Page 1
A fa’a’ite noa mai ai ’ona ia na ’ei fāito nūmera tuatāta’u, tē fa’aoraora nei te tere o te va’amata’eina’a i te tahi ha’ape’ape’a o te mau nu’uanu’u ’oire-mata’eina’a. Te ’ohura’a o teie ahoaho nā te ’orero a te mau ti’a poritita e fa’ehau a te CEP, e ’oia ato’a nā vētahi mau tuatāpapara’a ’ihivāna’a e rave rahi, tē hōro’a ra te reira ia na i te ti’amā e te ’aravihi ’ite-maita’i-hia i roto i te mau ’ōpuara’a fa’ahotu fa’arava’ira’a faufa’a e ’ohipa rarahi ravehia mai te matahiti 1970 mai ra nā te mau « ta’amotu ». I ni’a-’ē i te mau hape pāpū e te ’itea-’ore-ra’a o te mau « nanu-fa’aho’i » o tā te fāito e pa’epa’e nei, tē riro nei ’ona ’ei huru nō tē hi’o fa’ahou i te vaira’a mai o te mau papa huira’atira porinetia i roto i te ha’apūra’a [’oire] nō Pape’ete.
’Ōmuara’a
Te tere o te va’amata’eina’a, o te ho’ē ïa fāito ’ihinūna’a e ’ihifenua fatuhia nā mua roa i roto i te parau nō ’Europa e te To’o’a-o-te-rā (Papaā). Nā te reira e tauturu i tē tuatāta’u i te mau taui-tā’ue-ra’a i roto i te arata’ira’a o te tahi ’āoara’a (fa’anūna’ara’a) mā tē fa’atoro i te mau nu’uanu’u rarahi e ’āvei’a-ho’ē o te mau mata’eina’a nā te mau ’oire, tō’ore’ore a’e nei te mau tāne e vahine mata’eina’a [1]. Mai te mau matahiti 1960 mai ra, ua fa’a’ohipa te mau ti’a-’ahopa poritita e fa’ehau i teie fāito nā Porinetia farāni nā roto i rātou mau ’orero e pāpa’i mā tē fa’aara i te mau ’ēfē nō te ha’amaura’ahia te CEP nā teie Fenua.
I roto i tāna parau ha’apapa nō te matahiti 1963 ra « nō te mau fifi o te ha’amaura’ahia te Pū tāmatamatra’a nō Patifita i ni’a i te fa’arava’ira’a faufa’a e e te faufa’a-moni a Porinetia farāni, ua ti’aoro te ti’a-hi’opo’a o te faufa’a-moni, ’oia o Jean-Claude Colli [2], nō te « fifi o te ha’ava’a’oirera’a (urbanisation) e te « ’aina-motu-raa » (désinsularisation) o te mau huira’atira ». Ua turu te tāvana rahi ra o Grimald i te reira ia na i tūrama ai i te matahiti 1964 ra ē « e ti’a i te ’ōperepere rima-’ohipa ia
Page 2
ravehia mā tē ’ape […] i te mau terera’a o te mau rave-’ohipa ia ro’ohia, ia hope ana’e te mau ’ohipa rarahi, i te varavara tāhiti o tō te mau ta’amotu nō rāpae mai, e tē ruru i te ho’ē huihourae (prolétariat) va’a’oire i Pape’ete » [3].
E ’itehia teie mau mata’u io vētahi o te mau rohituatāpapa e tūtonu ra i te inera’a o te ’āoa (fa’anūna’ara’a) o te Fenua.
« Te tauira’a papa o te fa’arava’ira’a faufa’a e tōtaiete […] i turu maori na […] i te tupura’a o te rūra’ahia o Papeete ; rūra’ahia […] o tei ha’avī rahi noa atu ra, e o tei ’ohipa […] nā te pae o te mau tāne o tei pāhono ia na mā tē rātere i Tahiti, e te reira, mā tē rave ho’i i te tupura’a va’a’oire tāhiti a tō’aru’aru atu ai te ’aifāito ’ihinūna’a o te Fenua. [4] »
« Ia au i te orara’a tōtiare e hiro’a, e ti’a e ha’apāpū ē te mau tupura’a o te « tere o tō te motu » honohia i te arata’i ha’ava’a’oirera’a, [ua tae i] te fāito taui-’ore ra 95%. [5] »
Teie mau ha’apāpū-pāpiti-hia nā te roara’a o te ’anotau, e i na’uanei ā, ’aita ïa e tāu’a ra i te tahi atu mau tuatāpapara’a ’ihivāna’a o tei tauturu ia fa’atanotano i te mau mana’o ato’a nō te tere o te va’amata’eina’a e ’aore rā « motu/fenua » nā Porinetia farāni nei [6], [7],[8]. ’Aita ato’a [teie mau ha’apāpūra’a] e tāu’a ra e te vai ra te tāu’apapa hi’ora’a ’āmui hau atu nō te fāito o te tere o te va’amata’eina’a : te aura’a ha’apa’ora’a nō te parau o te ’etoto, e tauturu atu ïa i te hi’ora’a ha’ape’ape’a [9], tōpāoa o te mau nu’uanu’u tuatāpapahia, mā tē fa’ariro i te reira, nā mua, ’ei fifi nō te mau fenua fa’areva ānei o tei fārerei atu i te ’aore-fa’atemu (vide), e nō te (mau) fenua ’oire fāri’i ānei, mā tē fa’atīani, ’ei paraura’a, noa’a ’ore i te rautī. I roto i te parau nō ’Oteania, e tō Kanaky-Niu-Taratoni ihoā rā i, ua ha’apāutuutu-ato’a-hia te tāu’apapa nō te tere o te va’amata’eina’a mā tē ha’afaufa’a i te huru o tā teie fāito e rave nō tē tāpo’ipo’i i te vaira’a o te nanu, pi’ihia « nanu-fa’aho’i » [10], mā tē haere nā te ha’aapūra’aa tumu e a tere atu ai nā te mau paehiti e ’aore ïa nā te mau fenua hiti.
I roto i teie tua’ite, te fā matamua roa, o tē ’ite pāpū i te mau ’ōti’a o te fa’autara’ahia te tere o te va’amata’eina’a i ni’a ia Porinetia farāni, e nō tē fa’a’ite, i muri a’e, e mea nā hea te fa’a’ohipara’a o teie fāito i tē tūtahutahura’a i te mau hepohepo ’itehia ho’i mā tē turuhia i te fa’aaura’a o te mau papa o te huira’atira mā te mau paehiti fenua.
Page 3
I -Te tere o te va’amata’eina’a, fāito tano ’ore nō tē feruri i te mau nu’uanu’u i Porinetia farāni, nā te ’anotau CEP
- Mau nu’uanu’u rarahi i te ha’apūra’a nō Papeete ? E tupura’a tā’ōti’a-roa-hia i roto i te tau, mā te topa-’ore rahi te huira’atira nā te mau ta’amotu fa’areva
Ua tūēā ri’i noa te ha’amaura’ahia o te CEP e te ’anotau tupura’a rahi o te ha’ava’a’oire ’ei reira te ha’apūra’a nō Pape’ete e tupu ai. ’Inaha noa atu e ti’a ia turuhia teie parau pata hānoa, ua tupu ïa te « pā’inara’a ha’ava’a’oire » tuatāpapa-rahi-hia i nā au’ahuru matahiti 1961-1971 [11]. O te ’anotau mauā ho’i teie a ’ū’ana ai te ’ohipa tihepu a te CEP (mau patura’a rarahi), e a tāpirihia atu ai te mau herura’a repo nō Makatea (o tei tūrama ato’a i te toe’a rātere iti rahi roa nā Tuamotu-Ma’areva mā i roto i te tāpura i raro-a’e, ’aita ā te mau rave-’ohipa i Moruroa i mātutuhia atu ra i ni’a i teie pū), tē fa’arirohia ra te mau nu’uanu’u nā rapae i te fenua ’ei « parau rū-’ore ».
I te mea ra ē tō Raro-Mata’i mā o tei fārerei i te fa’ahani a Tahiti (tāpura i raro-a’e). I roto i te ho’ē tau o tei pa’o-ato’a-hia e te tupura’a pūai mau, i raro mai i te 500 tāne e vahine o tei pauhia e tō te ta’amotu, e ua hau rii i te 1000 i Tuamotu-Ma’areva mā. I Matuita e i Tuha’a Pae, ua vaivai noa te tupura’a ’ihinūna’a honohia i te fa’ahani a te ha’apūra’a nō Papeete. I te ’anotau ra’a ra i muri mai i te nati-tai’ora’a-ta’ata i te fenua nei (1972-1977), ua rōroma roa te tupura’a, mā tē tae roa i te fa’ahurira’a i rotopū i nā matahiti 1977 e 1983. I parau ai te rohi’ihinūna’a ra o F. Sodter ē, « ua mahere te mana fa’ahani o te ’oire [12]» e i te rohi’ihita’ata ra o Claude Robineau ē, « ta’a’ē noa atu te ’anotau 1960/1963, taime faufa’a nō te fifi e te tere o te va’amata’eina’a, ’aita o tei tae mai i iti a’e i tei fa’areva [13]. »
Tapura 2 : Toe’a o te mau rāterera’a roto
TA’AMOTU |
| ’ANOTAU |
|
| 1961-1971 | 1972-1977 | 1977-1983 |
NI’A-MATA’I | + 6435 | + 678 | – 301 |
RARO-MATA’I | – 2698 | – 511 | + 63 |
MATUITA | 639 | – 278 | – 23 |
TUHA’A PAE | 579 | – 99 | +253 |
TUAMOTU-MA’AREVA | – 2519 | + 210 | +8 |
Hoho’a 1

Taipe 1. Mau toe’a o te mau rāterera’a roto : F. Sodter (1991)
Page 4
- Te ho’ē fāito o tei tāpo’ipo’i i te vaira’a mai te nanu-fa’aho’i
E ’ite-fa’ahou-hia i ’ō nei te tumu parau o « te nanu-fa’aho’i » e ’aore ïa « mau ho’ira’a » (’e’ere teie parau i te mea pāpū maita’i, ’inaha, ia au i te mau fa’aipoipora’a, e ’aore ra te tahi fāna’ora’a ’ohipa, te mau nu’uanu’u roto, mai te pū e fā atu nā te mau motu paehiti, ’aita e tū’ati roa ra i te mau ho’ira’a i te vāhi fa’arevara’a).
E ’inaha, e aha te aura’a ia fa’ahiti i te parau nō te tere o te va’amata’eina’a mai te peu ē ’e’ita te [nūmera] huira’atira o te ta’amotu fa’areva e topa, e ia fa’atupu ato’a ho’i ’ona i te nanu-fa’aho’i ? Nā te ho’ē fāito reirei roa a’e, te vai ra ihoā te tahi mau rauhaerera’a nō te fa’ahani a te mau fenua o te ta’amotu tāta’itahi. A fa’arahi noa ai te huira’atira o Nuku Hiva i te fāito 1,4 i rotopū i te mau matahiti 1962 e 1983, ua vaivai noa tō Fatu Iva [Hiva] i roto i teie ārea o nā [matahiti] e 2 [14]. E tano ia māramaramahia teie mau rauhaerera’a nā roto i te mau ta’a’ēra’a o te mau fāito patura’ahia te mau motu (taura’a manureva, fare utuutura’a ma’i, fare ha’api’ira’a), e ’oia ato’a ia au i te tahi mau tāne e vahine rohituatāpapa, nā roto i te ’ōperera’a ’aifāito-’ore o te mau ’ōpuara’a fa’atupu va’amata’eina’a (mauha’a, ’ōpuara’a fa’a’apu moana e fenua) i fa’a’ohipahia i roto i teie mau fenua (nō tē ārai ihoā rā i te tere o te va’amata’eina’a) [15] [16].
- E mau ’ōpuara’a fa’ahotu o tei fa’atupu i te nanu-fa’aho’i ?
Hoho’a 2 : Fenua fa’a’amura’a ’ānimara i ni’a i te māhora To’ovi’i i Nuku Hiva [17]
Tātarara’a : ua riro teie fa’a’amura’a ’ānimara ’āpitihia mai e te tāpura tanura’a rā’au (tanura’a paina [pins] Caraïbes) ’ei ho’ē o te mau ’ōpuara’a fa’atupu fa’a’apu ravehia nā te mau « ta’amotu » o Porinetia farāni. Tē fa’a’ite mai ra te puna o teie pu’e parau i te ’ihivāna’a hi’oarave (positivisme scientifique) e ’āpe’e ra i teie mau « tāmatamatara’a » e te ti’ara’a o te pū tuatāpapa e orahia nei e te mau motu i mā’itihia. E ’ite-fa’ahou-hia teie huru fa’anahora’a i Takapoto mā te ho’ē pū tuatāpapa a te Pū-’ohipa nō te Tautai.
Hoho’a 2
Tātarara’a : ua riro teie fa’a’amura’a ’ānimara ’āpitihia mai e te tāpura tanura’a rā’au (tanura’a paina [pins] Caraïbes) ’ei ho’ē o te mau ’ōpuara’a fa’atupu fa’a’apu ravehia nā te mau « ta’amotu » o Porinetia farāni. Tē fa’a’ite mai ra te puna o teie pu’e parau i te ’ihivāna’a hi’oarave (positivisme scientifique) e ’āpe’e ra i teie mau « tāmatamatara’a » e te ti’ara’a o te pū tuatāpapa e orahia nei e te mau motu i mā’itihia. E ’ite-fa’ahou-hia teie huru fa’anahora’a i Takapoto mā te ho’ē pū tuatāpapa a te Pū-’ohipa nō te Tautai.
Page 5
Pua’atoro ’āfa “limousin” , ’āfa “charolais” nō te ’āua Setaria “Kazungula » i ni’a i te fenua nō To’ovi’i (Mau fenua Nu’u Hiva)
Te tuatāpapara’a ravehia e Sarah Bernard [18], e te auhānere uiuira’a arata’ihia i muri a’e, i Tahiti, Ra’iātea, Hao, e Nuku Hiva i piha’i iho i te mau tāne e vahine rave-’ohipa tahito a te CEP, tē ha’apāpū ato’a mai ra te reira i te huru arata’i e tāmau o te mau nanu-fa’aho’i. Teie nei rā, e mea hape roa ia hōro’a i te rahira’a o teie mau nu’uanu’u i te ho’ē noa atu manuiara’a o te mau poritita fa’anaho-vauvau a te Fenua, tāmatamatahia i Porinetia farāni nei mai te mau matahiti 1970 mai ra (e hi’o i te mau tua’ite fāito o te fa’anaho-vauvau a te Fenua). Te mau ’aravihira’a i noa’a mai io te CEP ra (e te moni ha’aputu ato’a ho’i), ua tauturu mauā ïa i vētahi o te mau tāne e vahine rave-’ohipa i te CEP, i fārereihia, ia ’āmui i te mau ’ōpuara’a fa’atupu fa’aravai’ra’a faufa’a (fa’a’apu, fa’a’amu ’ānimara, fa’a’apu poe, ’ohipa rarahi, fāri’ira’a rātere, etv.) tei ravehia nā tō rātou mau fenua ’āi’a e ’aore rā fenua pūhapa. Teie nei rā, i ’ō nei ato’a iho, e varavara i te riro mai ’ei tumu matamua nō te « ho’ira’a ». Te fa’atanora’a ihoā rā i ni’a i te mau ’opuara’a fa’ahotu fa’arava’ira’a faufa’a ravehia nā te mau « ta’amotu », ’aita te reira e ha’apau ra i te tāpura o te mau tumu fa’ahitihia nō tē ha’apapa i te fa’ahani a te mau fenua i rāpae’au ia Tahiti, i piha’i iho i te mau ’utuafare nō rātou te parau, ’aore roa ïa. « O tā ’u noa e hina’aro nei, maoti rā o te ho’ira’a mai ïa i ’ō nei. […] Ua ho’o mai māua tā ’u vahine e 3 fenua, e i teie nei, tei ’ō nei te mau tamari’i tāato’a, a ta’a noa atu ai ho’ē i Fatu Iva [Hiva]. », o te tātarara’a ïa a te ho’ē pairati poti ’ōroe tahito i te CEP tei ’ohipa na e nau matahiti i te pū pāumu pape nō Taipivai i tōna ho’ira’a atu i Nuku Hiva.
Te mau « nanu-fa’aho’i » (tō rātou nu’auatau ihoā rā, tō rātou ’orera’a e pātore i te nanu rarahi nā te ha’apūra’a o Pape’ete) nō te mea ua tāpo’ipo’ihia rātou e te tere o te va’amata’eina’a, ua riro te reira ’ei ’ōtia faufa’a ia fa’auta-ana’e-hia teie fāito i ni’a ia Porinetia farāni.
II Te ri’ari’a i te fa’atumura’a i te huihourae va’a’oire, e te ahoaho ’itehia, aveave ’ōpere vauvau nō te mau papa huira’atira i Porinetia farāni
- Te tere o te va’amata’eina’a, tāpa’o fa’a’ara i te mau matarara’a aumanava e ’iteaparau tuha-fenua o te mau ti’a e tari mai i te reira i Porinetia farāni
Nō te aha ïa teie huru tāho’ēra’a o te tere o te va’amata’eina’a i roto i te ’orero a te feiā poritita, fa’ehau, e te ’ihivāna’a (’europa) ato’a nā te ’anotau o te CEP ? Nō tē pāhono i teie nei uira’a, e tano e ho’i mai i ni’a i te mau matarara’a ’ā’auhere e aumanava [19] o tei fa’aau i teie fāito ti’a mata’eina’a (sujet) o tei tuatāta’uhia e R. Meltz mai te tahi « mihi tā’ēnahia » [20]
« E au ra ē e mea rarahi te mau ’āehuehura’a…, te tere nā te va’amata’eina’a i te va’a’oire atu, tē taui ra te reira i te ao tōtiare o te ta’ata-ho’ē, tē fa’atupu ra i te pararīra’a e te pūrarara’a o te mau ’āmuitahira’a va’amata’eina’a tahito, […] tē
Page 6
’āpe’ehia ra ’ona […] e te mau tupura’a ha’afifi. E au ra ē ua purūmuhia te fa’atauira’a e tupu ra i mua i tō tātou mata [21]. »
Tano ’ore e ’e’ere ho’i ’ei tuatāta’u ana’e, te tere o te va’amata’eina’a ’ei fāito fa’a’ohipahia i ni’a ia Porinetia farāni, te tari maori mai ra i te tahi pu’e fa’ahoho’ara’a au-’ore e te tahi ato’a ho’i huru māna’ona’o. E mea pinepine teie fāito i te fa’aauhia i te tahi atu parau, te « upo’otō (mécrophalie) [22] », mā tē ’āmui i te ho’ē ā huru ’iravarava hi’ohia e fa’a’ohipahia i roto i te ’āoara’a o te Fenua, mā tē tāho’ē i teie tāipe pūea nā roto i te fa’aau i te mauiui rahi o te upo’o nō tē fa’ahoho’a i te ’ōta’ara’a o te huira’atira va’a’oire i roto i te tahi ha’apūra’a rarahi, e te ’ōtahi ho’i.
E ti’a roa ’ia ’itehia i ’ō nei te tahi faufa’a ’āi’a poritita o tei fa’atae-roa-hia e vētahi mau ’ihivāna’a i te [’anotau] ’orurehaura’a farāni [1789-1799], parau tāpa’o (pacte) i te fa’aaura’a i natihia i rotopū i te tahi mana huifāna’o (bourgeois) va’a’oire e te huifenua (paysan) nīnīvaruhia i te mau fafaura’a nō tē rave i te reforomātio fa’a’apu [23]. Mā te tano huru tano, te ha’apū-hāmanira’a nu’ua e te ha’ava’a’oire tīpae tāere o te Fenua Farāni, ’aita ïa i fa’a-huru-’ē i teie parau tāpa’o. Mai te tahi e tahi atu fa’aterera’a, te tauto’o-fa’a’apu a te Hau, tōna fa’a’āpī-[tāmau]-ra’a, e rahi roa a’e te reira i tōna tūmāra’a. Nā te tīpu’ura’a o te vaeha’a matamua e te piti o te XXra’a o te tenetere, te manuia o te pāpa’i (essai) ra Paris et le désert français a Jean-François Gravier [24], tē fa’aara mai ra i te huru o tō te mana o te mau ’oire, tō Paris ihoā rā, rirora’a mai ’ei ’avau nō te ’ōperera’a tahito o te ’āoa ’itenavehia (ideal). Te tarira’ahia i Porinetia farāni te reira mau huru fa’anahora’a ira-va’a’oire (urbanophobe) (e ’aore rā pāto’i-manahope va’a’oire), ua nāmua ïa i te ha’amaura’ahia o te CEP, i vai na ’ona i te matahiti 1948 ra’a ra, i roto i te mau tītorotorora’a ’ihinūna’a a C. Valenziani.
« Mai te peu ē e ha’apaehia te parau o te morare, te vai ato’a mai ra te tahi atu mau tupura’a, te parau o te māteria, o tei fa’ariro i te tupura’a o te mau ’oire ’ei ’ohipa ririhia. I Tahiti, tē tāiva nei tō te va’amata’eina’a i te fenua nō [tē iri atu nā te] pae purūmu […]. » [25]
E ’ite-maita’i-hia te ’āno’ira’a e vai ra i rotopū i te ti’ara’a-fenua/motu e te ti’ara’a-va’amata’eina’a, te rirora’a mai, i Porinetia farāni, te « tere o te va’amata’eina’a » ’ei « tere o te fenua » [26], ia au i te pāpa’ira’a a vētahi mau rohipāpa’i, o te fāri’ira’a ïa ē ’e’ere fa’ahou o Tahiti i te fenua. A tae ho’i ē te va’amata’eina’a mai te ti’ara-fenua, hō’ē ana’e ā ïa fafaura’a nā tō To’o’a-o-te-rā [Papaā] mā, o te tanora’a e fāna’o i te ho’ē vahora’a o te tau’āpīra’a [27]. ’Aita te reira e fa’ahuru’ē ra, nā ’Europa mā, i te
Page 7
faufa’a nō te tau’āpī, mā te rē, mata’uhia ānei nō te huehue e tarihia e ana, auhia ānei nō te mau ha’amaita’ira’a e utu’ahia e ana, ’aore tō te reira e ti’aturi ’ata, e e ti’a ia ha’afaufa’ahia nā roto i te fa’atupura’a i te mau ’ohipa rarahi, e mau ’ōpuara’a fa’arava’ira’a faufa’a pa’epa’e, mā tē ha’apāpū i te vaivaira’a, e ’aita ana’e ra, o te ho’ira’a ïa, nā te mau « motu », o te mau tāne e vahine i reva nā te tere.
Nō te pāhono i te mau fifi i fānauhia e te ha’ava’a’oirera’a vitiviti e i roto i te fa’anahora’a o te ho’ē tāpura hururau o te fa’ahotura’a fenua ha’amatahia i te ’ōmuara’a o te mau matahiti 1960 ra (’ei hi’ora’a, Pū-’ohipa ’Ōpuara’a, matahiti 1970 ra), ua ha’amata te feiā fa’anaho o te haufenua i tē feruri i te mau puahema nō tē ārai i te nanu o te rātere va’amata’eina’a. […] I tia’ituruhia na ē e tauturu te mau pēa ’āpī nō te fa’a’apu ho’ona i te mau feiā motu […] ia pārahi io rātou. [28] »
- Ho’ē fāito e fa’atano i te ’ōperera’a i te mau papa huira’atira nā te mau vauvau va’a’oire-vaho
Te ’ōpuara’a tau’āpī e tītauhia ra e te CEP, o te tahi ho’i ïa fa’anahora’a nō tē tono i te mau huira’atira nā te mau vāhi, fa’anahora’a e ti’a ai te mau tāne e vahine porinetia rave-’ohipa i tē ho’i atu ai i te uru-ha’ari (fa’ahitira’a i raro-a’e), hurufenua fa’ata’ahia, ha’amaita’i-noa-hia, mā te mau ti’ara’a tītauhia ia rau atu. Tō rātou vaira’a mai nā te ’oire, ’inaha noa atu e tāpae rātou i te mau pupu ’āpī nō te fa’arava’ira’a faufa’a a te mau « ’āfa » [29] fāri’ihia e te fa’atupura’a va’a’oire (tuhatorura’a), tē maumau nei te teira i te ho’ē hauri’ari’a, ’oia nō te fa’atumura’a i te ho’ē huihourae va’a’oire (ineine noa i te ’orurehau), te ho’ē naho’a rahi mā tē ’aramoina i tōna fenua ’āi’a.
« E riro te fa’ahani moni ’āva’e i te fa’aitoito mauā i te mau porinetia e rave rahi ia fa’aru’e i tō rātou fenua [nō tē reva i] Pape’ete, e nō tē fa’atupu i reira i te ho’ē huihourae va’a’oire o tē ’ore e ho’i hānoa i tōna ’āi’a, e tē ha’apae hope roa i te mau uru- ha’ari [30]. »
Ua maere te rohi’ihifenua ’auterāria ra o John Connel i teie parau nō te huru o tō te mau ti’a poritita nō Porinetia farāni ’imira’a i te tahi rāve’a nō te tuha-fanaho-vauvau o te mau tahua va’a’oire, e nō te mau fifi ihoā rā fa’atupuhia e te nohora’a o te mau papa huira’atira mā tē fa’atupu i te mau ’ōpuara’a nā te mau motu :
« O Porinetia farāni, te ho’ē ïa o te mau fenua varavara nō Patifita ’Apato’a ’ei reira te poritita fa’arava’ira’a faufa’a e tōtiare i te fa’aineinera’ahia nō tē ārai i te rāterera’a va’amata’eina’a e va’a’oire, e nō tē fa’ahuri mauā i teie rāterera’a. […] Te mau fifi ha’ava’a’oirera’a, ua fa’atātā’īhia nā roto ihoā rā i te fa’atupura’a o te mau ārea
Page 8
va’a’oire e te mau ta’amotu ātea, e a ’ore ho’i nā roto i te ha’amaita’ira’a i te mau fa’atanora’a va’a’oire e nā roto i te fa’atupura’a i te rave-’ohipa va’a’oire. [31] »
E riro te pāpū-’ore o te nohora’a ’ei tāpa’o nō te fa’ahurira’a o te pānanu o te « feiā-motu ». E tae roa mai i te matahiti 1974 ra, o te SOCREDO (Crédit de l’Océanie i mua na) ana’e te fatu ’ohipa o te nohora’a tōtiare i Porinetia farāni. Ua ’aufau ’ona, mai te matahiti 1962 mai ra, e 7 ti’a-nohora’a tōtiare (Matavai i Māhina, Hāmuta i Pīra’e, Pamata’i i Fa’a’a, Punavai Montagne e Punavai Plaine i Puna’auia, Maire Nui i Tautira, e Tahina i ’Uturoa), fāito piri i te 900 rahira’a nohora’a hōtārahuhia e ’aore ïa ho’ohia. ’Aita rā teie itoito e rava’i ra, e e au ra ē e mea huru tāere roa ra nō te reira te ha’amaura’ahia te Office Public de l’Habitat, Pū Huira’atira nō te Nohora’a (pi’i-matamua-hia Pū a te Fenua nō te Nohora’a Tōtiare), i te matahiti 1979 ra.
Pū’ohura’a
Te ha’ape’ape’ara’a o te nu’uanu’u ’oire-mata’eina’a honohia i te fa’autara’ahia te parau o te tere o te va’amata’eina’a i ni’a ia Porinetia farāni, ’aita te reira i ha’amata i te matahiti 1963 ra, e ’ū’ana fa’ahou atu rā ’ona mai te ha’amaura’ahia mai te CEP, nā roto i te fa’arahira’ahia te mau ’ōrero fa’ari’ari’a mā te fa’atā’ati i te ha’ava’a’oirera’a i te mana’o ra nō te ho’ē fifi e riro atu i tē tupu i ni’a ihoā rā i te mau huira’atira porinetia, e mau huira’atira teie e mana’ohia ē e taua’ihia rātou i te fifi « va’a’o’ire » (’oia te « pararīra’a » e te « pūrarara’a o te mau ’āmuitahira’a va’amata’eina’a tahito » [32]) mā tē fa’a’oroma’i i te reira, e mā tē ora ato’a i teie fifi va’a’oire (’ei naho’a huihourae e riro ’inaha noa atu i te ’orurehau [33]). Te mau ’ōpuara’a fa’arava’ira’a faufa’a e poritita nō te fanaho-vauvau ravehia ’ei pāhonora’a i teie fifi, ua tāpa’ohia i roto i te parau o te fa’atano-fa’ahou-ra’a i te mau papa huira’atira porinetia nā te vauvau ’ei reira rātou i te aratōra’ahia i roto i te ’orero e mana ra.
Mai te tahi atu mau vauvau ’aihu’arā’au, i te mau fenua Antilles ihoā rā, ia mana’o-ana’e-hia, ’ei hi’ora’a, i te parau ra « nā-te-’oire » a Patrick Chamoiseau [34], nō roto mai ïa te ti’amā o te mau huira’atira ihotupu i te ho’ē ’arora’a tua’ā’a’i, ’arora’a o tē orahia i ’ō nei ato’a ho’i nā te tuha’a ’ihireta i roto i te mau puta mai te Pina [35] a Titaua Peu, mā te ’aito tumu e fa’a’ea ra i te ’āfa’a va’a’oire nō Tenaho i Pīra’e, e ’aore ïa te toruaparau a Célestine Hitiura Vaite [36], o tē tupu ra i roto i te ho’ē kātīe huira’atira nō Fa’a’a.


