Skip to content

DOI :

Fa’a’āpīra’a hope’a i te mahana 09/01/2026
  • Alors qu’il se présente comme un modèle statistique descriptif, l’exode rural alimente une dramatisation des mobilités ville-campagne. La circulation de cette angoisse dans le discours des acteurs politiques et militaires du CEP mais aussi dans un certain nombre de travaux scientifiques lui confère une légitimité et une performativité bien lisible dans les projets de développement économique et d’équipement mis en œuvre à partir des années 1970 dans les « archipels ». Au-delà des erreurs factuelles et de l’invisibilisation des « contreflux » que le modèle favorise, celui-ci constitue une manière de remettre en cause la présence des classes populaires polynésiennes dans l’agglomération de Pape’ete.

Sommaire

Ta’o faufa’a

Noms propres : Pape’ete

Autrices / Auteurs

Florence Mury
Florence Mury
Ra’atira pāpa’i o te puta fa’atoro

Page 1

 

A fa’a’ite noa mai ai ’ona ia na ’ei fāito nūmera tuatāta’u, tē fa’aoraora nei te tere o te va’amata’eina’a i te tahi ha’ape’ape’a o te mau nu’uanu’u ’oire-mata’eina’a. Te ’ohura’a o teie ahoaho nā te ’orero a te mau ti’a poritita e fa’ehau a te CEP, e ’oia ato’a nā vētahi mau tuatāpapara’a ’ihivāna’a e rave rahi, tē hōro’a ra te reira ia na i te ti’amā e te ’aravihi ’ite-maita’i-hia i roto i te mau ’ōpuara’a fa’ahotu fa’arava’ira’a faufa’a e ’ohipa rarahi ravehia mai te matahiti 1970 mai ra nā te mau « ta’amotu ». I ni’a-’ē i te mau hape pāpū e te ’itea-’ore-ra’a o te mau « nanu-fa’aho’i » o tā te fāito e pa’epa’e nei, tē riro nei ’ona ’ei huru nō tē hi’o fa’ahou i te vaira’a mai o te mau papa huira’atira porinetia i roto i te ha’apūra’a [’oire] nō Pape’ete.

 

’Ōmuara’a

            Te tere o te va’amata’eina’a, o te ho’ē ïa fāito ’ihinūna’a e ’ihifenua fatuhia nā mua roa i roto i te parau nō ’Europa e te To’o’a-o-te-rā (Papaā). Nā te reira e tauturu i tē tuatāta’u i te mau taui-tā’ue-ra’a i roto i te arata’ira’a o te tahi ’āoara’a (fa’anūna’ara’a) mā tē fa’atoro i te mau nu’uanu’u rarahi e ’āvei’a-ho’ē o te mau mata’eina’a nā te mau ’oire, tō’ore’ore a’e nei te mau tāne e vahine mata’eina’a [1]. Mai te mau matahiti 1960 mai ra, ua fa’a’ohipa te mau ti’a-’ahopa poritita e fa’ehau i teie fāito nā Porinetia farāni nā roto i rātou mau ’orero e pāpa’i mā tē fa’aara i te mau ’ēfē nō te ha’amaura’ahia te CEP nā teie Fenua.

 

I roto i tāna parau ha’apapa nō te matahiti 1963 ra « nō te mau fifi o te ha’amaura’ahia te Pū tāmatamatra’a nō Patifita i ni’a i te fa’arava’ira’a faufa’a e e te faufa’a-moni a Porinetia farāni, ua ti’aoro te ti’a-hi’opo’a o te faufa’a-moni, ’oia o Jean-Claude Colli [2], nō te « fifi o te ha’ava’a’oirera’a (urbanisation) e te « ’aina-motu-raa » (désinsularisation) o te mau huira’atira ». Ua turu te tāvana rahi ra o Grimald i te reira ia na i tūrama ai i te matahiti 1964 ra ē « e ti’a i te ’ōperepere rima-’ohipa ia

Page 2

ravehia mā tē ’ape […] i te mau terera’a o te mau rave-’ohipa ia ro’ohia, ia hope ana’e te mau ’ohipa rarahi, i te varavara tāhiti o tō te mau ta’amotu nō rāpae mai, e tē ruru i te ho’ē huihourae (prolétariat) va’a’oire i Pape’ete » [3].

E ’itehia teie mau mata’u io vētahi o te mau rohituatāpapa e tūtonu ra i te inera’a o te ’āoa (fa’anūna’ara’a) o te Fenua.

 « Te tauira’a papa o te fa’arava’ira’a faufa’a e tōtaiete […] i turu maori na […] i te tupura’a o te rūra’ahia o Papeete ; rūra’ahia […] o tei ha’avī rahi noa atu ra, e o tei ’ohipa […] nā te pae o te mau tāne o tei pāhono ia na mā tē rātere i Tahiti, e te reira, mā tē rave ho’i i te tupura’a va’a’oire tāhiti a tō’aru’aru atu ai te ’aifāito ’ihinūna’a o te Fenua. [4] »

« Ia au i te orara’a tōtiare e hiro’a, e ti’a e ha’apāpū ē te mau tupura’a o te « tere o tō te motu » honohia i te arata’i ha’ava’a’oirera’a, [ua tae i] te fāito taui-’ore ra 95%. [5] »

 

Teie mau ha’apāpū-pāpiti-hia nā te roara’a o te ’anotau, e i na’uanei ā, ’aita ïa e tāu’a ra i te tahi atu mau tuatāpapara’a ’ihivāna’a o tei tauturu ia fa’atanotano i te mau mana’o ato’a nō te tere o te va’amata’eina’a e ’aore rā « motu/fenua » nā Porinetia farāni nei [6], [7],[8]. ’Aita ato’a [teie mau ha’apāpūra’a] e tāu’a ra e te vai ra te tāu’apapa hi’ora’a ’āmui hau atu nō te fāito o te tere o te va’amata’eina’a : te aura’a ha’apa’ora’a nō te parau o te ’etoto, e tauturu atu ïa i te hi’ora’a ha’ape’ape’a [9], tōpāoa o te mau nu’uanu’u tuatāpapahia, mā tē fa’ariro i te reira, nā mua, ’ei fifi nō te mau fenua fa’areva ānei o tei fārerei atu i te ’aore-fa’atemu (vide), e nō te (mau) fenua ’oire fāri’i ānei, mā tē fa’atīani, ’ei paraura’a, noa’a ’ore i te rautī. I roto i te parau nō ’Oteania, e tō Kanaky-Niu-Taratoni ihoā rā i, ua ha’apāutuutu-ato’a-hia te tāu’apapa nō te tere o te va’amata’eina’a mā tē ha’afaufa’a i te huru o tā teie fāito e rave nō tē tāpo’ipo’i i te vaira’a o te nanu, pi’ihia « nanu-fa’aho’i » [10], mā tē haere nā te ha’aapūra’aa tumu e a tere atu ai nā te mau paehiti e ’aore ïa nā te mau fenua hiti.

I roto i teie tua’ite, te fā matamua roa, o tē ’ite pāpū i te mau ’ōti’a o te fa’autara’ahia te tere o te va’amata’eina’a i ni’a ia Porinetia farāni, e nō tē fa’a’ite, i muri a’e, e mea nā hea te fa’a’ohipara’a o teie fāito i tē tūtahutahura’a i te mau hepohepo ’itehia ho’i mā tē turuhia i te fa’aaura’a o te mau papa o te huira’atira mā te mau paehiti fenua.

Page 3

I -Te tere o te va’amata’eina’a, fāito tano ’ore nō tē feruri i te mau nu’uanu’u i Porinetia farāni, nā te ’anotau CEP

 

  • Mau nu’uanu’u rarahi i te ha’apūra’a nō Papeete ? E tupura’a tā’ōti’a-roa-hia i roto i te tau, mā te topa-’ore rahi te huira’atira nā te mau ta’amotu fa’areva

Ua tūēā ri’i noa te ha’amaura’ahia o te CEP e te ’anotau tupura’a rahi o te ha’ava’a’oire ’ei reira te ha’apūra’a nō Pape’ete e tupu ai. ’Inaha noa atu e ti’a ia turuhia teie parau pata hānoa, ua tupu ïa te « pā’inara’a ha’ava’a’oire » tuatāpapa-rahi-hia i nā au’ahuru matahiti 1961-1971 [11]. O te ’anotau mauā ho’i teie a ’ū’ana ai te ’ohipa tihepu a te CEP (mau patura’a rarahi), e a tāpirihia atu ai te mau herura’a repo nō Makatea (o tei tūrama ato’a i te toe’a rātere iti rahi roa nā Tuamotu-Ma’areva mā i roto i te tāpura i raro-a’e, ’aita ā te mau rave-’ohipa i Moruroa i mātutuhia atu ra i ni’a i teie pū), tē fa’arirohia ra te mau nu’uanu’u nā rapae i te fenua ’ei « parau rū-’ore ».

 

I te mea ra ē tō Raro-Mata’i mā o tei fārerei i te fa’ahani a Tahiti (tāpura i raro-a’e). I roto i te ho’ē tau o tei pa’o-ato’a-hia e te tupura’a pūai mau, i raro mai i te 500 tāne e vahine o tei pauhia e tō te ta’amotu, e ua hau rii i te 1000 i Tuamotu-Ma’areva mā. I Matuita e i Tuha’a Pae, ua vaivai noa te tupura’a ’ihinūna’a honohia i te fa’ahani a te ha’apūra’a nō Papeete. I te ’anotau ra’a ra i muri mai i te nati-tai’ora’a-ta’ata i te fenua nei (1972-1977), ua rōroma roa te tupura’a, mā tē tae roa i te fa’ahurira’a i rotopū i nā matahiti 1977 e 1983. I parau ai te rohi’ihinūna’a ra o F. Sodter ē, « ua mahere te mana fa’ahani o te ’oire [12]» e i te rohi’ihita’ata ra o Claude Robineau ē, « ta’a’ē noa atu te ’anotau 1960/1963, taime faufa’a nō te fifi e te tere o te va’amata’eina’a, ’aita o tei tae mai i iti a’e i tei fa’areva [13]. »

Tapura 2 : Toe’a o te mau rāterera’a roto

TA’AMOTU

 

’ANOTAU

 

 

1961-1971

1972-1977

1977-1983

NI’A-MATA’I

+ 6435

+ 678

– 301

RARO-MATA’I

– 2698

– 511

+ 63

MATUITA

639

– 278

– 23

TUHA’A PAE

579

–       99

+253

TUAMOTU-MA’AREVA

– 2519

+ 210

+8

 

  • Hoho’a 1

    Taipe 1. Mau toe’a o te mau rāterera’a roto : F. Sodter (1991)

Page 4

  • Te ho’ē fāito o tei tāpo’ipo’i i te vaira’a mai te nanu-fa’aho’i

E ’ite-fa’ahou-hia i ’ō nei te tumu parau o « te nanu-fa’aho’i » e ’aore ïa « mau ho’ira’a » (’e’ere teie parau i te mea pāpū maita’i, ’inaha, ia au i te mau fa’aipoipora’a, e ’aore ra te tahi fāna’ora’a ’ohipa, te mau nu’uanu’u roto, mai te pū e fā atu nā te mau motu paehiti, ’aita e tū’ati roa ra i te mau ho’ira’a i te vāhi fa’arevara’a).

                  E ’inaha, e aha te aura’a ia fa’ahiti i te parau nō te tere o te va’amata’eina’a mai te peu  ē ’e’ita te [nūmera] huira’atira o te ta’amotu fa’areva e topa, e ia fa’atupu ato’a ho’i ’ona i te nanu-fa’aho’i ? Nā te ho’ē fāito reirei roa a’e, te vai ra ihoā te tahi mau rauhaerera’a nō te fa’ahani a te mau fenua o te ta’amotu tāta’itahi. A fa’arahi noa ai te huira’atira o Nuku Hiva i te fāito 1,4 i rotopū i te mau matahiti 1962 e 1983, ua vaivai noa tō Fatu Iva [Hiva] i roto i teie ārea o nā [matahiti] e 2 [14]. E tano ia māramaramahia teie mau rauhaerera’a nā roto i te mau ta’a’ēra’a o te mau fāito patura’ahia te mau motu (taura’a manureva, fare utuutura’a ma’i, fare ha’api’ira’a), e ’oia ato’a ia au i te tahi mau tāne e vahine rohituatāpapa, nā roto i te ’ōperera’a ’aifāito-’ore o te mau ’ōpuara’a fa’atupu va’amata’eina’a (mauha’a, ’ōpuara’a fa’a’apu moana e fenua) i fa’a’ohipahia i roto i teie mau fenua (nō tē ārai ihoā rā i te tere o te va’amata’eina’a) [15] [16].

 

  • E mau ’ōpuara’a fa’ahotu o tei fa’atupu i te nanu-fa’aho’i ?

Hoho’a 2 : Fenua fa’a’amura’a ’ānimara i ni’a i te māhora To’ovi’i i Nuku Hiva [17]

Tātarara’a : ua riro teie fa’a’amura’a ’ānimara ’āpitihia mai e te tāpura tanura’a rā’au (tanura’a paina [pins] Caraïbes) ’ei ho’ē o te mau ’ōpuara’a fa’atupu fa’a’apu ravehia nā te mau « ta’amotu » o Porinetia farāni. Tē fa’a’ite mai ra te puna o teie pu’e parau i te ’ihivāna’a hi’oarave (positivisme scientifique) e ’āpe’e ra i teie mau « tāmatamatara’a » e te ti’ara’a o te pū tuatāpapa e orahia nei e te mau motu i mā’itihia. E ’ite-fa’ahou-hia teie huru fa’anahora’a i Takapoto mā te ho’ē pū tuatāpapa a te Pū-’ohipa nō te Tautai.

  • Hoho’a 2

    Tātarara’a : ua riro teie fa’a’amura’a ’ānimara ’āpitihia mai e te tāpura tanura’a rā’au (tanura’a paina [pins] Caraïbes) ’ei ho’ē o te mau ’ōpuara’a fa’atupu fa’a’apu ravehia nā te mau « ta’amotu » o Porinetia farāni. Tē fa’a’ite mai ra te puna o teie pu’e parau i te ’ihivāna’a hi’oarave (positivisme scientifique) e ’āpe’e ra i teie mau « tāmatamatara’a » e te ti’ara’a o te pū tuatāpapa e orahia nei e te mau motu i mā’itihia. E ’ite-fa’ahou-hia teie huru fa’anahora’a i Takapoto mā te ho’ē pū tuatāpapa a te Pū-’ohipa nō te Tautai.

Page 5

Pua’atoro ’āfa “limousin” , ’āfa “charolais” nō te ’āua Setaria “Kazungula » i ni’a i te fenua nō To’ovi’i (Mau fenua Nu’u Hiva)

 

Te tuatāpapara’a ravehia e Sarah Bernard [18], e te auhānere uiuira’a arata’ihia i muri a’e, i Tahiti, Ra’iātea, Hao, e Nuku Hiva i piha’i iho i te mau tāne e vahine rave-’ohipa tahito a te CEP, tē ha’apāpū ato’a mai ra te reira i te huru arata’i e tāmau o te mau nanu-fa’aho’i. Teie nei rā, e mea hape roa ia hōro’a i te rahira’a o teie mau nu’uanu’u i te ho’ē noa atu manuiara’a o te mau poritita fa’anaho-vauvau a te Fenua, tāmatamatahia i Porinetia farāni nei mai te mau matahiti 1970 mai ra (e hi’o i te mau tua’ite fāito o te fa’anaho-vauvau a te Fenua). Te mau ’aravihira’a i noa’a mai io te CEP ra (e te moni ha’aputu ato’a ho’i), ua tauturu mauā ïa i vētahi o te mau tāne e vahine rave-’ohipa i te CEP, i fārereihia, ia ’āmui i te mau ’ōpuara’a fa’atupu fa’aravai’ra’a faufa’a (fa’a’apu, fa’a’amu ’ānimara, fa’a’apu poe, ’ohipa rarahi, fāri’ira’a rātere, etv.) tei ravehia nā tō rātou mau fenua ’āi’a e ’aore rā fenua pūhapa. Teie nei rā, i ’ō nei ato’a iho, e varavara i te riro mai ’ei tumu matamua nō te « ho’ira’a ». Te fa’atanora’a ihoā rā i ni’a i te mau ’opuara’a fa’ahotu fa’arava’ira’a faufa’a ravehia nā te mau « ta’amotu », ’aita te reira e ha’apau ra i te tāpura o te mau tumu fa’ahitihia nō tē ha’apapa i te fa’ahani a te mau fenua i rāpae’au ia Tahiti, i piha’i iho i te mau ’utuafare nō rātou te parau, ’aore roa ïa. « O tā ’u noa e hina’aro nei, maoti rā o te ho’ira’a mai ïa i ’ō nei. […] Ua ho’o mai māua tā ’u vahine e 3 fenua, e i teie nei, tei ’ō nei te mau tamari’i tāato’a, a ta’a noa atu ai ho’ē i Fatu Iva [Hiva]. », o te tātarara’a ïa a te ho’ē pairati poti ’ōroe tahito i te CEP tei ’ohipa na e nau matahiti i te pū pāumu pape nō Taipivai i tōna ho’ira’a atu i Nuku Hiva.

 

Te mau « nanu-fa’aho’i » (tō rātou nu’auatau ihoā rā, tō rātou ’orera’a e pātore i te nanu rarahi nā te ha’apūra’a o Pape’ete) nō te mea ua tāpo’ipo’ihia rātou e te tere o te va’amata’eina’a, ua riro te reira ’ei ’ōtia faufa’a ia fa’auta-ana’e-hia teie fāito i ni’a ia Porinetia farāni.

 

II Te ri’ari’a i te fa’atumura’a i te huihourae va’a’oire, e te ahoaho ’itehia, aveave ’ōpere vauvau nō te mau papa huira’atira i Porinetia farāni

 

  • Te tere o te va’amata’eina’a, tāpa’o fa’a’ara i te mau matarara’a aumanava e ’iteaparau tuha-fenua o te mau ti’a e tari mai i te reira i Porinetia farāni

            Nō te aha ïa teie huru tāho’ēra’a o te tere o te va’amata’eina’a i roto i te ’orero a te feiā poritita, fa’ehau, e te ’ihivāna’a (’europa) ato’a nā te ’anotau o te CEP ? Nō tē pāhono i teie nei uira’a, e tano e ho’i mai i ni’a i te mau matarara’a ’ā’auhere e aumanava [19] o tei fa’aau i teie fāito ti’a mata’eina’a (sujet) o tei tuatāta’uhia e R. Meltz  mai te tahi « mihi tā’ēnahia » [20]

 

« E au ra ē e mea rarahi te mau ’āehuehura’a…, te tere nā te va’amata’eina’a i te va’a’oire atu, tē taui ra te reira i te ao tōtiare o te ta’ata-ho’ē, tē fa’atupu ra i te pararīra’a e te pūrarara’a o te mau ’āmuitahira’a va’amata’eina’a tahito, […] tē

 

Page 6

’āpe’ehia ra ’ona […] e te mau tupura’a ha’afifi. E au ra ē ua purūmuhia te fa’atauira’a e tupu ra i mua i tō tātou mata [21]. »

 

            Tano ’ore e ’e’ere ho’i ’ei tuatāta’u ana’e, te tere o te va’amata’eina’a ’ei fāito fa’a’ohipahia i ni’a ia Porinetia farāni, te tari maori mai ra i te tahi pu’e fa’ahoho’ara’a au-’ore e te tahi ato’a ho’i huru māna’ona’o. E mea pinepine teie fāito i te fa’aauhia i te tahi atu parau, te « upo’otō (mécrophalie) [22] », mā tē ’āmui i te ho’ē ā huru ’iravarava hi’ohia e fa’a’ohipahia i roto i te ’āoara’a o te Fenua, mā tē tāho’ē i teie tāipe pūea nā roto i te fa’aau i te mauiui rahi o te upo’o nō tē fa’ahoho’a i te ’ōta’ara’a o te huira’atira va’a’oire i roto i te tahi ha’apūra’a rarahi, e te ’ōtahi ho’i.

E ti’a roa ’ia ’itehia i ’ō nei te tahi faufa’a ’āi’a poritita o tei fa’atae-roa-hia e vētahi mau ’ihivāna’a i te [’anotau] ’orurehaura’a farāni [1789-1799], parau tāpa’o (pacte) i te fa’aaura’a i natihia i rotopū i te tahi mana huifāna’o (bourgeois) va’a’oire e te huifenua (paysan) nīnīvaruhia i te mau fafaura’a nō tē rave i te reforomātio fa’a’apu [23]. Mā te tano huru tano, te ha’apū-hāmanira’a nu’ua e te ha’ava’a’oire tīpae tāere o te Fenua Farāni, ’aita ïa i fa’a-huru-’ē i teie parau tāpa’o. Mai te tahi e tahi atu fa’aterera’a, te tauto’o-fa’a’apu a te Hau, tōna fa’a’āpī-[tāmau]-ra’a, e rahi roa a’e te reira i tōna tūmāra’a. Nā te tīpu’ura’a o te vaeha’a matamua e te piti o te XXra’a o te tenetere, te manuia o te pāpa’i (essai) ra Paris et le désert français a Jean-François Gravier [24], tē fa’aara mai ra i te huru o tō te mana o te mau ’oire, tō Paris ihoā rā, rirora’a mai ’ei ’avau nō te ’ōperera’a tahito o te ’āoa ’itenavehia (ideal). Te tarira’ahia i Porinetia farāni te reira mau huru fa’anahora’a ira-va’a’oire (urbanophobe) (e ’aore rā pāto’i-manahope va’a’oire), ua nāmua ïa i te ha’amaura’ahia o te CEP, i vai na ’ona i te matahiti 1948 ra’a ra, i roto i te mau tītorotorora’a ’ihinūna’a a C. Valenziani.

 

« Mai te peu ē e ha’apaehia te parau o te morare, te vai ato’a mai ra te tahi atu mau tupura’a, te parau o te māteria, o tei fa’ariro i te tupura’a o te mau ’oire ’ei ’ohipa ririhia. I Tahiti, tē tāiva nei tō te va’amata’eina’a i te fenua nō [tē iri atu nā te] pae purūmu […]. » [25]

 

E ’ite-maita’i-hia te ’āno’ira’a e vai ra i rotopū i te ti’ara’a-fenua/motu e te ti’ara’a-va’amata’eina’a, te rirora’a mai, i Porinetia farāni, te « tere o te va’amata’eina’a » ’ei « tere o te fenua » [26], ia au i te pāpa’ira’a a vētahi mau rohipāpa’i, o te fāri’ira’a ïa ē ’e’ere fa’ahou o Tahiti i te fenua. A tae ho’i ē te va’amata’eina’a mai te ti’ara-fenua, hō’ē ana’e ā ïa fafaura’a nā tō To’o’a-o-te-rā [Papaā] mā, o te tanora’a e fāna’o i te ho’ē vahora’a o te tau’āpīra’a [27]. ’Aita te reira e fa’ahuru’ē ra, nā ’Europa mā, i te

Page 7

faufa’a nō te tau’āpī, mā te rē, mata’uhia ānei nō te huehue e tarihia e ana, auhia ānei nō te mau ha’amaita’ira’a e utu’ahia e ana,  ’aore tō te reira e ti’aturi ’ata, e e ti’a ia ha’afaufa’ahia nā roto i te fa’atupura’a i te mau ’ohipa rarahi, e mau ’ōpuara’a fa’arava’ira’a faufa’a pa’epa’e, mā tē ha’apāpū i te vaivaira’a, e ’aita ana’e ra, o te ho’ira’a ïa, nā te mau « motu », o te mau tāne e vahine i reva nā te tere.

 

Nō te pāhono i te mau fifi i fānauhia e te ha’ava’a’oirera’a vitiviti e i roto i te fa’anahora’a o te ho’ē tāpura hururau o te fa’ahotura’a fenua ha’amatahia i te ’ōmuara’a o te mau matahiti 1960 ra (’ei hi’ora’a, Pū-’ohipa ’Ōpuara’a, matahiti 1970 ra), ua ha’amata te feiā fa’anaho o te haufenua i tē feruri i te mau puahema nō tē ārai i te nanu o te rātere va’amata’eina’a. […] I tia’ituruhia na ē e tauturu te mau pēa ’āpī nō te fa’a’apu ho’ona i te mau feiā motu […] ia pārahi io rātou. [28] »

 

  • Ho’ē fāito e fa’atano i te ’ōperera’a i te mau papa huira’atira nā te mau vauvau va’a’oire-vaho

 

Te ’ōpuara’a tau’āpī e tītauhia ra e te CEP, o te tahi ho’i ïa fa’anahora’a nō tē tono i te mau huira’atira nā te mau vāhi, fa’anahora’a e ti’a ai te mau tāne e vahine porinetia rave-’ohipa i tē ho’i atu ai i te uru-ha’ari (fa’ahitira’a i raro-a’e), hurufenua fa’ata’ahia, ha’amaita’i-noa-hia, mā te mau ti’ara’a tītauhia ia rau atu. Tō rātou vaira’a mai nā te ’oire, ’inaha noa atu e tāpae rātou i te mau pupu ’āpī nō te fa’arava’ira’a faufa’a a te mau « ’āfa » [29] fāri’ihia e te fa’atupura’a va’a’oire (tuhatorura’a), tē maumau nei te teira i te ho’ē hauri’ari’a, ’oia nō te fa’atumura’a i te ho’ē huihourae va’a’oire (ineine noa i te ’orurehau), te ho’ē naho’a rahi mā tē ’aramoina i tōna fenua ’āi’a.

 

« E riro te fa’ahani moni ’āva’e i te fa’aitoito mauā i te mau porinetia e rave rahi ia fa’aru’e i tō rātou fenua [nō tē reva i] Pape’ete, e nō tē fa’atupu i reira i te ho’ē huihourae va’a’oire o tē ’ore e ho’i hānoa i tōna ’āi’a, e tē ha’apae hope roa i te mau uru- ha’ari [30]. »

 

Ua maere te rohi’ihifenua ’auterāria ra o John Connel i teie parau nō te huru o tō te mau ti’a poritita nō Porinetia farāni ’imira’a i te tahi rāve’a nō te tuha-fanaho-vauvau o te mau tahua va’a’oire, e nō te mau fifi ihoā rā fa’atupuhia e te nohora’a o te mau papa huira’atira mā tē fa’atupu i te mau ’ōpuara’a nā te mau motu :

 

« O Porinetia farāni, te ho’ē ïa o te mau fenua varavara nō Patifita ’Apato’a ’ei reira te poritita fa’arava’ira’a faufa’a e tōtiare i te fa’aineinera’ahia nō tē ārai i te rāterera’a va’amata’eina’a e va’a’oire, e nō tē fa’ahuri mauā i teie rāterera’a. […] Te mau fifi ha’ava’a’oirera’a, ua fa’atātā’īhia nā roto ihoā rā i te fa’atupura’a o te mau ārea

Page 8

va’a’oire e te mau ta’amotu ātea, e a ’ore ho’i nā roto i te ha’amaita’ira’a i te mau fa’atanora’a va’a’oire e nā roto i te fa’atupura’a i te rave-’ohipa va’a’oire. [31] »

 

E riro te pāpū-’ore o te nohora’a ’ei tāpa’o nō te fa’ahurira’a o te pānanu o te « feiā-motu ». E tae roa mai i te matahiti 1974 ra, o te SOCREDO (Crédit de l’Océanie i mua na) ana’e te fatu ’ohipa o te nohora’a tōtiare i Porinetia farāni. Ua ’aufau ’ona, mai te matahiti 1962 mai ra, e 7 ti’a-nohora’a tōtiare (Matavai i Māhina, Hāmuta i Pīra’e, Pamata’i i Fa’a’a, Punavai Montagne e Punavai Plaine i Puna’auia, Maire Nui i Tautira, e Tahina i ’Uturoa), fāito piri i te 900 rahira’a nohora’a hōtārahuhia e ’aore ïa ho’ohia. ’Aita rā teie itoito e rava’i ra, e e au ra ē e mea huru tāere roa ra nō te reira te ha’amaura’ahia te Office Public de l’Habitat, Pū Huira’atira nō te Nohora’a (pi’i-matamua-hia Pū a te Fenua nō te Nohora’a Tōtiare), i te matahiti 1979 ra.

 

Pū’ohura’a

  Te ha’ape’ape’ara’a o te nu’uanu’u ’oire-mata’eina’a honohia i te fa’autara’ahia te parau o te tere o te va’amata’eina’a i ni’a ia Porinetia farāni, ’aita te reira i ha’amata i te matahiti 1963 ra, e ’ū’ana fa’ahou atu rā ’ona mai te ha’amaura’ahia mai te CEP, nā roto i te fa’arahira’ahia te mau ’ōrero fa’ari’ari’a mā te fa’atā’ati i te ha’ava’a’oirera’a i te mana’o ra nō te ho’ē fifi e riro atu i tē tupu i ni’a ihoā rā i te mau huira’atira porinetia, e mau huira’atira teie e mana’ohia ē e taua’ihia rātou i te fifi « va’a’o’ire » (’oia te « pararīra’a » e te « pūrarara’a o te mau ’āmuitahira’a va’amata’eina’a tahito » [32]) mā tē fa’a’oroma’i i te reira, e mā tē ora ato’a i teie fifi va’a’oire (’ei naho’a huihourae e riro ’inaha noa atu i te ’orurehau [33]). Te mau ’ōpuara’a fa’arava’ira’a faufa’a e poritita nō te fanaho-vauvau ravehia ’ei pāhonora’a i teie fifi, ua tāpa’ohia i roto i te parau o te fa’atano-fa’ahou-ra’a i te mau papa huira’atira porinetia nā te vauvau ’ei reira rātou i te aratōra’ahia i roto i te ’orero e mana ra.

 

            Mai te tahi atu mau vauvau ’aihu’arā’au, i te mau fenua Antilles ihoā rā, ia mana’o-ana’e-hia, ’ei hi’ora’a, i te parau ra « nā-te-’oire » a Patrick Chamoiseau [34], nō roto mai ïa te ti’amā o te mau huira’atira ihotupu i te ho’ē ’arora’a tua’ā’a’i, ’arora’a o tē orahia i ’ō nei ato’a ho’i nā te tuha’a ’ihireta i roto i te mau puta mai te Pina [35] a Titaua Peu, mā te ’aito tumu e fa’a’ea ra i te ’āfa’a va’a’oire nō Tenaho i Pīra’e, e ’aore ïa te toruaparau a Célestine Hitiura Vaite [36], o tē tupu ra i roto i te ho’ē kātīe huira’atira nō Fa’a’a.

  • Bibliographie

    Tāpura puta tohu

    Anne-Marie a Hauteserre, 2004. « Planification économique et migration en Polynésie française », Revue européenne des migrations internationales,Tuha’a. 20, na 1, ’api. 119-139.

    Célestine Hitiura Vaite, L’Arbre à Pain (2020 [2000]), Frangipanier (2021 [2004]), Tiare (2021 [2006]), Tahiti : Au vent des îles.

    Gilles a  Pestaña Pierre-Christophe Pantz, 2015, « Partir pour rester ? Les mobilités comme éléments de durabilité des territoires de la Nouvelle-Calédonie », i roto i te Blaise S., David  C., David  V., Le développement durable en Océanie. Vers une éthique nouvelle, Aix-Marseille : Presses Universitaires de Provence-Presses universitaires d’Aix-Marseille, ’api. 313-334.

    François a Sodter, 1991, « L’évolution récente de la population entre 1962 et 1983 », Atlas de la Polynésie française, ORSTOM, ’iri 78. 

    Claude a Robineau, 1981, Tradition et modernité aux îles de la Société. Une interprétation anthropologique, Puta tuatāpapara’a tata’ura’a ’orometua tuatoru, ’api. 140. 

    Tāpura puta fa’ahope roa

    Sarah a Bernard ’e ’o Florence a Mury, 2023, « Le fenua, entre renaissance culturelle et retour à la terre: vers une reconsidération des marges insulaires en Polynésie française », Suds, p. 275-309

    Patrick a Chamoiseau, Texaco, 1992, Paris : Gallimard

    Jacques a Champaud, 1992, Croissance urbaine et dépendance économique en Polynésie française, ORSTOM 

    Yohann a Douet, 2020, « Affronter la crise la modernité. Hégémonie et sens de l’histoire chez Gramsci », Actuel Marx,‘api. 175-192 

    Jean a Fages, 1974, « Migrations et urbanisation en Polynésie Française », Cahiers ORSTOM, na 11, ’api. 243-258 

    Jean-François a Gravier, 1947, Paris et le désert français, Paris : Le Portulan. 

    Anne-Marie a Hauteserre, 2004. « Planification économique et migration en Polynésie française », Revue européenne des migrations internationales, tuha’a. 20, na 1, ’api. 119-139.

    Célestine a Hitiura Vaite, L’Arbre à Pain (2020 [2000]), Frangipanier (2021 [2004]), Tiare (2021 [2006]), Tahiti : Au vent des îles.

    Victoria a S. Lockwood, 1990, « Development and return migration to rural French Polynesia. » International Migration Review, 24(2), 347-371

    Renaud a Meltz, 2023, « Associer et dissimuler. Les essais nucléaires en Polynésie française, un « deuxième contact » entre secret et mensonge », Revue d’histoire moderne & contemporaine,Tuha’a. 70-3, na. 3, ’api. 88-116. 

    François a Merceron, 2005, « Dynamiques démographiques contemporaines de la Polynésie française : héritage colonial, pluri-ethnisme et macrocéphalie urbaine », Les Cahiers d’Outre-Mer [I ni’a i te natirara], ’api. 230

    Florence a Mury, 2022, Les échelles des renaissances culturelles en Polynésie française, Puta tuatāpapara’a tata’ura’a ’orometua tuatoru, Fare ha’api’ira’a tuatoru nō Limoges

    Françoise a Péron, 2005, « Fonctions sociales et dimensions subjectives des espaces insulaires (à partir de l’exemple des îles du Ponant) », Annales de géographie, Tuha’a. 644, na. 4, ’api. 422-436

    Gilles a Pestaña ‘e ’o Pierre-Christophe a Pantz, 2015, « Partir pour rester ? Les mobilités comme éléments de durabilité des territoires de la Nouvelle-Calédonie », i roto i te Blaise S., David  C., David  V., Le développement durable en Océanie. Vers une éthique nouvelle, Aix-Marseille : Presses Universitaires de Provence-Presses universitaires d’Aix-Marseille, ‘api. 313-334.

    Titaua a Peu, Pina, 2017, Tahiti : Au vent des îles

    Nancy a J. Pollock, 1978, « Takapoto, La prospérité, retour aux îles », dans Journal de la Société des océanistes, na 60, tuha’a 34, ’api. 133-135

    Jean-Louis a Reboul, 1984 « Expérimentation fourragère en Polynésie française. 1968 – 1983, bilan de quinze années de travaux », CIRAT, [i ni’a i te natirara]

    Gérard a Ringon, 1971, Une commune de Tahiti à l’heure du centre d’expérimentation du Pacifique, Faaa, sociologie du présent, ORSTOM, ’api. 11

    Claude a Robineau, 1981, Tradition et modernité aux îles de la Société. Une interprétation anthropologique, Puta tuatāpapara’a tata’ura’a ’orometua tuatoru, ’api. 140. 

    Paul-André a Rosental, 1994, « L’exode rural. Mise à l’épreuve d’un modèle. », Politix,Tuha’a. 7, na 25

    François a Sodter, 1991, « L’évolution récente de la population entre 1962 et 1983 », Atlas de la Polynésie française, ORSTOM,’iri 78. 

    François a Sodter, 1988, « Dépopulation et reprise démographique aux îles Marquises », BSEO, n°244, ’api. 10-26.

    Carlo a Valenziani, 1949 « Enquête démographique en Océanie française », Bulletin de la Société des Études Océaniennes, tuha’a VII, na 17-18, ’api. 668. 

    Emmanuel a Vigneron, 1991, « Densité et répartition de la population », Atlas de la Polynésie française, ORSTOM, ’iri 75, tāpura 4

  • Citer cette notice

    Référence(s) :

    Autrice(s) / Auteur(s) : Florence Mury

    Mury Florence, 2024, "Te mau tāhape nō te tere o te va’amata’eina’a i Porinetia farāni i te ’anotau o te CEP", Dictionnaire historique du CEP, mise à jour le 9 January 2026