Page 1
Te [’ōpū] fēti’i, ’ei fa’anahora’a tōtiare o te mau tū’atira’a ta’ata toto-ho’ē e ’aore ïa fa’aipoipohia, tē fa’ataui nei ’ona ia na iho ia au i te mau tauiuira’a o te orara’a tōtiare e fa’arava’ira’a faufa’a. I Porinetia farāni, te mau matahiti 1960 e 1970 ra, o tei pi’ihia te mau « au’ahuru matahiti CEP », ua pa’o-roa-hia te reira e te fa’ahotura’a o te mau ’ohipa ’ē atu i te fa’a’apu, te tomora’a i roto i te tōtaiete ’aimamau e te fa’atupura’a va’a’oire [1]. E tano ia hi’ohia teie ’anotau mai te pū’oira’a o te mau fa’atauira’a o te fēti’i « tumu », tāpa’ohia e te ho’ē arata’ira’a va’amata’eina’a, nā te rauhaere o te mau taura fēti’i na’uatau (contemporaine).
Te taura fēti’i i roto i te tōtaiete « tumu » : fa’atauira’a nā te fano ātea
Te fēti’i « tumu », mā tē tauira’a i rotopū i te mau matahiti 1815-1840 e 1963 atu ia au i te mau rohipāpa’i [2], e oho ïa nā te mau fa’atauira’a tōtiare, fa’arava’ira’a faufa’a e ha’apa’ora’a i arata’ihia e te ’ohipa a te mau mitionare i te XIXra’a o tenetere ra. Te vāhi ’ei reira te ha’afāriu ha’apa’ora’a e fa’atupu ai i te mau tāipe ’āpī nō te taura fēti’i (nō te toto-ho’ē, ’ei hi’ora’a), ua papa-fa’ahou-hia te arata’ira’a ’utuafare mā tē tāho’ē i te nohora’a ’ei mau ’oire ri’i, ’āpe’ehia e te tanura’a uru ha’ari.
’Inaha, i te XIXra’a o te tenetere ra, ua parare te fēti’i ’ātōmī [fēti’i metua-tamari’i], nā mua roa nā te mau fenua [ta’amotu] Tōtaiete, e i muri māite mai, nā te tahi atu mau ta’amotu [3]. Te vaeha’a matamua o te XXra’a o te tenetere ra, o te ha’amata-ato’a-ra’a ïa nō te nu’ura’a ’ihinūna’a i Porinetia farāni, mā te mau fāito fānau rahi e te mara’a ’ū’ana o te huira’atira [4].
Te tōtaiete « tumu », i te rahira’a o te taime, e tōtaiete va’amata’eina’a e te fa’a’apu mā te arata’ira’a papahia i ni’a i te taura fēti’i, nā roto i te ho’ē fa’anahora’a tama ’ōpū-ho’ē [fa’ata’a-’ore-hia] : ua tā’amuhia te mau ta’ata tāta’itahi i ni’a i tō rātou metua tāne e tō rātou metua vahine. Te i’oa[-pa’e], te ti’ara’a, te
Page 2
mau fenua, e ti’a te reira ia fatuhia e nā pae to’opiti o te fēti’i. E rara’a te ti’ara’a taura fēti’i paerua o te ta’ata tāta’itahi i te ho’ē ’aufau fēti’i ’ā’ano rahi, e, e riro ho’i tō te ta’ata tāta’itahi mau metua fēti’i i te rahi roa atu, ’oia te mau fēti’i [5]. I rotopū rā ho’i i teie ti’ara’a fēti’i toto-ho’ē, « rahi a’e ïa te mana’o pāparau i te fa’a’ohipara’a mau », te tahi ana’e ho’i mau taura « tē firi-mau-hia » [6].
Te ha’apupura’a ’ei reira e orahia ai te mau taura’a fēti’i pāpū, o te ’ōpū ho’ē ïa : e pupu no te mau « tua’ana [siblings] » (mau tua’ane e/’aore rā mau tuahine) e tāna mau hua’ai he’era’a u’i rua. E mea faufa’a a’e te ho’ēra’a o te mau tua’ane e tuahine e tā rātou hua’ai, i tō te tā’atira’a tuatau o te mau ’ōpū hā’ati. Teie hi’ora’a i te taura fēti’i, e ’āpe’ehia e te mau fa’atupura’a tōtiare ta’a’ē e fāri’i ia tāpa’o i te ho’ē tama i roto i te ho’ē ’ōpu fēti’i. E parau faufa’a te nohora’a ihoā rā i roto i te ’itera’a i te tā’amura’a taura fēti’i [7].
Te mau hoho’a orara’a, e mau arata’ita’a fa’atupu ora ïa ’ei reira te mau fēti’i e ora mau ai mā te mau oho o te fa’a’apu ’utuafare e te tautai. Te ’ōpū fēti’i fa’a’ohipahia i te mahana tāta’itahi, ’oia te ’utuafare, e ’itehia te reira nā roto i te tahi ho’ēra’a nohora’a e te tahi ho’ēra’a fa’arava’ira’a faufa’a. Mā te hi’ora’a māteria, ua fa’anahohia te ho’ē ’utuafare, ’utua fare [ina], nā roto i te mau ti’ahapa e rave rahi : nō tē ta’oto, nō tē tunu i te mā’a, e nō tē tāmā’a. Te ’utuafare, i taua ’anotau ra, ’aita ïa e tū’ati ra i te ho’ē fare, e [hoho’a] mai rā ’ona mai te ho’ē ’āua mā te mau ti’ahapa e rave rahi. E pare nohora’a o tei pāruru e i te mau ’ōpū fēti’i rave rahi, e ’ohipa orara’a ’āmui tā rātou, arata’ihia nō te fa’atāmā’ara’a ’utuafare, e ’oia ato’a nō tē hāpono (fa’a’apu vānira ānei, pūhā ānei). E ’ite-mata-hia teie arata’ira’a i ni’a i te hoho’a-pata 1 i raro-a’e nei. E orahia e e ’ohipahia mā te ’utuafare. Teie nei rā, te rahiarahi noa atu ra te fāna’ora’a fa’arava’ira’a faufa’a e noa’a mai ai te moni i rāpae’au i te ’utuafare, huimoni-’āva’e (salariat) fa’a’apu ’ei hi’ora’a, i rāpae’au i tōna motu, nā roto i te rāterera’a ’ohipa tau poto, mai te herura’a repo no Makatea [8].
Page 3
Fatuhia : piha-’ohipa porotetani nō te tonora’a. Mā te natirara : https://mediatheque-polynesie.org/famille-tahitienne-devant-maison-1930/
’Inaha, i te vaeha’a matamua o te XXra’a o te tenetere ra, tē fa’a’ite mai ra te mau huru fēti’i i te mau tāpa’o nō te ho’ē tōtaiete va’amata’eina’a i roto i te nu’ura’a ’ohipahia e te ’ū’ana te mau ’aitauira’a ia au i te fātio ’āmui e te pū-hāmanira’a (a tano noa atu ai te reira i Porinetia farāni) : ’āmuihia e te fa’a’apu ’utuafare e te hāponora’a, ’ohipa tāmoni tau poto, nu’ura’a ’ihinūna’a, ha’apararera’a i te rēni-papa o te fēti’i ’ātōmi [metua-tamari’i]. Te mau [u’i] au’ahuru matahiti « CEP », e aura’a ho’ē ïa e te rūra’ahia te mau fa’atauira’a pa’ohia e te terera’a mai te fa’arava’ira’a faufa’a fa’a’apu e tāpae atu ai i te fa’arava’ira’a faufa’a pū-’ohipa e te fa’atupura’a va’a’oire. Nā tei hea mau rāve’a teie nei mau fa’atauira’a i te hā’utira’a atu i te orara’a fēti’i o te mau tāne e vahine Porinetia ?
Te mau « au’ahuru matahiti CEP » : fāna’ora’a ’āpī e ’ahopa ’āpī nō te mau fēti’i porinetia
Nā te mau tere mauā i Tahiti e tōna ha’apūra’a ’oire i fa’ataui hohonu roa a’e i te mau taura fēti’i. ’Oia mau, ua fa’atupu te mau au’ahuru matahiti CEP i te fa’atauira’a o te mau fa’a’ohipara’a nu’uanu’u mātauhia e te faufa’a ho’i i roto i te tōtaiete porinetia. Nā te roara’a o te mau matahiti 1960 e tae mai i te rōpūra’a o te mau matahiti 1970 ra, te huira’atira o te mau motu, o tei ora mau na mā te fa’a’apu e te tautai, ua rātere rahi roa a’e i tō nāmua atu, nā te ha’apūra’a va’a’oire nō Pape’ete. I te ārea matahiti 1962-1967 ra, ua nae’ahia te mau rāterera’a i Tahiti i te fāito 1 700 ta’ata i te matahiti ho’ē [9]. Tāne e vahine i te ’umera’ahia e te mau tihepura’a ’ohipa ’āpī e rahi noa atu ra. E mau tautani rahira’a ’ohipa i fa’atupuhia e te mau tāpura-’ohipa nō te taura’a manureva, tā te CEP, e te mau fa’anahora’a purūmu e fare rarahi, e tāpiri mai i te reira, te mau tihepura’a pū-’ohipa honohia i te fa’ahotura’a fāri’ira’a rātere o tei ti’ahia nā roto i te taura’a manureva e te pūhapara’a mai i te rima-’ohipa, fa’ehau e tīvira, e rave rahi nā Farāni mai. O te
Page 4
parau ïa o Claudine, fānauhia i te matahiti 1946 ra i roto i te ho’ē mata’eina’a iti nō Matuita mā [10]. Ua pa’ari ’oia i roto i te ho’ē fēti’i i ora na i te fa’a’apu e te tautai, e te ’imi’imira’a moni mā te taofe, te pūhā e te ’ohipa rima’ī. I te fāito 16ra’a o tōna matahiti, ua tere atu ’oia i Nuku Hiva nō tē rave i te ’ohipa tāmā fare o te ho’ē mūto’i farāni. E 2 matahiti i muri a’e, i te matahiti 1960 ra, ua tere ’oia i Tahiti, tihepuhia ’ei utuutu fare nā te ho’ē tāvini-hau (fonctionnaire) farāni. E hoho’a tōna haere’a nō te mau vahine i rātere na i te ’anotau o te CEP ra.
Nō Raro-Mata’i e Tuamotu mai te rahira’a o te mau tāne e vahine rātere, e mau motu piri roa a’e ia Tahiti e te pinepine i te fa’atū’atihia e te mau faura’o teremona. E mea tāmau rahi roa a’e teie mau rāterera’a i te mau tere nā mua a’e i te matahiti 1960 ra, i Pape’ete e ’aore rā i Makatea, e mau tere tau poto. Ua riro maori te mau matahiti 1960 ra ’ei au’ahuru matahiti nō te fa’atupura’a va’a’oire pūai, e mau ’ēfē nō te mau tere huira’atira e nō te mara’ara’a ’ihinūna’a ato’a ho’i : mai te matahiti 1962 e 1971 atu, ua mara’a te huira’atira o Porinetia i te fāito 41%, a mara’a ato’a atu ai, ho’ēā taime, tō Tahiti i te fāito 75,2%, e tō te ha’apūra’a va’a’oire i te fāito 83,1 % [11].
Te mau tāne e vahine i fa’aru’e i tō rātou motu nō te tere atu i te ’oire, ua ora ïa io te mau aunatira’a fēti’i e ’aore rā io te feiā mātau. Mai ia Claudine, o tei fa’ahitihia i ni’a-a’e nei, i fārerei faahou na ’oia i te ho’ē o tōna mau tuahine i Tahiti. I riro na te tahi mau kātīe ’ei pū fāri’ira’a nō tē arata’i i tei tae ’āpī mai : Vaininiore nō te mau rātere Rurutu, te Mission nō tō Matuita… I roto i te ha’apūra’a va’a’oire tāato’a, ua pūhapahia te tahi mau kātīe e te mau ta’ata ho’ēā motu, ho’ēā mata’eina’a, ho’ēā roa atu ā taura fēti’i. Te tāne e ’aore ïa te vahine e fa’aru’e i tōna fenua nō tē haere e ’ohipa i Tahiti, tē fa’aātea ra ïa ia na i tōna taura fēti’i fānau, i te ho’ē ’anotau fa’atū’atira’a parau ’āpī tā’ōti’ahia e te pāpa’i fare rata. I taua taime ato’a ra, e ti’a te pārahira’a nā te ’oire nā roto i te nu’uanu’u o te mau taura fēti’i, e ’aore ïa te feiā mātau-maita’i-hia nō tē nohora’a e nō tē ’imira’a ’ohipa. Nō te u’i fāito 20 [ta’au] matahiti i te mau matahiti 1960 ra, te tāmatara’a i tē ’imi i te pēa nā Tahiti, e rēhiti (aventure) te reira i orahia e te ho’ē pae rahi o tōna mau ta’ata. Ia ’ore noa atu ia rātere ho’ēā taime e tōna mau tua’ane e tuahine, mau tua’ana (cousin, cousine), e fārereihia atu ihoā rātou ia tae i reira, e nā te haere’a ’āmui e ha’apāutuutu i te mau taura tā’amu.
Te fāri’ira’a e te mau rima tauturuturu i rotopū i tei tae ’āpī mai e tei fa’atumu maoro mai, ua niuhia mā te pūai fa’ahepo o te fāri’ira’a :
Nō tei rātere ra, e fa’areva ïa mai tōna fenua e nā te ara (inconnu) atu ; ’aore e ’ite ra ē i hea rā e rave atu ai i te ’ohipa ; o tahi noa ma’a tāpa’o nohora’a fēti’i e ’aore rā ta’ata mātau i reva ’ēna e ’ohipa i Pape’ete, ’ei reira e fa’aea ai hou a’e a patu atu ai i tōna iho fare. I Tahiti, te fāri’ira’a i rotopū i te fēti’i, te mau hoa e ’aore rā te feiā tāpiri, e ’ahopa te reira e ’aore ïa e peu tumu o tei fa’aturahia mā te ’ā’au maita’i, e o tei ’ore e ti’a ia ’ape ’oi topahia mai te fa’ahapa, te au-’ore e te fa’arirora’ahia ’ei pīpiri. Te ma’irira’a i te reira, tē mata-ē rā ïa i tei fāri’ihia ra ; ’ei ’ā’au fa’atau aroha [fāri’i] nō tei haere mai ra, e te reira mā tē fa’a’ite’ite-’ore » [12].
Nō te rahi o te feiā e tae noa mai nei, ua apiapi roa a’e nei te mau kātīe tahito nō Pape’ete, ’ei reira te ’ōta’ara’a huira’atira i te nae’ara’a i te mau fāito rahi roa, e ’ei reira te mau fa’anaho-vauvau va’a’oire (nohora’a, purūmu, tuiō pape) i tē tano-’ore-ra’a i teie ’āoara’a (peuplement). Ua fāriu-ē te mata o te mau ti’a fa’aoti poritita huira’atira i te mau ha’apūhapara’a huira’atira, mā tē ’imi e ’ape i te tere o te va’amata’eina’a o tā rātou i mata’u na e i fa’aheitaiā na. I mua i te mau fifi o te orara’a va’a’oire, ua tae ato’a te « fāri’ira’a tumu » fēti’i i tōna mau ’ōti’a, e ti’a mai rā te tahi atu mau aunatira’a autaea’e i rotopū i te mau fēti’i [metua] i fārerei-’āpī-hia, te mau ta’ata tumu ho’ēā ta’amotu, te feiā mātauhia, te mau taetaea’e…
’Oia mau, e vāhi fārereira’a rau roa a’e te orara’a nā te ’oire, i tō te orara’a nā te mau motu, [e mau fārereira’a] e fa’arahi mā tē fa’atupu ’āno’i i te mau rēni-papa fēti’i nā roto i te fāito tāmau o te mau tā’atira’a o te mau ta’ata iho ’e’ē, te mau Porineita nō te mau ta’amotu ’ē atu, te mau haumetua (métropolitains) e ’aore ïa te mau Taina [Tīnītō]. Ia Claudine i tae mai ai i Tahiti i te matahiti 1960 ra, ua noho ’oia io tōna ra fatu-’ohipa. I te tau nō tāna mau fa’aeaeara’a ’ohipa, i ori haere na ’oia nā te ’oire mā tōna mau hoa, i haere ato’a na ’oia nā te fare pō. I fārerei na ’oia i te ho’ē fa’ehau farāni mā tē fānau tama o tei pūpūhia e ana i tōna ra tuahine. I muri a’e roa, i te vāhi ’orira’a (mai ia Quinn’s, e pū-arata’i mau nō te mau ’āreareara’a fa’ati’ahia i taua ’anotau ra, hoho’a-pata 2), fārerei iho nei ’oia i tāna tāne, ta’ata tumu nō Tuha’a Pae. E to’oiva a rāua fānau o tā rāua i fa’a’amu i roto i te ho’ē kātīe ti’ahapa. I tārahu na rāua i te tahi tāpū fenua o tā rāua i ha’amaita’i, e i hāmani na i tō rāua fare ’ei reira i te nohora’a nā tamaiti to’opiti a rāua. Mā tē rāterera’a mai nā te ’oire, e ō te mau ta’ata i roto i mau aunatira’a ’āpī, e ora fātata i te mau hoa e te mau taetaea’e nō te tahi atu mau vāhi, e, e ha’amātau i te tahi atu mau rēni-papa.
Figure 1
Hoho’a 2 : Te fare ’orira’a Le Quinn’s i te matahiti 1970. Natirara : https://www.tahitiheritage.pf/quinn-dancing-papeete/Hoho’a-pata 2 : Te fare ’orira’a Quinn’s i te matahiti 1970 ra. Mā te natirara : https://www.tahitiheritage.pf/quinn-dancing-papeete/
Page 5
E taui te huru ’imira’a ora nā roto i te fa’atumura’a nā te ’oire, e te fa’arahira’a o te mau fāna’ora’a fa’arava’ira’a faufa’a honohia i te CEP e i tāna mau ’ohipa tāpiri. E rave rahi te ta’ata i ’ohipa na i te tuha’a fa’a’apu, (pūhā, pārau, vānira, taofe) e i te herura’a repo ma’atea, o tei rātere e tei tihepuhia nā te mau tuha’a rua (fare rarahi, ’ohipa huira’atira), e tuha’a toru (pū-’ohipa, tapiho’ora’a, pū-fa’aterera’a, utara’a). E nu’u te mau tāne e vahine rātere nā te fa’a’apu, ’ei reira te oho e orahia ai ia au i te fa’anahora’a fēti’i, e tae atu i te ’ohipa tāmoni ta’ata tāta’itahi. ’Ēna te tupura’a o te huihourae (salariat) i roto i te tuha’a fa’a’apu, ua parare rā ’ona nā te roara’a o te mau matahiti 1960 ra. I te matahiti 1970 ra, tai’ohia te huihourae i te fāito 75% o te huira’atira ’ohipa o te Fenua, e i te matahiti 1962 rā, e 50% ana’e ïa. I te matahiti 1971 ra, mai te 80 i te 90% atu o te huira’atira ’ohipa o te mau ’oire fātata ia Pape’ete e ’ohipa-’aufauhia tā rātou [13].
Teie ta’ahurira’a o te hoho’a orara’a arata’ihia e te ho’ē firira’a o te fa’a’apu nō tē hāpono, te fa’a’apu ’utuafare e te mau ’ohipa tāpiri (tautai, rima’ī…) ’ei reira te pae rahi roa o te oho i arata’ihia ai ia au i te fa’anahoraa fēti’i, e ia pāparau rāve’a fa’ahotu (fa’a’ohipara’a i te fenua, te mau mauha’a…), nō te ’ohipa e ’aore ïa te mau moni-’āpī, e [ia pāparau] hoho’a orara’a va’a’oire, ’ei reira te ’ohipa i te fa’ataiete-tāta’itahi-ra’ahia, fa’ata’a-’ē-hia i te vāhi orara’a e te mau aunatira’a fēti’i, [e pāparau] fāito fa’ahuehue ïa i te mau hi’orara’a fēti’i. E tītauhia rā ho’i ia fa’atanotano i te ta’a-’ē-ra’a : e noa’a pinepine te ’ohipa a te mau rātere ia au i te mau poro’i a te mau metua, e ’aore ïa i roto i te mau taiete fēti’i, e ora ’āmui rātou mā te mau ti’a o to rātou fēti’i, nō te tahi a’e taime, e ’e’ita e ’ore te moni i tē tererere ato’a. Mai ia Claudine i noa’a te ’ohipa matamua nā roto i te ho’ē « tatie » hoa nō tōna fēti’i i Matuita. I muri a’e, ua ’ohipa ’oia mā te tāato’a o tōna orara’a i roto i te tahi hōtera rahi i Tahiti, ’ei vahine tāma piha. I tōna fa’atuha’ara’ahia, ua hōro’a ’oia nā tāna tamahine teie ’ohipa, o tei tī’a’au i te reira e rave rahi matahiti, hou a’e a fa’aea ai nō te fifi ea, e ua tu’u i tāna iho tamahine matahiapo ’ei mono ia na. Tē noho tāpiri nei teie nā vahine to’otoru i na’uanei, i roto i te mau fare hāmanihia i ni’a i te tāpū fenua i tārahuhia e Claudine rāua tāna tāne i te ’ōmuara’a o te mau matahiti 1970 ra. Papa-fa’ahou-hia, ’aita te arata’ira’a fēti’i i ’ere i tōna faufa’a i roto i te tōtaiete na’uatua.
Te mau fēti’i porinetia i na’uanei
Ua pa’o te mau au’ahuru matahiti CEP i te rūra’ahia o te mau fa’atauira’a tōtiare. Te mau tauiuira’a fa’arava’ira’a faufa’a, te mau tere huira’atira, te fa’atupura’a va’a’oire e te taua’i i te mau rēni-papa fēti’i rāpae nā roto i te mau pū-arata’i ha’apa’ora’a e tā te Hau, ua taui te reira i te mau hoho’a orara’a mā te fēti’i, o tei ’itehia nā roto i te ho’ē rauhaere rahi roa atu. E aha tei ’itehia nō te parau o te fēti’i i na’uanei ?
I na’uanei mai te tenetere i ma’iri a’e nei, te taura’a fēti’i, e ’aore ïa te fēti’i ātea, o te pū ïa nō te orara’a o te mau ta’ata [14]. ’Ona te pa’epa’e o te fa’aiho-ta’ata-ra’a tāpa’o : tē ’itera’a i tōna mau fēti’i, e ha’afaufa’ahia ïa te tu’ā’ai o tōna fēti’i e tōna mau fenua. ’Ona te papa o te orara’a nō te mau mahana tāta’itahi : mai te peu ē e tē ora nei te rahira’a o te huira’atira mā te ’utuafare ’ātōmī [metua-tamari’i], piri i te fāito 40% o tei ora ’āmui nei mā te fēti’i ātea, e pinepine ho’i te orara’a i ni’a te ho’ēā fenua, ’aore rā i roto i te ho’ēā kātīe [15]. Tei rōpū te fēti’i i te orara’a ha’apa’ora’a e te mau fa’a’ana’anataera’a, e ua riro ’ei fāri’i rima tauturuturu, mā te mau vahine ’ei mau pou.
Ua tuhahia teie mau aunatira’a fēti’i nā te mau ta’amotu, e fāito rahi te terera’a o te mau ta’ata nā teie nei vauvau fēti’i. Ua fa’aitoitohia teie mau nu’uanu’u e te matarara’a o te fa’aineinera’a, te tihepura’a ’ohipa, te rapa’aura’a ma’i, ’ōpere-tano-’ore-hia nā te Fenua. Ua fa’atupu-ato’a-hia rā te reira, e ua arata’ihia nā
Page 6
roto i te matarara’a o te mau fenua fēti’i, mā te ture e te fa’a’ohipa, nō te mea e ’itehia te ta’ata pārahi nā roto i te vaira’a mai e te fa’a’ohipara’a, o te tūramara’a ïa i te fāito tāmau nohora’a-fa’arahi [16].
I teie mau hi’ora’a i te mau nu’uanu’u e tō te fa’a’ohipara’a fenua, ua pū’oihia mai, nā te va’a’oire, e tē noa’a ’atā te nohora’a e nō te punavai faufa’a moni. I roto i te fa’anahora’a ’ei reira e varavara ai e te pāpū-’ore ho’i o te [tihepura’a] ’ohipa, ’ei reira te aura’a nō tē ravera’a i te ’ohipa [e fā mai ai], nō te ho’ē pae rahi roa o te huira’atira va’a’oire e te veve, ’ei ’ohipa-hānoa-ra’a i rotopū i te mau tuha’a mana e mana-’ore, [’ei reira] te rima tauturuturu i rotopū i te fēti’i e te feiā tāpiri, [e ti’a mai ai] ’ei punavai faufa’a nō te orara’a i te mahana tāta’itahi [17].
Te fā mai ra i ’ō nei peneia’e paha te tuha’a ’āi’a matamua o te mau au’ahuru matahiti CEP : e mau tūēāra’a tōtiare e fa’arava’ira’a faufa’a rahi ’una, o tei fa’aoti pāutuutu i te mau rereafā tāta’itahi e fēti’i [18].
