Skip to content

DOI :

Fa’a’āpīra’a hope’a i te mahana 16/01/2026
  • L’expression “impérialisme nucléaire” a été popularisée pour la première fois par le dirigeant ghanéen Kwame Nkrumah, dans le cadre de la contestation des essais nucléaires menés par la France dans le Sahara algérien (1960-1966). Parallèlement au “colonialisme nucléaire”, ce terme a depuis été largement adopté par les militants antinucléaires, qu’il s’agisse des mouvements autochtones opposées à l’exploitation des mines d’uranium ou des militants anticolonialistes pour Pacifique dénucléarisé. Malgré son usage répandu et son pouvoir mobilisateur en tant que slogan de campagne, l’apport théorique de l’”impérialisme nucléaire” est resté flou. S’appuyant sur des recherches récentes sur l’impérialisme nucléaire, cet article suggère que le terme possède une immense valeur conceptuelle. Pour libérer cette valeur, il faut enraciner plus profondément le terme “nucléaire” dans des histoires et des théories discrètes du pouvoir impérial.

Sommaire

Ta’o faufa’a

Autrices / Auteurs

Page 1

Mau Ta’o faufa’a

I’oa pi’i : ’aihu’arā’au, ’aihu’arā’aura’a, hau’emepera, hui’emeperara’a, ’ātōmī, poritita parauanoho

 

Te parau ra « hui’emeperara’a ’ātōmī », fatuhia i te ’ōmuara’a nō te mau matahiti 1960 ra, i te hō’ē ’anotau ei reira te mana’o pāto’i-’aihu’arā’au e pāto’i-’ātōmī i te vaitaha-roa-ra’a, tē fa’a’ite mai ra ïa i te tau’atira’a huritā’ere o nā parau e piti o tei ’itehia ei fa’a’aura’a au-’ore : « ’ātōmī », e ta’o ïa o tei ha’amana’o mai i te mau hoho’a nō te ano e nō te pūai hau’ē, e, « hui’emeperara’a  », e ta’o ïa o tei tītau i te fatira’a te mau nūna’a e te mau fenua i raro a’e i te maru-fa’atītī a te hō’ē mana e’ē. Nā roto i teie hi’ora’a, e ’ohie i te māramarama nō te aha rā te « hui’emeperara’a ’ātōmī » i riro mai ai ei parau pūai mauā nō te mau tā’atira’a mai te Porora’a natihau nō te fa’a’ore i te mau mauha’a tama’i ’ātōmī (ICAN). E « hoho’a papa fa’atītī turuhia e te Hau », fa’a’ohipahia e « te tā’āto’a o te mau ravera’a i te pū ’ātōmī » i roto i « te mau pū a te hui’emepera nō na’uanei e ’aore ïa nō tahito ra».

 

Teie huru tātarara’a, mā te hōro’a mai i te ha’apotora’a tano noa nō te hui’emeperara’a ’ātōmī, e riro i te ha’aparāhurahu i te māramaramara’a o te parau e tae roa atu ho’i i te fa’a’ore i tō na ’ana’anatae tā’ato’a nō te ferurira’a. Nō hea mai te « fa’anahora’a ’ātōmī » e e aha te tū’atira’a

 

Page 2

i rotopū i tō na mau ha’amatara’a e te tua’ā’ai hui’emepera ? E mea nā hea te « fa’anahora’a ’ātōmī » i te fa’atauira’a i te « hui’emeperara’a » iho ? E ti’a mau ānei i te mau tama hui’emepera ia riro mai ei feiā ’ati fa’atītīhia ra, e ’aore ïa ē [nō] te mau ’ōpuara’a ’ātōmī i ni’a i te mau « pū hui’emepera », tē vai ra ānei te hō’ē autū’ati nānea atu ā nō te mau honora’a ei reira teie mau tama e mau ai i te tahi mana fa’a’ohipa ?

 

I tō Kwame Nkrumah e te feiā natihau pāto’i i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī farāni, parau-hua-ra’a i te matahiti 1960 ra i te hō’ē « hui’emeperara’a ’ātōmī ’āpī », ’aita rātou i ’imi noa na ia riro ei ’ohipa fa’ahiahia. I ’imi na rā rātou ia matara māite mai te hō’ē ’aitū’atira’a mau, ’iteaparau e māteria, i rotopū i te hui’emeperara’a papa’ā e te mau ’ōpuara’a fa’atau’āpī nō te fa’atupu i te ito ’ātōmī. Mā te pūhara i te « hui’emeperara’a ’ātōmī », i tāpa’o na rātou i te fa’atupura’a o te ito ’ātōmī i roto i te tau e te vauvau : hō’ē ā fa’aaura’a mai te hō’ē tuha’a nō te tua’ā’ai hui’emepera tau’āpī, e, mai te hō’ē ‘āmuira’a nō te mau tū’atira’a tūea-’ore e hono nei i te mau Hau ’ona i nu’u na, e, te mau Hau ’ona e ’aore ïa ’aihu’arā’au-muri (tāipe 1).

 

Tāipe 1. I roto mai i te putuputura’a nō « te ’ohipa maita’i », fa’anahohia e Kwame Nkrumah i Accra, i Ghana, eperēra 1960. Hoho’a-pata piahia i te 7 nō eperēra 1960 i roto i te Evening News (ve’a ha’amauhia e K. Nkrumah).

 

  • Figure 1

    Le 7 avril 1960, le premier dirigeant du Ghana postcolonial, Kwame Nkrumah, a prononcé le discours d’ouverture de la Conférence d’action positive pour la paix et la sécurité à Accra, au Ghana. La photo montre l’estrade depuis laquelle Nkrumah s’est exprimé, sur laquelle était inscrite la phrase « Pas d’impérialisme nucléaire ». La conférence, à laquelle ont participé des délégués de plus de 20 États africains et d’organisations pacifistes du monde entier, a été convoquée en raison de ce que Nkrumah a appelé « l’apogée d’outrages impitoyables et concertés à l’encontre des peuples pacifiques » d’Afrique. Outre les formes « flagrantes » et « plus anciennes » d’impérialisme, telles que le « massacre gratuit » de manifestants anti-apartheid en Afrique du Sud quinze jours avant la conférence, les « outrages » auxquels Nkrumah faisait référence incluaient également ce qui lui semblait être une étape supplémentaire dans l’oppression : l’explosion, le 13 février, d’une bombe atomique française dans le Sahara algérien (The National Archives, DO 35/9382, « Dr Nkrumah’s Speech to the Conference on Positive Action and Peace and Security in Africa », 7 avril 1960).

    Tātarara’a : I te 7 nō ’ēperēra matahiti 1960 ra, te fa’atere mātāmua nō Ghana ’aihu’arā’au nō muri a’e, o Kwame Nkrumah, i vauvau na ’oia i te ’ōrero ’iritira’a i te Rurura’a nō te rohi maita’i nō te hau ’e te ārai-pāruru i Accra, i Ghana. Tē fa’a’ite mai ra te hoho’a pata i te purupiti mai reira tō Nkrumah ’ōrerora’a, ’ei reira ho’i te tāpa’ora’ahia te ’īrava ra « Eiaha ’ei hui’emeperara’a ’ātōmī». Te rurura’a, ’ei reira te ’āmuira’a mai te mau raumaire nō tei hau atu i te 20 Hau ’Āfirita ’e te mau tā’atira’a fa’atupu-hau nō te ao tā’āto’a nei, i tītauhia ïa nō te tumu o tā Nkrumah i pi’i na « te fāito ‘ū’ana o te mau hāmani-’ino-ra’a aroha-’ore e fa’aauhia i ni’a i te mau nūna’a hau nō ’Āfirita. A ta’a atu ai te mau huru « hahira’a » ’e « tahito roa a’e » o te hui’emeperara’a, mai te mau « taparahi-hānoa-ra’a » o te mau feiā ta’ahi pāto’i-ora’ōpae i ’Āfirita Apato’a ’ahuru mā pae mahana nā mua a’e i te rurura’a, te « mau hāmani-’ino-ra’a » i fa’ahitihia na e Nkrumah, i poi ato’a na i tei mana’ohia e ana ’ei tuha’a hau atu ā i roto i te fa’atītīra’a : te ha’apā’inara’a, i te 13 nō fepuare ra, o te hō’ē pāura ’ātōmī farāni i roto i te Sahara i ’Āretēria (The National Archives, DO 35/9382, « Dr Nkrumah’s Speech to the Conference on Positive Action and Peace and Security in Africa », 7 nō ’ēperēra matahiti 1960).

Page 3

Ia au i teie hi’ora’a, te tai’ora’a tāu’apapa i te hui’emeperara’a ’ātōmī, e tītau te reira i nā tuha’a tuatāpapa ta’a’ē e piti : tō te « Hui’emeperara’a ’āpī » e ’aore ïa tō te « ’aihu’arā’aura’a ’āpī » i te tahi a’e pae, e tō te ’ihifenua poritita e te parauanoho poritita i te tahi atu a’e pae. E ti’ara’a faufa’a o tei mauhia na e Kwame Nkrumah i roto i te fatura’a i te mau niu ’ihimana’o nō te matameha’i [hui’emeperara’a ’āpī]. Te tāpa’o i tuuhia e ana i ni’a i te ta’o ra « ’āpī » i roto i tā na fa’ahapara’a i te « hui’emeperara’a ’ātōmī ’āpī », tē fa’atoro ra ïa i ni’a i te mau mā’imira’a a te ’ihitapiho’o ti’amā mātauhia [‘oia ’o] John Hobson, o tei fa’ahiti ’ēna i te parau o te hō’ē « hui’emeperara’a ’āpī » nō te tātara e mea nā hea te moni-papa ’āpī e te mau mātete i te fa’aitoitora’a i te horo-pūpara-ra’a i ’Afirita i te 19ra’a o te tenetere.

 

I tātara māite na o Nkrumah i teie rēni mana’o i roto i tā na puta ’i te matahiti 1965 ra, Neo-Colonialism [’aihu’arā’aura’a ’āpī], o tei māna’ona’o e ua hāmanihia te mau ’ōpuara’a ’ātōmī nā roto i te ti’ararora’a tāmau o te mau Hau ’afirita ia fa’aauhia ia Europa e te mau Hau-Âmui [Marite], noa atu ïa tō rātou ti’amāra’a mana i muri a’e i te ’aina-’aihu’arā’au. Te fa’atoro ta’a’ē ra ’oia i ni’a i te ’āmuira’a o te mau fatu fare-moni peretāne, farāni e marite o tei « mau nei i te mau pū-moni e tūte a te mau […] Hau ti’amā ’āpī », e o tei turu maori ho’i i « te pā’ohura’a tapiha’a āpī o te pata’ohie, te āuira, te ’ātōmī e te fa’a’ohipara’a i te vauvau ». Te fa’ahiro’a mai ra te mau ’ōpuara’a ’ātōmī i te mau « raveravera’a a te hō’ē ’aihu’arā’aura’a poritita pāhono-‘ore-hia », o tei rave i te faufa’a-moni e te parau’iteha’a nō te fa’aātea ia na i te maru-fa’atītī hui’emepera o tei niuhia i ni’a i te fa’a’ohipara’a o te mau fenua [1].

 

Ua arata’i teie hi’ora’a i te huru fa’atua’ā’aira’ahia te ito ’ātōmī e te hui’emeperara’a. I ha’apāpū na o Gabrielle Hecht ē i to te mau Hau hui’emepera fa’atupura’a i te mau parau’iteha’a ’ātōmī, « i fa’anahohia na ïa ei mono i te hui’emepera… ei rāve’a ’āpī e ei tāpa’o nō te ti’ara’a i te hō’ē hau ia ha’aparare i tō na mana nā te ao nei ». Te ’itera’a i te mau ’ōpuara’a ’ātōmī ei mau mono hui’emepera, e ’aore ïa ei tuha’a hope’a nō te fa’atupura’a ’ona e tau’āpī, te hōro’a mai ra ïa i te tahi hi’ora’a pāpū, e riro ato’a rā te reira ei hi’ora’a ha’apoto roa

 

Te mau puna, te mau faufa’a e te mau aunatira’a hui’emepera, e’ere ana’e ïa e fāito ta’a’ē roa atu i te mau ’ōpuara’a ’ātōmī e ’aore ïa piri atu ia rātou ; ua arata’i pūai ato’a rā rātou i te huru nō to teie mau ’ōpuara’a fa’a’ohipara’ahia. Te mau uira’a faufa’a nō te papa o te mau ’ōpuara’a ’ātōmī, te rautīra’a ihoā rā i te mau fifi e riro i te fā mai e te mā’itira’a i te mau pū tāmatamatara’a, e noa’a ta rātou pāhonora’a i roto i te mau tua’ā’ai hui’emepera. Te huru hi’ora’a a te mau ti’a hui’emepera i te aohā’ati mētēpara e te mau motu mētēpara – e tae noa atu i te mau ta’ata i noho na i reira – ua riro ïa ei turu rahi i roto i te fa’atupura’a ’ātōmī. Te mau faufa’a hui’emepera fa’aauhia i te nātura, i te taura ta’ata e i te parau’iteha’a, ua fa’a’ātōmīhia rātou, mā te ’iriti ho’i i te arati’a nō te hō’ē « huru fifi ’āpī » honohia i te mau aohā’ati ta’ero, i te mau ’āmuitahira’a ha’avaitahahia i ni’a i te mau hihi ta’ero-’ātōmī e i te mana nu’ufa’ehau-tapiha’a [2].

Page 4

E ti’a roa ato’a ia fa’aau i te hui’emeperara’a ei tumu nō te « au’ātōmīra’a » : te arata’ira’a poritita e nā reira te mau māteria e te mau parau’iteha’a ta’ero-’ātōmī i te ha’avāra’ahia ei « ’ātōmī ». Hou a’e rā te mau Hau a ’imi ai nō te pāto’i e te tāpa’o i tei ’ātōmīhia e tei ’ore, i ha’apāpū maori na rātou e mea nā hea te mau hina’aro ’ātōmī i tano ai ia fa’atupuhia. I ’ōpuahia na te fa’anahora’a nō te tāpa’ora’a ta’a’ē e tū’ati ei reira te mau ti’a, te mau aunatira’a e te mau faufa’a hui’emepera e ora atu ai i te hō’ē ti’ara’a mātāmua.

Te ti’ara’a o te mau hui’emepera europa ei arata’i i te ’ihivāna’a [nō te] i’oa-papa, ei reira te mau rā’au tupu, te mau ’ānimara e te mau pirū i te ’āpapara’ahia i roto i te mau tumuti’a, i riro ta’a’ē mau na ei pāturu. I te Fenua-Piritānia (Peretāne) e i Farāni, te mau mā’imira’a mātāmua i ni’a i te mau ’ēfē nō te parauora e te aohā’ati o te ta’ero-’ātōmī a te ta’ata nei, ua fānauhia te reira i roto i te mau pū hui’emepera nō te rāpa’aura’a ma’i i te pae reva-vera. Mai te mau motu parataito ho’i i ni’a ia rātou, a muri a’e, e fa’a’ohipahia atu ai tō na pūai tūano, te ora roto o te ’ātōmē i tuatāpapahia na e te mau taote nō te hope’a o te 19ra’a o te tenetere ei « māteria iho’e’ē ».

 

Mai te hui’emeperara’a ato’a i hāmani na i te fa’atupura’a ’ātōmī, ua fa’a’āpī te fa’atupura’a o te mau parau’iteha’a ’ātōmī i tā na tātarara’a nō te ’ohipa a te maru-fa’atītī hui’emepera, te tahi atu ā ïa tuha’a e ha’amo’emo’e atu ra i roto i te mau tereratau o te hui’emeperara’a ’ātōmī. I te mea ē e ua fa’arirohia te mau parau’iteha’a ei ’ōtamutamu i te tau e te vauvau, ua fa’ataui ato’a rātou i te mau tū’atira’a i rotopū i te mau ha’apūra’a hui’emepera e te mau paehiti ’aihu’arā’au. Ua ha’amau teie mau tū’atira’a i te matatāipe nō te hoho’a nā roto i te reira te mau hui’emepera e te hui’emeperara’a ’ātōmī i te tuatāpapara’ahia, te mau « ārea fa’atūtia » paehiti o tei hōro’a mai i te rima-rave-’ohipa, te mau puna e te vauvau e au i te mau ’ōpuara’a rū a te mau ha’apūra’a i te pae nō te ’ihivāna’a e nō te parau’iteha’a.

 

Ua tūru’i te ’anotau ’ātōmī i ni’a i teie mau tū’atira’a ha’apūra’a-paehiti, e ua fa’ataui ia rātou, mā te ha’afifi pinepine i te manahau’ē o tei noa’a ’āpī mai i te mau Hau ti’amä. Mai tei fa’aarahia na e te tomitera-teitei marite i Firipino mā i te ’ōro’a fa’ahanahana nō te ti’amāra’a firipino, i te 4 nō tiurai matahiti 1946 ra : « ua tāaru te mau hau ato’a i te hō’ē tuha’a nō to rātou ti’amāra’a, nō to rātou ti’amāra’a hope, i te manureva ra, i te rātio ra, e i te paura ’ātōmī ra ». Mā te ‘āmuitahi, ua tauturu teie mau parau’iteha’a [i te fāra’a mai] te mau huru ’āpī o te hui’emeperara’a, i ni’a a’e i te fa’anahora’a tā’ato’a, te hō’ē « ao tāpirihia » nō te « hi’opo’a e nō te hi’opo’a aotahi nā roto i te rāve’a nō te hō’ē pūai nu’ufa’ehau mā te parau’iteha’a teitei ». [3]

 

Teie hui’emeperara’a ’ātōmī ’āpī, o te mau Hau-’Āmui [Marite] ho’i te mau matahiapo, ua nā-ni’a-iho a’e ïa i te mau poritita fenua a te mau hui’emepera europa. Ua ha’afānau mai te mau parau’iteha’a ’ātōmī i te hō’ē « hi’ora’a hu’ahu’a o te vauvau », hau atu i te 800 pū nu’ufa’ehau i fatuhia na e te mau Hau-’Āmui [Marite] nā te ao nei i te pae hope’a nō te tama’i to’eto’e. I roto i teie fa’anahora’a, ua riro te nu’ufa’ehau marite ei « fatu fenua rahi roa a’e, te taiete tapiho’o tauha’a rahi roa a’e e te fa’a’ohipa ito rahi roa a’e nā te ao nei ». E inaha i teie mau mahana, a fa’aho’ona noa ai te mau taiete nō te mau parau’iteha’a ’āpī i roto i te mau mātini pū’oi ha’iha’i nō te pāhono i te mau hia’ai ito o te māramarama hāmanihia, i te mea ra ē e tāmau atu ā te « ’ātōmī ’āpī » i te hāmani ’āpī fa’ahou i te ’ahu vauvau nā te reva o te hui’emeperara’a ei hoho’a nō te maru-fa’atītī.

Page 5

Te hoho’a ha’apūra’a-paehiti, a ta’a atu ai tō na faufa’a nō te feruri i te parauanoho poritita a te hui’emeperara’a ’ātōmī, e riro ’ona i te huna i te mau urufifi tua’ā’ai o te mau tapiho’ora’a ’ātōmī. Te « paehiti », o te hō’ē ïa fāito pāpū ’ore roa ra, nō te mea ē te mau paehiti ei reira te arata’ira’ahia te mau ’ōpuara’a ’ātōmī, pinepine rātou i te fatu i ta rātou iho « pū » ei reira te ’āuahā’atira’a te mau ’ite e te mau tū’atira’a tōtiare-tapiho’o. Ei hi’ora’a, te pāto’i-’aihu’arā’au-ra’a i fā mai i Tahiti i te taime o te mau tāmatamatara’a ’ātōmī farāni […], ’aita ïa i fa’atupu i teie mau ’ōpape i te motu nō Hao, e vai ato’a nei ho’i i Porinetia farāni, ei reira te huira’atira i te porofitēra’a i te mau tāmatamatara’a ia fāna’o rātou ato’a i te hō’ē huru tāho’ēra’a i te tau nō teie « matahiti ’auro ».

 

Nō teie fā, te hoho’a ha’apūra’a-paehiti mai reira mai te « hui’emeperara’a ’ātōmī » i te ’umera’a mai i tō na aura’a, ua herepatahia nā te hō’ē aunatira’a ’āno’ino’i roa atu o te tapiho’ora’a ’aihu’arā’au roto. E mea faufa’a i ’ō nei ia ’ite i te ta’a’ēra’a i rotopū i te « hui’emeperara’a ’ātōmī » e te « ’aihu’arā’aura’a ’ātōmī », e aura’a ta’a’ē ho’i to rāua e piti ato’a ra. Inaha a tītau noa ai te mātāmua [hui’emeperara’a] i te tū’atira’a ātea roa a’e e te heru-faufa’a ho’i mā te mau fenua paehiti, tē tītau nei ïa te piti [hui’aihu’arā’aura’a] i te natirohi tāmau roa a’e, mā te fa’aō i te rahira’a o te taime i te mau ’aihu’a e te hō’ē ’ōpuara’a nō te fa’atupura’a nā te tau roa a’e.

 

I fati na te mau ’ōpuara’a ’ātōmī nō te tūru’i i ni’a i te mau ’āmuitahira’a ’aihu’a i vai hou na, e ’aore ho’i i ’imi i te fa’anaho i te mea ’āpī. Ia au i teie hi’ora’a, ua tauturu rātou i te tahi huru ’aihu’arā’aura’a roto, ’ore roa atu ai te mau nūna’a ihotupu e mana ia fa’a’ohipa i te rāve’a poritita, mai te mea ra e, o tei ha’amatarahia na i te mau Hau ’aihu’arā’au ra e ’aore ïa ’aihu’arā’au-muri, riro iho nei teie [mau nūna’a ihotupu] ei « torura’a o te ao » i rotopū i te « ao mātāmua » papa’ā e te « piti » tōvietia [rūtia]. Te mau ’āmuitahira’a fānautumu, te « mahara’a ïa o te ao » ’ite-mata-’ore-roa-a’e-hia i roto i te ’āna’ira’a natihau, i fati na ho’i rātou nō te fa’aruru i te mau ’ēfē ’ino roa a’e o te mau tāmatamatara’a ’ātōmī, a ta’a atu ai tō rātou vāhi niura’a. Te mau tāmatamatara’a farāni i ’Āreteria, te hō’ē fenua nō te « ao tuhatoru » o tei ’aro na nō tō na ti’amāra’a i te taime a ha’amata ai te mau tāmatamatara’a i te mau matahiti 1960 ra, e mea fa’aano rahi atu ïa eiaha nō te mau natihau, nō te mau ’āmuitahira’a ihotere rā nō Touaregs o tei ti’araro mā te mau pae ’apo’o pape e vai ra i piha’i iho i te mau pū tāmatamatara.

Te tātarara’a nō te mau ’ōpuara’a ’ātōmī ei huru « ’aihu’arā’aura’a roto », tē tūrama ato’a ra ïa te reira i te « ’aihu’arā’aura’a ’ātōmī » e’ere i tā te papa’ā, o tei mahere pinepine i te hi’opo’ara’a ia au i te hi’ora’a heheu a Marx e Lénine tuatāpapahia e Nkrumah. I fa’atano ato’a na o Tāina (Chine) e o Rūtia tōvietia i tā rāua ’ōpuara’a ’ātōmī ia au i te hi’opo’ara’a puahema e te fa’a’ohipara’a i te mau fenua manarua. Te mau tāmatamatara’a tīnītō i roto i te mētēpara i Gobi, ua fa’a’ā’ano atu ā ïa rātou i te pūai nu’ufa’ehau i te hope’a nō ’apato’erau-to’o’a-‘o-te-rā, ei reira te mau Ouīghours, te hō’ē nūna’a iti mahometa, i te vaira’a ataata roa a’e ; hō’ēā mau ’ēfē nō te mau tāmatamatara’a tōvietia i roto i te ’ohura’a tāpa-nui e te māhora rahi i Kazakhstan.

 

Te tuha’a-’āi’a nā te roara’a o te tau o te mau patura’a ’ātōmī, ua fa’ahiti-ato’a-hia ei tumu a’e nō te fa’a’ohipa i te « ’aihu’arā’aura’a » [i te fa’a’ohipa ho’i] i te hui’emeperara’a. Ua fa’aauhia te mau tōrīrī vi’ivi’i ta’ero-’ātōmī ihoā rā ei ’ēfē nō te « fa’a’aihu’arā’au » i te mau tino e te mau aohā’ati e’ē nā roto i tā rātou mau toe’a ta’ero. Ua fa’a’ite o John Shiga e mea nā hea te mau tāmatamatara’a ’ātōmī marite nā te mau motu Marshall i te tauturura’a ia vaitāmau te mau

 

Page 6

’ohipa nu’ufa’ehau-’ihivāna’a noa atu ïa ē ua riro te motu ei fenua i raro a’e i te tia’ira’a mana a te ONU. Te aura’a o te uru-ta’ero-’ātōmī-ra’a o te mau motu, o te rirora’a ïa te mau tino o to rātou huira’atira ei vaira’a nō te mau ’ite ’aihu’arā’au e ’ātōmī i muri a’e roa i te ’anotau o te mau tāmatamatara’a.

 

Mā te fa’atoro i te mau puna ’uraniuma e i te mau pū ha’apu’era’a pehu ’ātōmī i ni’a i te mau fenua o te feiā fānautumu i te mau Hau-’Āmui [Marite], ua tae o Winona LaDuke e o Ward Churchill i te māna’ona’o e te vai nei tō te ta’ero-’ātōmī e tō te ’aihu’arā’aura’a, mau fa’auiuira’a papa hō’ē. I te tahi a’e pae, te nu’ura’atau o te mau fifi i fa’atupuhia na e rātou, ’aita ïa e ’ōti’a, e he’eau’i. I te tahi a’e ho’i pae ra, e mea fa’aau ’atā i te ani ia tātā’ī te feiā i fa’atupu i te reira mau fifi, te tahi tumu, ei hi’ora’a ’apa’apa, nō tō rātou ïa huru ’ōti’a ’ore e vainuira’a. « O ta [te ’aihu’arā’aura’a ta’ero-’ātōmī] e ha’a nei e’ita roa atu ïa e ti’a ia fa’ata’a. … Eita roa atu ho’i te reira e riro ei fifi nō te tahi ta’ata ’ē atu, ’inaha atu ai te vāhi ei reira ’oia i te nohora’a i taua taime ra » [4].

 

Te mau tōrīrī vi’ivi’i ta’ero-’ātōmī, i te mea e tei ni’a i te fa’anahora’a paraneta, e ti’a ia mana’o ē e ua riro te mau hoho’a hui’emepera ei reru rahi, noa atu ïa i vai na te mau paehiti ’aihu’arā’au i ni’a i te rēni mātāmua o te mau fifi ’ātōmī. E ’inaha, i tāhō’ē na te mau ’ōpuara’a ’ātōmī e hui’emepera nā roto i te tumu o te hina’aro ’āmui i te pūaihau’ē nā te aotahi e te vaitahira’a. Mā te reira, ua ha’afānau ato’a mai rātou i te mau huru nō ’ihivāna’a e nō te māramaramara’a paraneta. Te mau ’ihivāna’a o tei tuatāpapa i te ’aerera’a o te hu’a-ito-’ātōmī nō roto mai i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī, ei hi’ora’a, ua ha’afānau mai ïa i te hō’ē ’ihipipi, te parauanaho o te nahoapapa. Ei fa’ahitira’a ia Laura Martin, i te mea ra ē « te anora’a o te tumu tītauhia ïa nō te māramarama e te natihono nei te ora ». Ua riro te hui’emeperara’a ei faura’o faufa’a nō te « Auta’ata’āpī ’ātōmī », ei reira te mau ha’apā’inara’a e te mau pehu vi’ivi’i o te mau tāmatamatara’a i te vai-iho-ra’a mai i te mau tāpa’o ta’ero-’ātōmī o tei ora tāmau atu nā te roara’a o te mau ’anotau.

 

E mea faufa’a ia tuatāpapa-maita’i-hia te ito ’ātōmī mā te fa’atū’ati i te hui’emeperara’a parauanaho, e tae noa atu ato’a ho’i i te hui’emeperara’a ’āpī e ’aore ïa i te ’aihu’arā’aura’a ’āpī. Ia au i teie hi’ora’a, e o vai noa atu ā ho’i te Hau e mata-ara ra i te reira, tē vai nei tō te tā’ato’a o te mau ’ōpuara’a, mau tāpa’o hui’emepera ta’a’ē. Nō te fāito rahi o te anira’a ito ’ātōmī, e’ita te reira [mau ’ōpuara’a] e naho maita’i mā te ’ore e fa’a’ohipa i te maru-fa’atītī nā te fenua e’ē e ’aore nā [te mau fenua] roto. E ti’a atu rä ïa ia ha’apāpū e ua tauturu te mau puna ’aihu’arā’au e te mau puahema hui’emepera i te mau Hau ia fa’a’ohipa i te hō’ē « ’ōu’a fāitotahi » e tāpae atu ai i te ’ātōmī ra : te hō’ē ’ōu’a, mā te tahi ravera’a ’ē atu, o « tei ’ore atu ïa e naho māteria » ia rātou ia rave, ei fa’ahitira’a ia Alfred Crosby.

 

Mā te vauvaura’a atu i te tahi tātarara’a ’ā’ano o te hui’emeperara’a ’ātōmī, ua ha’afaufa’a teie ma’a tua’ite iti i te urufifi nō te tua‘ā’ai hui’emepera e te itoito o te mau ferurira’a o te hui’emepera. E mea faufa’a ho’i teie [tuatāpapara’a], nō te mea, a vai ’ēna a’e mai ai te maru-fa’atītī e te mana iho ei hururaura’a, ia firi-ana’e-hia teie mau fā mā te mau parau’iteha’a e nu’u tāmau nei, e naho ’āpī fa’ahou mai rātou. ’A ta’a atu ai e tē vai nei te hina’aro e pū’ohu nā roto i te tahi tātarara’a tā’ue’ue ’ore mā te hō’ē’irava, e riro ïa te reira huru tauto’ora’a i te ha’afaufa’a ’ore i te mau itoito o tei fa’ariro i te mau hui’emeperara’a ’ātōmī ei pūai rahi i roto i te tua’ā’ai o te ao nei. Te taime a ha’amau ai i te reira huru tātarara’a, ’ēna ïa te nu’ura’a o te parau nō te orara’a e te tua’ā’ai nō te hui’emeperara’a, mai tei tupu mau atu ho’i nā te ’anotau nō te māramarama hāmanihia e nō te mau mātini pū’oi ha’iha’i.

  • Bibliographie

    Allman, J. “Nuclear Imperialism and the Pan-African Struggle for Peace and Freedom : Ghana, 1959-1962”, Souls, 10 (2008), pp.83-102.

    A.W. Crosby, Ecological Imperialism : The Biological Expansion of Europe (Cambridge : Cambridge University Press, 2004).

    Hecht, G. Being Nuclear : Africans and the Global Uranium Trade (Londres : Massachusetts Institute of Technology Press, 2012).

    Hill, C.R. ‘Britain, West Africa and “The New Nuclear Imperialism” : Decolonisation and Development during French Tests, Contemporary British History 33:1 (2019), pp.274-289.

    Hill, C.R. et Maillochon, C. ”Stealing Fire from Heaven” : Odette du Puigaudeau and French Nuclear Colonialism in the Sahara, 1960-1966′, International Review of Environmental History 9:2 (2024), pp.99-122.

    Hobson, J.A. Imperialism : A Study (New York : James Pott & Company, 1902).

    LaDuke, W. et Churchill, W. ‘Native America : The Political Economy of Radioactive Colonialism’, The Journal of Ethnic Studies 13:3 (1985), pp.107-132.

    Maurer, A. et Hogue, R.H. ‘Introduction : Transnational Nuclear Imperialisms’, Journal of Transnational American Studies, 11:2 (2020), pp.25-43.

    Nkrumah, K. Neo-Colonialism : The Last Stage of Imperialism (Londres : Nelson, 1965).

    Shiga, J. ‘The Nuclear Sensorium : Cold War Nuclear Imperialism and Sensory Violence’, Revue canadienne droit et société / Canadian Journal of Law and Society, 34:2 (2019), pp.281-306.