Page 1
‘Ua ha’amau te mau fa’ehau i te PTPA noa atu te fifi o te fenua ma te ‘ore e fa’anaho i te tahi fa’anahora’a pāpū. Terā rā, te tā’āto’ara’a o Pōrīnetia terā e parauhia ra. E mana rahi tō te ha’amaura’a o te mau fa’anahora’a pārurura’a ” i roto i te areā e 2 000 mētera ‘āfata ” nō te ha’apa’o i te ” huru o te reva, te rarara’a ireire, te ihi tumu o te fenua, te mau natira’a rātio, ‘e te mau paora’a” [1]. E ti’a ia Thiry ‘ia pārahi i te hō’ē vāhi ‘ā’ano, e mea iti te mau patura’a ‘e e mea ‘ite-’orehia e te fa’aterera’a hau.
I te pae fa’ehau, nō te rū ‘e te ‘ite-’orera’a i te maorora’a o te PTPA e mara’a tāmau noa te mau hina’aro, i ni’a atu i te hi’opo’ara’a mātāmua. I te pae o te mau mana tīvira, ‘aita te ‘erera’a o te tāniuniura’a fenua i Pōrīnetia, i reira te parau nō ni’a i te fenua e fa’a’ohipa ai i te raura’a fa’aterera’a ture rahi (hou te ti’ara’a ’aore rā, te ti’ara’a ‘ia fa’a’ohipa ; te fatura’a tei fa’aturehia e te Ture Tīvira), e fa’ati’a i te pāhonora’a ‘oi’oi ‘e pāpū i te feiā rahu o te PTPA. I muri i te ho’ora’a mātāmua i te matahiti 1965, ‘ua fa’ati’a te mau fa’atere o te nu’u i tā rātou mau hape nā roto i te mau hape a te mau mana tīvira: “Tē fa’a’ite nei te mau pāto’ira’a i fa’atupuhia e te mau fa’auera’a nō te matahiti 1878 ‘e te matahiti 1880 i te ‘erera’a i te ‘ite o tā tātou e fāri’i nei i te tahi mau taime nō ni’a i te huru tupura’a mau o te ture Hau atu ā, te fenua nō Pōrīnetia, e rave rahi o te reira, tei roto ïa i te hō’ē huru tupura’a nō te fatu ‘āmui” [2]. Te ‘ānoira’a i te mana’o o te ti’ara’a ‘ia fa’a’ohipa i te reira e te mau tao’a faufa’a ’aore rā te mau ti’ara’a o te ‘utuāfare, o te ‘ore e ta’a-pinepinehia ‘ia au i te mana’o o te ture tīvira. Te tahi atu ā, tē vai ra te hō’ē huru fa’a’inora’a i ni’a i te mau ta’ata e te mau fa’anahora’a o te hō’ē tuha’a fenua ‘aita i maoro a’e nei, o te turu rā i te fa’a’ohipara’a i te mau fa’aterera’a faufa’a roa (te anira’a) e te hō’ē huru fa’a’oromai i ni’a i te mau ‘ohipa ‘ōpanihia e te ture. Tē vai ra te mau ‘ohipa mātāmua nō te tāmā i te fenua e te mau ‘ohipa patura’a i mua i te mau fa’anahora’a o te fenua.
‘Ua ha’amata te ‘īritira’a i te hō’ē ‘āma’a CIAS nō te mau ‘ohipa fenua ee fa’anahora’a, i te 6 nō fepuare 1963, i te 15 nō māti. Tē rave nei e pae tāne i te ‘ohipa i Pape’ete nō te mā’iti i te fenua, tei arata’ihia e te ra’atira fa’ehau Guillerez. I tō te nu’u nene’ira’a i te hō’ē tumu parau mātāmua nō ni’a i te PTPA i te hopea o te tau ve’ave’a o te matahiti 1964, ‘ua ‘oa’oa roa rātou i te mea e ‘ua “fātata roa te ho’ora’a ‘e te ho’ora’a i te fenua i te oti” [3]. Te parau mau, ‘aita i oti i te matahiti 1964 e ‘ua hau atu i te vaira’a o te PTPA i te fāito matahiti tā te nu’u fa’ehau i mana’o a’e. I te matahiti 1967, ‘ua fāri’i te hō’ē tere hi’opo’ara’a o tei fa’ahiti i te “mahana faufa’a roa o te matahiti 1970” e, “ ‘ua riro te pāpū-‘orera’a nō ni’a i te orara’a a muri a’e o te mau vāhi, ‘ei fifi rahi nō te tahi fa’anahora’a māramarama”. Tē parau fa’ahou ra te parau fa’ata’a e : “E’ita tātou e tāpe’a i te mau ha’amaura’a ’aore rā i tōna fa’anahora’a mai te peu ē e’ita te PTPA e vai maoro a’e.” E nehenehe te mau fa’anahora’a e tupu fa’ahou mai te peu ē e ti’a iāna ‘ia ora i rāpae atu[4]. I te ‘Āpo’ora’a nō te pārurura’a i te 16 nō Tiurai 1964, ‘ua mana’o ‘o Pompidou i te hō’ē fa’a’ohipara’a poto noa i te taime a ha’amauhia ai te fenua e tītauhia nō te patu i te mau fare o te PTPA e toru matahiti nā mua atu: “I te pae hopea, e fa’atupu teie ‘ohipa i te hō’ē fifi i tō tātou mau tuha’a fenua nō Pātitifā, nō te mea e topa ‘oi’oi noa rave rahi ‘ohipa i muri a’e e 2 ’aore rā e 3 matahiti”[5]. Te parau mau, ‘ua maoro teie parau nō ni’a i te fenua i te tā’āto’ara’a o te orara’a o te PTPA, hau atu i te mea i mana’ohia. E fa’atupu noa ā te reira i te fifi i muri a’e i tōna vāvāhira’a, ē tae noa atu i teie mahana.
Page 2
E pae rāve’a nō te fāri’i i te fenua: te fa’aru’era’a, te ho’ora’a, te ho’ora’a ma te auhoara’a, te tārahura’a ‘e te tauira’a
‘Ia au i te mau vāhi ‘e te mau fa’a’ohipara’a, e tauihia te mau fa’aterera’a nō te fa’a’ohipara’a i te fenua ‘e te mau mana’o poritita. ‘Ei hi’ora’a, i Tahiti, ‘ua vaiiho ‘o Thiry i te “fa’a’ohipara’a rahi” i te harura’a fenua, o tāna ho’i i rave i Hao. Nō te tauira’a o te mau hina’aro, te ‘ite-‘orera’a mātāmua nō ni’a i te ‘ohipa fenua, ‘e te māmūra’a o te puta tāniuniura’a fenua (tei fa’anahohia mai te matahiti 1862 mai ā), ‘ua taui te nu’u fa’ehau nā roto i te fa’a’ohipara’a e rave rahi huru rāve’a, noa atu ē ‘ua tītauhia ‘ia ha’amau i te hō’ē ‘ohipa i muri iho i te taime a ravehia ai te mā’itira’a. E riro mai te reira ‘ei mea tāmau ‘ore. E 5 huru fa’a’ohipara’a i te fenua o tā tātou e ‘ite ra:
- Te hōro’ara’a tāmoni ‘ore i te mau fenua nō te Hau. Teie ïa te hoho’a nō nā motu nō Moruroa ‘e nō Fangataufa, e te mau fa’auera’a i ravehia i te 4 nō ‘Ātete 1964 ‘ia au i te mau fa’aaura’a a te AF [‘Āpo’ora’a hau Fenua]”. I muri iho, ‘ua ‘aufauhia te taiete nō Tahitia, o tei fāri’i i te hō’ē parau fa’aau i ni’a i te roara’a e 99 matahiti. E hōro’a-noahia te mau fenua motu nō te mau nu’u. E 2 tuha’a fenua e 0.6 tā i te uāhu ‘e i Fare ‘Ūtē, ‘e e 2 tuha’a fenua a te hau i Hao.
- Te harura’a fenua nō te taura’a manureva nō Hao “ ‘ei faufa’a huira’atira”. ‘Ua ravehia teie huru ravera’a nā roto i te hō’ē fa’auera’a i te 31 nō Tenuare 1964, nō ni’a i te rahira’a 13 tā. “Tē parau nei te nu’u fa’ehau ē e’ere te taura’a manureva nō te mau fa’ehau noa, nō te huira’atira ato’a rā nō te mea tē fa’atumu nei mātou i ni’a i te fa’ahotura’a rahi o te fāri’ira’a rātere nō te ha’apāpū i te fa’anava’ira’a faufa’a nō Pōrīnetia nō a muri a’e”. ‘Aita te ho’ora’a i te fāito 1 farāne i te mētera tuea (hau i te 100 farāne nō te hō’ē mētera tuea i Fare Ute) i fa’atupu i te pāto’ira’a [6].
- Te mau ho’ora’a auhoa, e 99 tā fenua i Tahiti.
- Te tārahura’a fenua i te fāito 133 tā, i Hao (127 tā, parau fa’aau tei fa’aotihia e 30 matahiti i te hō’ē fāito fātata i te fāito e 8% o te moni), i Tahiti (e 4 tā nō te nohora’a, fa’aaura’a nō te roara’a e 9 matahiti i te fāito e 5% o te moni o te fenua) ‘e i te mau vāhi nā te hiti (e 2 tā, 1.20 farāne te mētera tuea i te matahiti, ’oia ho’i 0.07 farāne ‘āpī), i reira te mau tāpū fenua iti e faufa’a ai nā te mau vāhi ‘ātahataha (i te mau fenua motu iho ā rā).
- I te pae hopea, tē fa’aite ato’a ra te pū i muri nō Tahiti i te fa’a’ohipara’a pinepine o te tahi atu ravera’a : te tauira’a i rotopū i te Hau ‘e te Hau fenua.
E tufahia teie mau rāve’a ta’a’ē ‘ia au i te tuha’a fenua, i reira ho’i e’ere hō’ē ā mana’o fa’a’ohipara’a.
Te Pū i muri i Tahiti : mai te hō’ē fare tāpe’ara’a (1964) e tae atu i te hō’ē fare nohora’a (1970)
I Tahiti, ‘ua riro te ha’amaura’a o te PTPA ‘ei rāve’a nō te fa’a’āfaro i te hō’ē ‘aimārora’a fenua i rotopū i te Nu’u fa’ehau ‘e te Hau fenua, o tei ha’amata i te matahiti 1959. E nehenehe ïa te tauira’a o te mau fare fa’ehau o te ‘oire pū e te tahi mau fenua pīha’i te taura’a manureva, e tupu. ‘Ua fa’aau te TTTM i te parau nō te CIAS, ma te ha’amata’u i te hō’ē ” rāve’a ha’apararera’a vitiviti ” nō te mea ē, ‘aita e ti’a ‘ia fa’atupu i te hō’ē fa’aaura’a auhoa nā mua a’e i te 14 nō tetepa 1963 [7]. E’ita tā te Hau e nehenehe e fa’a’ore i te reira ma te ti’amā, ‘e ‘aita te mau FN e fāri’i ra.
Nā roto i te fa’a’ohipara’a i te mau rāve’a ato’a nō te fa’a’ohipa i te fenua, e fāri’i te PTPA i te fenua i pīha’i iho i te uāhu, te taura’a manureva, ‘e te mau nohora’a :
– Te fa’afāna’ora’a i te reira i te matahiti 1966 i ‘Ārue, e 2.2 tā i te ‘oire nō Cowan, fenua a te Hau fenua, ‘e i Fa’a’ā, nō te fāito 10 tā nō roto mai i te Fa’aterera’a hau no te mau Patura’a, nō ni’a i te mau tāra’a i ravehia nō te taura’a manureva.
– I Fa’a’ā, i reira te PTPA e fāna’o ai 10 tā nō roto mai i te Hau fenua nō te ha’amau i te PR 190 i te hiti o te taura’a manureva tīvira, ‘ei monora’a i te mau fare nō Bruat (i reira te fa’aterera’a Hau nō Pōrīnetia farāni e vai ra i teie nei).
– I roto i te mau ho’ora’a nō te pūhapara’a fa’ehau, e 4.5 tā i Fare ‘Ūtē ‘e e 27 tā i te fenua Vernaudon i ‘Ārue. Nō te PF i Ta’aone, e 22 tā tei ho’ohia i ni’a i te fenua nō Laroche (Pīra’e), ‘oia ho’i e 7.6 mirioni farāne, e piti ta’ata tei ‘aufauhia i te ava’e ‘ēperēra 1964. E hōro’a te PTPA i te hō’ē tuha’a (6 tā) i te Hau fenua (o tei patu i te fare ha’api’ira’a Taaone i reira), o te horoa ‘ei tauira’a e piti tuha’a fenua e 4 ‘e e 2 tā. Terā rā, tē vai ato’a ra te hō’ē ho’ora’a 1 tā i Fa’a’ā mai roto mai i te hō’ē ta’ata. I Māhina, ‘ua ho’o mai te Hau nā te Pārurura’a, fātata e 20 tā i te tuha’a nō Super Māhina, nō te PHF 815, ‘e e 32 tā i Māhina i raro i te ‘āva’e tiunu 1964 ho’ohia i te fāito e 3 mirioni farāne, i reira te mau rāve’a PIA e patuhia ai.
Hau atu ā, mai te matahiti 1964, i te taime a ha’amata noa ai te mau patura’a i Moruroa, ‘ua taui roa te mana o te mau nu’u i te huru o te anoa o te ‘oire nō Tahiti :
I Tahiti, tē fāna’o nei te mau nu’u i te hōpoi’a faufa’a i te pae tōtiare, fa’anava’ira’a faufa’a ‘e i te pae tāpa’o ta’a’ē, mai Mahina e tae atu i Fa’a’ā:
Page 4
’Ua riro te tārahura’a i te mau fare, ‘ohipa mana’o-‘orehia nō te feiā fa’atere ‘ei pāhonora’a nō te mara’ara’a o te moni o te feiā rave ‘ohipa ‘e nō te hi’opo’a-fa’ahoura’a o te mau ti’ara’a ‘utuāfare nō te fāna’ora’a i te fare, o te fa’ati’a i te mau ra’atira fa’ehau ‘ia haere mai e te vahine ‘e te mau tamari’i. ‘Ua tāmau noa teie mau tārahura’a, ‘ōpuahia i te matahiti 1966 ‘ei pāhonora’a tau poto noa ” nō te mono i te ‘erera’a tau poto “, i te mara’a e tae roa atu i te ‘ōmuara’a matahiti 1970, i te taime a mara’a ai te ‘ohipa nā roto i te mau tāmatara’a nā roto i te aore [8]:
Noa atu te mau fa’aineinera’a i ravehia i te matahiti 1963, ‘ua fa’atupu teie mau ho’ora’a e te mau tārahura’a ato’a i te mara’ara’a rahi o te mau tārifa : “E nehenehe tātou e mana’o ē e 3 ’aore rā e 4 te fāito mara’ara’a o te ho’ora’a fenua i te matahiti 1965 ‘ia fa’aauhia i te matahiti 1963” [9]. ‘E tē vai ra nā rāpae i te vāhi i pīha’i i te mau patura’a utara’a, te uāhu ‘e te taura’a manureva, i reira te vāhi i patuhia ai. I te roara’a o te tau, ‘ua parare te vaira’a o te PTPA i te pae tō’o’a o te rā iho ā rā, nō te mau fare ‘una pae miti i Puna’auia ‘e i Paea ato’a. Tē patu nei te mau fatu fenua i te fare ‘ia nehenehe te mau ti’a nō te TIA ‘e te mau mata’ī ‘ia tārahu atu i te reira :
Page 5
I Hao, te rū e te ‘ohipa i tupu: ‘ua fa’a’āfaro taerehia te mau harura’a ‘e te mau tārahura’a
I te ‘āva’e novema 1962, ‘aita tō Thiry mana’o nō ni’a i te huru fa’a’ohipara’a i te pū nō Hao i pāpū. Tē fa’ata’a ra ‘oia i te hō’ē vāhi « i te pae apato’erau nō ‘Otepa i rotopū i teie ‘oire ‘e te ava ». Mau hina’aro i fa’a’itehia ma te ‘ite-‘orera’a i te fa’anahora’a o te fenua: « Uira’a ‘ia hi’opo’a : te fatura’a i ni’a i teie tuha’a o te a’au, te fāito faufa’a, te fa’anahora’a ‘ia fāna’o te mau nu’u fa’ehau nā roto i te hōro’ara’a ’aore rā, te ho’ora’a ». Te mana faufa’a roa a’e i ni’a i te fenua, o te taura’a manureva ïa, ‘aita te tārahura’a e nava’i ra, noa atu nō te hō’ē tau maoro, ‘e te ti’aturi noa nei ‘o Thiry i te « ‘aufaura’a ‘āmui » e te Hau Fenua [10], ‘oia tei hina’aro e fa’aea i te fa’a’ohipa i te pahī rere moni rahi[11]. I te ‘āva’e Tenuare 1963, ‘ua ani ‘oia i te Fa’aterera’a hau nō te Ara Moana : « I muri iho, e ani ato’a vau ‘ia horoa ‘outou i te hō’ē tuha’a fenua i ni’a i te motu nō Hao ‘f»na’o atu te mau Nu’u fa’ehau nō te patu i te hō’ē taura’a manureva. ‘Aita ta’u e nehenehe ra e rave i teie nei, nō te mea ‘aita ā ta’u mau fa’anahora’a i pāpū »[12]. E’ita tāna e nehenehe e fa’ahoho’a i te fa’anahora’a i Moruroa ‘e i Fangataufa nō teie motu orahia e te ta’ata, e rave rahi fatu fenua, tei purara noa nā Pōrīnetia tā’āto’a. Terā rā, ‘ua tāmau noa ‘oia i te ha’amata’ura’a i tiurai 1963: « Mai te mea ē ‘aita e nehenehe e fa’aau auhoa e te feiā fatu, e fa’aotihia te harura’a nō te mau ‘ohipa fa’ehau rū ”[13].
E ha’avitihia te fa’aaura’a, nō te hō’ē harura’a fenua nō te rūra’a o te ‘ohipa. I te ‘āva’e Tenuare 1964, ‘ua ti’a ‘o Thiry ‘e te ‘Ātimarara Cabanier, ra’atira o te nu’u moana, i mua ia Messmer, o tei tere mai nō te hi’opo’a i te nu’ura’a o te ‘ohipa i ‘ō nei. Nō te taere, ‘ua fāri’i te fa’atere hau e fa’atopa i te moni ho’ora’a : « Tē ha’amatahia ra te harura’a fenua i Hao. E hi’opo’ahia te mau tārifa : E hōro’a te Fa’aterera’a e 6 mirioni farāne Pātitifā, te feiā ‘aravihi pīha’i i te Tiripuna 16 mirioni farāne, ‘e e ani te feiā fatu i te tahi tino moni i te fāito 105 mirioni farāne. E fāri’i te Fa’atere hau nō te mau nu’u fa’ehau i te hō’ē ‘aufaura’a fātata e 20 mirioni Farāne Pātitifā » [14]. Tē fa’ataa ra te fa’auera’a nō te harura’a fenua o te 31 nō Tenuare 1964 nō te rahira’a e 23 fenua, i te fāito e 20 mirioni[15]. Hō’ē ana’e o teie mau fenua i noa’a mai nā roto i te harura’a, tei hau atu i te mirioni farāne, ‘oia ho’i 129 tā ‘ā’ano. Tē toe ra ‘ia ‘itehia te feiā fāna’o ato’a ! Hō’ē ahuru ma maha mirioni tei hōro’a ‘oi’oihia i te feiā fatu nō nā fenua e 17, terā rā, tē toe ra « te fāna’ora’a nō ni’a i nā fenua hope’a e ono » e ti’a ‘ia tātarahia nō te mau « mau papara’a tupuna fifi roa e ’aore rā, nō te mau ha’avāra’a i rotopū i te mau fatu fenua. »
Te tārahura’a fenua i Hao, 138 tā ‘ā’ano i tātuha’ahia ‘ei 31 tāpū fenua [16]. I te hō’ē pae, i te pae apatoerau nō Otepa, tē vai ra te fenua e tītauhia nō te patura’a i te pū nu’u manureva ‘e moana ‘e te pū orara’a fa’ehau. I te pae apatoa o te ‘oire iti, te pū nō te mau rāve’a ‘aravihi ‘āpī a te TIA, tei fa’arahihia e te vāhi i pi’ihia La Sablière tei riro mai ‘ei vāhi ha’apu’era’a ‘iri’iri ‘e ‘āuri huru rau. E nae’a te rahira’a i te fāito 1 e tae atu e 4 tā, ‘e tē fa’atupu nei teie tātuha’ara’a i te mau fifi fa’a’āfaro-’orehia i te tau poto. Tē ti’aturi nei te DirCEN i te fa’aterera’a fenua nō te tāpa’o i te feiā fatu. Tē mana’o nei te ta’ata fa’atere nō Tuamotu-Ma’areva « nā te ta’ata e rave ra i te ‘ohipa pūhā e fāna’o ti’a atu i te moni maoti rā i te rave i te pūhā… ‘ua ti’a iāna ‘ia tātuha’a mai tāna i rave nō te mau moni pūhā »
Mai te ‘ōmuara’a matahiti 1964, ‘ua fa’ata’ahia te roara’a o te mau fa’aaura’a i te fāito e 30 matahiti, ‘e ‘ua fa’ata’ahia te mau tārifa tā’āva’e i ni’a i te tārifa o te pūhā. Terā rā, mai te ‘āfara’a o te matahiti 1966, e ono matahiti te maoro o te mau fa’aaura’a ‘e e mea mau te tārifa [17]. E au ra ē, e mea faufa’a roa te mau ‘aufaura’a : Tē fa’afāna’o nei, te mau tārahura’a, ‘oia ho’i i te rahira’a hō’ē i ni’a i te ‘ahuru o te fenua, i te feiā fatu ato’a, hō’ē ā fāito moni i terā i noa’a mai nā roto i te ho’ora’a pūhā nō te motu tā’āto’a. Terā rā, ‘ua ha’apa’o ‘ore te tahi pupu o te feiā fatu fenua i te ani i tā rātou tuha’a o te tātuha’ara’a ‘e ‘aita te puta tāniuniura’a fenua i oti. E rave rahi feiā pāto’i tei hina’aro e tōmite i te fenua Takaro, e 2 tā, i pīha’i iho i te ava nō Kaki, tei fa’ata’ahia ‘ei vāhi ha’apu’era’a tōpita i tāniuniu-’orehia[18]… Te tahi mau fenua fatuhia e te Hau, tei horo’a-noahia i te mau nu’u, o te ti’a ra ‘ei faufa’a unuma o te tahi a’e fatu. Tē fa’ahapa nei te feiā fa’atere o te nu’u i te mau hape i ravehia nō te māramarama-‘orera’a o te fa’aterera’a fenua ara moana.
Te mau pū nā te hiti
Mai te matahiti 1963, ‘ua fa’arahihia te mau vāhi e toru, ‘oia ho’i te mau Vāhi pupuhira’a/te pū i mua nō Hao/te pū i muri nō Tahiti nō te pārurura’a ‘e te vai-maita’ira’a. ‘Oia mau, ‘ua fātata e piti ahuru rahira’a motu ‘e fenua motu « tei tātuha’ahia nā Pōrīnetia tā’āto’a mai Hiva ‘Oa i te pae Apato’erau i te ta’amotu nō Mātuita e tae atu i Rapa, i te pae Apato’a roa o te mau motu nō Tuha’a Pae ” [19]. Teie te huru o te mana o te PTPA i ni’a i te fenua Pōrīnetia tā’āto’a, i rāpae i te mau vāhi pupuhira’a :
Page 6
E mea ‘ā’ano roa te vāhi e fa’aterehia ra, terā rā, e mea fifi roa ‘ia ha’apa’o atu nō te ‘erera’a i te mau rāve’a utara’a.
‘Aita te pahī e nava’i ra nō tōna ho’i taere (10 maire) ‘e tōna ti’ara’a ‘ia tere ‘ia au i te huru o te reva :
e nehenehe te hō’ē pahi e tāpe’a tau mahana i te pae tua o te tahi motu hou a nehenehe ai e fa’atere i te hō’ē pahī uta tauiha’a. ‘Aita te manureva tautau Super Frelon, tei fa’a’ohipahia nō te “fa’aorara’a ‘e nō te utara’a o te mau upo’o mātini paora’a”, e vata ra nō te mau fenua ato’a. I te pae hope’a, e tītau te manureva i te patura’a i te taura’a i te raura’a vāhi ‘aita e taura’a manureva ; ‘Aita te pahī rere Bermuda « i riro ‘ei ‘ohipa mātauhia », noa atu ē e nehenehe tāna e “ha’apa’o hau atu e 50% o te mau ‘ohipa”.
E fa’a’ohipahia te rahira’a o teie mau rāve’a nō te ha’apāpū i te tahi tere i te mau vāhi ato’a i te mau piti ‘ahuru mahana ato’a nō te fa’arava’i i te mau rave ‘ohipa ‘e nō te ‘atu’atu i te mātēria, ma te ‘ore e tai’o i te mau fa’arevara’a ma’i rū [20].
Tē fa’aite ra hi’ora’a o nā pū nā te hiti e piti i te mau motu nō Ma’areva ‘e nō Tuha’a Pae i te huru rau o te mau huru pārahira’a i ni’a teie vāhi ‘ā’ano mau.
I Ma’areva mā, te tahi mau vāhi ‘āpī nō te hō’ē taura’a manureva mana’o-’orehia
Mā’itihia e Thiry (i muri iho, pāto’ihia e te tere Durcos nō te pū i muri (Mē-Tiunu 1962) Terā rā, te fāri’i nei ‘o Ma’areva mā i te mau ‘ohipa ato’a e fa’atere ra i te mau ataatara’a o te tahi pupuhira’a ’ātōmī : te mau ha’apurorora’a, te mau hi’opo’ara’a i te rarara’a, nō te ora, te tāvāhira’a fenua ‘e te mitora’a reva. ‘Ua fa’aterehia te ‘ohipa i mua i te fa’anahora’a tāmau o te ‘ohipa. ‘Ua tu’urimahia te mau parau fa’aau o te roara’a e piti e tae atu i te toru ‘ahuru matahiti mai 1965 mai ā [21]. I te matahiti i muri iho, e tāta’i te mau tārahura’a nō te mau fa’aruru’a, te pū mitora’a reva ‘e te fa’arahira’a o te pū PAPH.
I muri a’e i te hape ‘o Aldébaran, ‘ua ‘ōpuahia i te matahiti 1966 e patu i te hō’ē taura’a i ni’a i te motu nō Totegegie, noa atu te mau fifi i tohuhia e Durcos i te matahiti 1962 nō te tāpe’a maita’i a’e i te ataatara’a o te vi’ivi’i i roto i teie ta’amotu i pīha’i noa ia Moruroa (444 tiromētera) : “E tano te tahi taura’a e 3000 mētera te roa ; e tītauhia rā ‘ia fa’a’ā’ano i te reira ‘e ‘ia ‘imi e 800 000 e tae atu i te 1 000 000 m3 (mētera ‘āfata) i roto i te miti, nō te fa’a’ī atu, nō te mea ho’i e mea ‘ātahataha ‘e taratara te afa’a nā te pae roto” [22]. ‘Aita te uira’a i ha’apa’ohia i te tere hi’opo’ara’a a te tēnerara Crépin i Pari i te ‘āva’e nō ‘ātopa 1966. Nō te fa’aoti i te hōro’ara’a i te rahira’a e 77 tā fenua a te hau, ‘ua ha’amatahia te tārahura’a fenua mātāmua i te hope’a matahiti 1966. Nō te tahi o teie mau fenua, mai teie nō Temaauputu-Terei, ‘aita teie mau tārahura’a i fa’a’āfarohia hou te ‘āva’e ‘ātete 1969. E taerehia te ‘ohipa nō fa’anahora’a ‘e te ha’amaura’a i te fāito o te moni ho’o ‘e te mau fa’aho’ira’a ‘ia au i te tāpūra’a i te mau tumu ha’ari. E fa’anaho te mau fa’aaura’a e 600 farāne nō te hō’ē tumu ha’ari pa’ari ‘e e 300 nō te hō’ē tumu ha’ari ‘āpī ‘e tē fa’a’ite ra i te hō’ē ha’ape’ape’ara’a nō ni’a i te arutaimāreva – “ ‘Oia ho’i, e tā’ōti’ahia teie ‘ohipa i te fāito iti roa a’e”.
‘Ei hope’a, tē fifi ra te feiā fa’atere a te hau nō te ‘ite i te mau fatu fenua. ‘Ua mātauhia te tahi ‘o rātou : i te matahiti 1965, ‘ua tu’urima te ‘orometua Samuel a Ra’apoto, te peretiteni mātāmua nō te ‘Ētārētia ‘Evaneria nō Pōrīnetia Farāni, i te hō’ē parau fa’aau e te PTPA nō te hō’ē fenua i Rikitea. ‘Ia au i te hō’ē puta tāniuniura’a fenua i nene’ihia i tītema 1955, nā reira ato’a ‘o Francis a Sandford, te tāvana nō Fa’a’ā, ‘oia ho’i te fa’aro’o Tatorita, nō piti fenua i Totegegie (hō’ē tā ‘e ‘ahuru ma hō’ē tā). I 1969, i te taime a itehia ai te mau fatu o te fenua Temaauputu-Terei, ‘ua ha’amauhia te hō’ē ture ‘ia au i te hō’ē parau hi’opo’ahia e te fa’atere o te pū tāniuniura’a fenua nō Pape’ete i te matahiti 1967. Te hō’ē o rātou iho tei mā’itihia ‘ei ti’a, te hō’ē ïa mūto’i nō Pape’ete, o te nehenehe i teie neira’a ra e ha’amata i te tufa i te moni tārahu fātata i te fāito e 500 farāne ‘āpī.
E vai noa ā te mau parau fa’aau mono i te ‘ohipa ti’a ‘ore, fa’aotihia nō te roara’a e 6 matahiti te maoro: “ E tiamāra’a tā te Fa’aterera’a a te nu’u noa e fāna’o ra nō te fa’ahapa i terā ‘ohipa i nā matahiti mātāmua e ono, ‘ia ravehia rā te hō’ē fa’aarara’a e 6 ‘āva’e i mua atu, […] e e ti’a iāna ‘ia patu i te mau fare mai tāna e mana’o ra ‘e ‘ia rave i te mau fa’anahora’a ato’a (te mau purōmu, te mau tahera’a pape ‘e te vai atu ra) e tītauhia ma te fa’ahepo ‘ore i te hopea o te parau fa’aau ‘ia fa’aho’i i te fenua mai tōna ra huru i te ha’amatara’a.
‘Ia au i te fa’aterera’a a te nu’u, ‘ua tano te itira’a o te moni ho’o fa’ata’ahia nā roto i te fa’aotira’a a te fenua, ” nō te mea ho’i ē, i te hope’a, e fāna’o te mau fatu fenua i te ti’ara’a fatu nō te mau fare i patuhia e te fa’aterera’a i ni’a iho i te fenua”, te fa’aineinera’a i te mau fa’a’ohipa-fa’ahoura’a ato’a [23].
Rapa
I te matahiti 1967 iho ā rā, ‘ua patuhia te hō’ē pū mitora’a reva ‘e hi’opo’ara’a rarara’a i ni’a i te motu i apatoa roa a’e ‘o Pōrīnetia. Terā rā, ‘ua fa’a’ite te fa’aterera’a hau fenua i 1971, aita ā te tāniuniura’a fenua i ravehia ‘e “ e’ita e nehenehe e ravehia i mua i te ārea e 5 matahiti ”. I muri a’e i tō rātou hi’opo’ara’a i te Tōmite i roto i te Puta Mau nō Pōrīnetia farāni mai te matahiti 1884 mai ā, aita te mau piha i nehenehe e rave i te mau ha’apāpūra’a nō ni’a i te fatura’a mau, o te mau Tōmite te mau ha’apāpūra’a i ha’amauhia i te taime a tītauhia ai te tāpa’ora’a. Te rāve’a hope’a : te parau ha’apāpū i te fāna’ora’a.
E ti’a i te tītorotorora’a huira’atira, ‘ia au i te rurura’a a “ te mau ruhiruhiā, te feiā mana ‘e te huira’atira”, ‘ia fa’ati’a i te ‘itera’a i te tumu ‘e i te mau ti’ara’a mana nō ni’a i te fatura’a o te mau fenua i tārahuhia. ‘Ia ‘ore e manuïa, mai tei tupu i Rapa, i ‘ō ho’i ‘aita te tāpa’ora’a fenua i oti ’aore rā aita roa atu i ha’amatahia i te omuara’a o te PTPA e fa’ati’a ra i te tāniuniura’a fenua, e fa’a’ite te Hau i te mau fatura’a o te feiā fāna’o tei ti’a nō te ” ture nō nā matahiti e toru ahuru “. I te matahiti 1971, ‘ua tītauhia te PTPA ‘ia ‘aufau i te moni ‘āva’e nō te fenua i pārahihia mai 1967 mai ā [24]. ‘Ua riro te ti’ara’a poritita a te ‘īriti ture Teariki ‘ei tumu nō teie hope’a ‘ia au i te piha mā’imira’a a te tavana rahi[25] .
I te pae hope’a, ‘ua ho’ohia te fenua i te fāito e 5% o te mau ha’amāu’ara’a nō te PTPA mai te matahiti 1963 e tae atu i 1968. ‘O Hao ‘e ‘o Pape’ete te tuha’a rahi roa a’e o teie ha’amāu’ara’a (3,5%). Terā rā, i te hope’a, e mea iti roa te fāito o te ‘ohipa fenua ‘ia fa’aauhia i te mau ha’amāu’ara’a nō te patura’a i te mau patura’a nō te ‘ohipa rerera’a (17,5%), nō te ‘ohipa nā ni’a i te moana (25%) ‘e nā ni’a i te fenua (43%) [26].