Page 1
De Gaulle, te pāura H ’e ’o Pōrīnetia
Nō te ’erera’a i te tauturu Marite nō te ha’amau i te tahi pūai o te nu’u, tē fa’aite ra te tēnerara De Gaulle i te fāri’ira’a i te pāura ’ātōmī ’ei tapao ’e ’ei rāve’a nō te ti’amāra’a o te nūna’a (de Gaulle ’e te pāura Farāni). ’Ua fa’arahi ā ’ōna i teie mana’o nō te pāura H (mauha’a ’ātōmī), o tei fa’ahepo iāna ’ia ’imi i te tahi vāhi pupuhira’a ’āpī (mā’itira’a i te vāhi) nō te fa’aora i tāna ’ohipa hau i te ha’amā i fa’atupuhia e te mau tāmatara’a i te fenua ’Āreteria. ’Ua rave ’o Farāni i te mau tāmatara’a mātāmua o tāna pāura ’ātōmī i te mētēpara ’o « Sahara, i te mau vāhi pupuhira’a nō Reggane (te mau pupuhira’a nā roto i te aore mai fepuare 1960 mai ā) ’e nō In-Ecker (te mau pāura mai novema 1961 mai ā) [1]. Tē fa’aitoito nei te fa’aotira’a e fa’aau i te ti’amāra’a o te fenua ’Āreteria i teie tītorotorora’a. Tē fa’aite nei te mau vāhi pupuhira’a nō « Sahara » i tō rātou mau ’ōti’a i te pae poritita, ’e tae noa atu i te pae rāve’a ’aravihi : Tē fa’atupu nei te mau pāura i ravehia i roto i te mau ana o te mou’a tarāni nō Hoggar, i In-Ecker, i te hepohepo o te mau ’ī’ite o te FIA (hi’opo’ara’a nō roto mai i te hi’opo’ara’a Béryl, i te mahana mātāmua nō Mē 1962). ’Aita te vāhi e fa’ati’a ia tātou ’ia feruri i te mau pāura pūai o te pāura H nō ’ananahi.
E ti’ara’a rahi tō De Gaulle i roto i te fa’aotira’a e fāna’o mai i te tahi pāura ’ātōmī, ’oia ho’i tei fa’ahepo i te ’imira’a i te tahi vāhi ’āpī, tei ’itehia i te pae hope’a i te pae Tuamotu. ’Aita tōna hina’aro rahi ’ia hāmanihia te pāura H hou te manuiara’a o te ha’amaita’ira’a o te mau rāve’a nō te hāpono i te pāura ; ’ua fa’aitoito teie ’ohipa i te nu’u fa’ehau ’ia mā’iti i te mau vāhi nō Pōrīnetia, e mā’itira’a teie o tei ha’apāpū i tō rātou hina’aro e nati tāmau ia Tahiti i te fenua Farāni.
Fa’ariro i te fenua Farāni ’ei mana ’ātōmī ti’amā : te tahi mā’itira’a i tāu’aparauhia i mua i te nūna’a, terā rā, e mea fifi roa ’ia fa’ahepo i te mau ti’a fa’atere poritita ’e i te nu’u
E ha’amau te mau fa’atere o te mau Nu’u fa’ehau i te pūai o te nu’u nā roto i te tahi mau ture fa’anahora’a : E mā’iti te ’Āpo’ora’a mana hope i te mau ha’amāu’ara’a nō te roara’a e pae matahiti. ’Ua ’ōpua o Pierre Messmer, te hō’ē ’ati a de Gaulle, o tei tāpe’ahia i roto i te Fa’aterera’a nō te Pārurura’a mai fepuare 1960 e tae roa atu i te haerera’a o te tēnerara i te matahiti 1969, e « amo i te hōpoi’a » nō te fa’anahora’a ’ātōmī i mua i te mana’o o te nūna’a [2]. ’Ua fa’ariro ’o De Gaulle i terā ’ohipa ’ei tuha’a o te fifi. Tē taui nei ’ōna i te mana’o o te feiā e mana’o ra e, e mea tano ’ia fa’ati’aturi i te nūna’a, ma te parau e, e tītau-roahia te mau rāve’a fa’ehau nō te ti’amāra’a o te fenua : « E’ita te hō’ē nūna’a rahi e nehenehe e fa’aru’e i te mau maita’i ’e i te mau hōpoi’a o tōna pārurura’a i te fenua ’āi’a, ’e e’ita ato’a ’oia e tāpe’a i te mana’o a te nūna’a[3].
E 5,44%(i ni’a i te hānere) te fāito o te THF i roto i te ture nō te matahiti 1960, o tei ’ōpua-ato’ahia nō te turu i te tama’i nō ’Āreteria. ’Ei fa’aaura’a, ’ua nae’ahia te moni a te nu’u i te fāito 1,46% o te THF i te matahiti 2015 ’e ’aita roa atu ’oia i hau i te fāito e 2% mai taua taime mai ā, terā ïa te fā o te tāpura faufa’a nō te matahiti 2024. E piti taime tō te ’Āpo’ora’a rahi pāto’ira’a i te ture a Messmer. Tē fa’a’ohipa ra te fa’atere hau mātāmua ’o Debré, i te parau 49.3 : E amo ’oia i te hōpoi’a o tāna fa’aterera’a hau ’e e fa’aruru ’oia e toru fa’ahapara’a. Tē ti’a nei i mua iāna te « pae ’atau » nō ’Ātaranitita (Reynaud), te tuha’a i rōpū nō ’Europa (Lecanuet), ’e te mau Teretitiano e hina’aro ra i te tanora’a, nō te pāto’i i te hō’ē pāura nō ’Europa, e tae noa atu i te pae ’aui (tē fa’ahiti ra ’o Chandernagor i te hō’ē « rāve’a nō te pāto’i i te Papa Ture »).’Eiaha ’ia ha’amo’ehia te feiā « ti’amā » mai ia Jean-Marie Le Pen, o tei hina’aro e ’aro i te « fa’ata’ahurira’a » i te fenua ’Āreteria « maoti i te hōro’a i te tahi tuha’a moni rahi nō
pāto’i i te hō’ē pāura nō ’Europa, e tae noa atu i te pae ’aui (tē fa’ahiti ra ’o Chandernagor i te hō’ē « rāve’a nō te pāto’i i te Papa Ture »).’Eiaha ’ia ha’amo’ehia te feiā « ti’amā » mai ia Jean-Marie Le Pen, o tei hina’aro e ’aro i te « fa’ata’ahurira’a » i te fenua ’Āreteria « maoti i te hōro’a i te tahi tuha’a moni rahi nō te hō’ē tama’i, o tā tātou e ’ore paha e rave », te hō’ē fa’ahanahanara’a (hina’aro-’orehia ?) i te pi’ira’a nō te fa’atururira’a mana’o [4]. ’Ua fāna’o te fa’ahapara’a tāta’itahi i ’ātopa, novema ’e tītema 1960, tau reo ’āpī, ma te ’ore e tāpe’a i te fa’aotira’a o te ture-fa’anahora’a i te ’āva’e tītema 1960. ’Ua fa’ata’ahia teie 31 miriā tārā marite nō te roara’a e 5 matahiti nō te mauha’a ’ātōmī : ’ahuru ma piti pāura A mana’ohia nō 1964, ’ahuru ma piti Mirage IV, hou te fāna’ora’a i te mauha’a tama’i ’e te pahī hopu[5].
-
Figure 1
CR du Conseil de défense du 29 mars 1963, p. 8 : de Gaulle demande confirmation du choix de la Polynésie ; Thiry répond en invoquant le précédent étatsunien.
Page 2
’Ua fa’aara te tāu’aparaura’a i te huira’atira nō ni’a i te mau fifi o te fa’atururira’a mana’o. I te ’āva’e Tenuare 1946, ’ua iti mai te turu o te nūna’a Farāni i te fāito e piti i ni’a i te toru nō ni’a i te parau o te tahi pūai o te nu’u mai te taime a riro ai teie uira’a ’ei ’ohipa faufa’a nō te poritita [6]. Tē fa’a’ite nei te mau anira’a mana’o huna a te hau i te fāito e vai teitei noa ra o te nūna’a Farāni e ’ore e hōro’a ra i te mana’o i ni’a i te parau o te fa’atururira’a mana’o hou te ha’amaura’a o te PTPA : te toru o te tuha’a i te ’āva’e ’atete 1963. I terā iho ā mahana, ’ua ha’amanahia i Moscou, te parau fa’aau nō te ’ōpanira’a nō te tahi tuha’a o te mau tāmatara’a ’ātōmī, o tei fa’a’ite i te nūna’a i te tāu’aparaura’a nō ni’a i te tiara’a mau o te mau mauha’a ’ātōmī nā roto i te aore.
Tei ’ore i matau-maita’ihia : ’Ua tupu teie upo’oti’ara’a fifi mau i te ’Āpo’ora’a i muri a’e i te tahi mau ’arora’a mū nā rotopū i te mau tōmite nō te Pārurura’a. ’Ua tāpa’o terā o te 15 nō Tenuare 1960 i te ta’a’ēra’a e te mana’o o te tahi pūai o te nu’u Farāni ’āmuihia e te ’ohipa a te mau Hau ’Āmui nō Marite. ’Ua fa’a’ite o De Gaulle i te parau o te horora’a i rāpae i te matahiti 1966 ra, : « Te aura’a o te «OTAN», ’aita fa’ahou tā tātou, ’e tē vai ra te mau mea ato’a tā vetahi ’ē. ’O Norstad [7] te «OTAN», o te ha’amau i te mau ’ohipa ato’a nā roto i te hō’ē fa’anahonahora’a hau i ni’a atu i te Hau nui. E’ita te reira e fāri’ihia, ’aita vau e fāri’i ra i terā ’ohipa, ’e ’aita ato’a te fenua Farāni tā’āto’a e fāri’i ra i te reira. Nō reira, tē horo nei tātou i ni’a i te tahi mana’o ’ē, ’oia ho’i, te riro-fa’ahoura’a ’ei nūna’a Farāni nā roto i tōna huru mau »[8]. E ’ere teie mana’o i te tahi mana’o turuhia e te fa’aterera’a hau. I te ’āva’e māti 1960, « ’ua tāmata te tahi feiā i te fa’aho’i fa’ahou mai i te mana’o nō te ’āmuimuira’a ’ātōmī Farāni-Marite », mai ia Pierre Guillaumat ’aore rā, te ti’a hau ’o François de Rose « o tei pāto’i , ’aita te uira’a i tāu’aparau-papuhia i rotopū i te fa’aterera’a »[9]. I te mea ho’i e, ’aita roa te ’ohipa ’āmui i tāpe’ahia[10], tē ha’amata’u nei te fa’aterera’a hau a De Gaulle i tōna mau ’ati. Tē ha’ape’ape’a nei ’o Debré nō ni’a i te mara’ara’a o te moni fa’a’ohipara’a o te fare hāmanira’a tauiha’a a Pierrelatte ’e te mau rāve’a pupuhira’a. I te 30 nō ’ēperēra, ’ua fa’a’ite ’oia ia de Gaulle, e fa’ataime ’oia i te putuputura’a a te Tōmite nō te Pārurura’a o te 9 nō Me, ’ia ’imi oia i te tahi atu rāve’a : « Tē mana’o nei te mau mata’ī ’e te mau fa’ehau, e nehenehe te tahi fa’anahora’a i i te rōpūra’a o te pāura A ’e te pāura H e hāmanihia ». E mau pāura A « ha’apūaihia » teie, e hau roa te pūai o teie pāura i te mau pāura i tāorahia i ni’a i te fenua Tāpōnē, ma te ’ore e nae’a i te rahira’a tane o te tahi mauha’a tama’i ahu ’ātōmī. Tē mana’o ra o Debré e e tāu’aparauhia te reira i roto i te Tōmite nō te Pārurura’a i te hōpe’a ’āva’e mē. E fa’a’ohipahia nā hepetoma e toru nō te mana’o mai i te hō’ē fa’anahora’a ’āpī o te tārena.
Page 3
Tē pāto’i nei ’o De Gaulle. ’Ua ’ite ’ōna, tē hina’aro nei te tahi tuha’a rahi o te Nu’u ’e ’o te Quai i te ’āmuira’a Farāni-Marite [11]. ’Ua parau ’o Guillaumat i te ’āva’e novema 1958 « e tītauhia e 7 ’e tae atu i te 8 matahiti ha’api’ira’a i te fāito e 200 miriā tārā marite nō te patu i te hō’ē IRBM Farāni ». ’Ua ’ōpua ato’a ’ōna i teie rahira’a matahiti nō te hāmanira’a tāmau. ’Ua fa’aoti ’ōna : « Nō reira, e mea faufa’a roa ’ia fāri’i i terā mauha’a mai roto mai i tā tātou mau ’Ati ». ’Ua pāhono ’o De Gaulle « ’aita ’ōna i fa’aru’e i te fāri’ira’a i te reira mai roto mai i tā tātou mau ’Ati, ’eiaha rā nā roto i te mau huru tupura’a ato’a ». ’E ’ua parau ā ’ōna : « E mea hau a’e ’ia vaiiho i te reira ». I te tau ha’apohera’a rā’au o te matahiti 1960, ’ua pāhono pūai ’o De Gaulle nō tōna ha’ape’ape’ara’a nō ni’a i te fa’anahora’a ahu ’ātōmī : « E tā’u fa’aterehau mātāmua iti rahi, mai te peu tē vai ra te tahi ’ōpuara’a i rōpū, tē hina’aro nei au e ’ite i te reira. I te tahi atu pae, te mehameha nei au, nō teie ’ōpuara’a, e fāriu tātou i ni’a i te tahi pae paruparu ’e te tano ’ore o te arata’i ia tātou ’ia vaiiho i te pāura H. Nō te ’ite maita’i i te reira, tē ti’aturi nei au, e ti’a iā’u ’ia tāpe’a i te putuputura’a a te Tōmite Pārurura’a i fa’ata’ahia nō te 9 nō Mē.
«E mea tītauhia te pāura H, mai te peu ’aita, ’aita ā tā tātou fa’anahora’a tā’āto’a e faufa’a » : E mea au a’e nā de Gaulle i te pūai poritita e noa’a mai e te ahu ’ātōmī i te hō’ē pāura A maita’i noa nō te hō’ē tau poto
’Ua fa’atupu te putuputura’a i te tahi fa’arurura’a varavara roa i teie vāhi, i reira o’ De Gaulle i fa’aro’o ai… hou a fa’aoti ai. Tē fa’ahanahana nei ’ōna i tōna vai ’ōtahira’a i mua i te mau ra’atira fa’ehau, te mau ’ī’ite, ’e te mau fa’atere hau : « ’Ua putuputu tātou i teie mahana nō te hō’ē fa’aotira’a, nō te rave ho’i i te hō’ē mā’itira’a.” E fa’ahitihia te uira’a nō te mana ahu ’ātōmī ’ia au i te mau tuha’a o te fa’ahemo atu i te mau fifi i te pae o te moni, o te anoha’a, o te nu’u, e tae noa atu te fifi o te fa’anahora’a, o tei ’āno’ihia i roto i te hō’ē tītaura’a poritita : « Tē fa’ahemo nei te hō’ē uira’a i te mau mea ato’a : mai te mea e, e fa’aru’e tātou i te pāura H, o te fāri’ira’a ïa i te huru pāpū o tō tātou ’aravihi va’a ’āi’a tītau i ni’a i te fāito o te ao nei. Eie ho’i te fifi. » [12] ’Ua tūra’i a’ena te ti’ara’a e te ta’a’ēra’a o te mau nūna’a ato’a i te mana’o ’o Mendès ’oia ho’i te fa’aru’era’a ma te hau e te fāna’ora’a e fa’ata’a’ē ra ia Farāni i te fenua Heremani ’aita tāna e ’ātōmī fa’ahou[13]. ’Ua tāpa’o atu ’o De Gaulle ia Farāni i roto i te horora’a ahu ’ātōmī : « I te taime a fa’aru’e ai tātou i te pāura H, e horo ïa o vetahi ’ē. ’Ua parau mai te peretiteni Nehru iā’u nei inanahi, te rohi ra te fenua Taina i ni’a i te reira, e mea fātata roa e ha’amata ’ōna i te tāmata ». ’Ia au i te ’ohipa i fa’ahiti-pinepinehia i tupu i te matahiti 1940, i ni’a i te pae fa’anahora’a tē fa’aruru ra te mana’o rahi e, ’eiaha te fenua Farāni ’ia ora maoti te tahi noa tuha’a i te fa’anahora’a ’ātōmī ’āpī e fa’ahepora ra i te ’Ati ’ia ti’a nō tōna iho ora.
Page 4
’O De Gaulle ana’e tei hina’aro e fāna’o mai i te hō’ē pāura H, o tei tītau i te tahi vāhi tāmatara’a ’āpī nō tōna ho’i pūai rahi. Tē fa’ahiti ra te tēnerara Ély i te huru ha’avare o te hō’ē mauha’a tama’i H ’aita e rāve’a utara’a ’e tē ani ra ’ōna « ’ia tūra’i i te fa’anahora’a pāura A maoti te pāura ha’amaita’ihia, ma te fa’atāere i te pāura H ». ’Ia au i te fa’anahora’a Marite, tē pāto’i nei ’o Debré i te mana’o maita’i o te tārena i fa’ata’ahia e De Gaulle: « ’Aita tā tātou e rāve’a hāmanira’a ’aifāito e tā te mau Hau Marite ». Hō’ē ā ’ōti’a tā Guillaumat e fa’ahiti ra : « Tē vai ra ā te tahi ’ohipa ’aita i ’itehia atu ra : Te fa’a’ohipara’a i te ritiūmu nō te pāura H. E mea paruparu noa ā te mau pū hāmanira’a Farāni tā’āto’a nō teie huru fifi ».
Tē fa’arumaruma nei te ’ātimarara Nomy i ni’a te parau fa’aau o te pahī hopu ’ātōmī o tei « fa’a’ore roa i te ture fa’anahora’a a te Nu’u moana e 5 matahiti te maoro ». ’Ua maere ’o De Gaulle e : « ’Ua oti terā. E nehenehe tā tātou e fāna’o i te pāura H. Nō te aha ’aita te rahira’a o ’outou e ’ore ai e fāri’i vitiviti i teie ’ohipa ? ». Tē fa’aite nei te parau « ’oe » i tōna ’ōtahira’a mai te pāhonora’a a Debré, o te fa’ata’a ra i te peretiteni i tāna mau fa’atere ’e tāna mau anoparau : « ’Eiaha e mana’o ’ino i tō mātou mana’o : ’aita e fē’ā’āra’a nō ni’a i te pūai o te nu’u e te pāura H, i roto ra i te mau fa’aotira’a i ravehia ’e te mau moni e nehenehe e hōro’a » [14].
E mea au a’e nā De Gaulle e fa’aru’e i te mau rāve’a utara’a (o tāna i fa’a’ite ’ua ’āmuihia te ’ohipa : « ’Ua ha’amata mātou i te ’ohipa e te Peretāne »), ’e te manuiara’a o te fa’atururira’a mana’o tau poto, nō te maita’i o te poritita o te tahi pāura H i fa’a’itehia e tau tāmatara’a. Noa atu, e ferurira’a manamana tō te rahira’a : « Tā mana’o noa ra vau mai te peu e fāna’o ’oi’oi tātou i te pāura H, e fāna’o ’oi’oi ato’a tātou i te mau rāve’a utara’a, ’oia ho’i i muri mai e 5 matahiti. Mai te peu te hina’arohia ra, e nehenehe tā tātou e ho’o mai ’e e rave ’āmui e vetahi ’e ». E hope te mau tāu’aparaura’a nā roto i te hō’ē ’aparaura’a nō ni’a i te moni, tā de Gaulle ho’i i tapu poto: « E noa’a mai iho ā te moni ». ’Ua fa’ahope ’ōna e : « E mea tītauhia te pāura H, mai te peu ’aita, ’aita ā tā tātou fa’anahora’a tā’āto’a e faufa’a ».
I te ’Āpo’ora’a fa’atere hau o te 29 nō Tiunu 1960, ’o Messmer ana’e tei ’ore i pāto’i i te tōmite pārurura’a, e’ita te mau ha’amāu’ara’a i noa’a mai e fa’arepu i te tura’a o te moni tā’āto’a. Tē tāmata ra ’o Debré i te tāmarū i te mau mero ’Ataranitita pāto’i roa a’e : « ’Aita roa teie ’ōpuara’a e fa’aite ra i te tahi fa’a’aimara’a i te rave-’āmuira’a i te ’ohipa e te mau ’Ati, terā rā, e mea fifi roa te reira.» [15] Tē fa’aitoito nei ’o Washington i tāna poritita nō te fa’a’ore i te pararera’a nā roto i te fa’ahitira’a i te mana’o a te OTAN « ’ei mahara’a o te mana ’ātōmī » nō fa’atururi i te mana’o o te mau ’ati ’ia fāna’o i tō rātou iho pūai[16]. Tē ha’apāpū ra ’o De Gaulle i tōna reo : « Te mana’o nei au e mea faufa’a roa teie ’ōpuara’a ture. »[17]
Terā rā, ’aita roa te nu’u fa’ehau i pe’e a’e i teie horora’a nō te fāna’o i te pāura H. I te Tōmite nō te Pārurura’a o te 19 nō Tenuare 1962, ’ua ’ōtemutemu ’o de Gaulle i te ho’i-fa’ahoura’a mai te mā’itira’a o te hō’ē pāura teitei e 700 tt (tiro tane) tei fa’ahitihia e Guillaumat ’ei mono i te mau mauha’a ahu ’ātōmī [18]. I te matahiti 1966, e maha matahiti i muri a’e, ’ua fa’atupu te tahi tōmite tei hi’opo’a i te PTPA i te tahi fa’aotira’a ta’a’ē i te ha’api’ira’a a De Gaulle, ma te hina’aro rahi a’e i te hāmanira’a i te hō’ē rāve’a utara’a mao’a i mua i te fāna’ora’a i te pāura H. ’Oia ho’i, e te mauha’a ahu ’ātōmī « e’ita te fāito fifi i fa’ātopahia e nu’u rahi roa ’ia fa’aauhia e te mauha’a pāura teitei »[19]. Nō reira, ’ua mana’ohia teie fa’aotira’a o te fa’ariro i te PTPA mai ia Reggane ra te huru i roto rā i te moana pātitifa ma te ’ore e ’ōpua i te ahu ’ātōmī: « nō te hi’ora’a ’ohipa, mai te mea ra e, e mea au a’e ’ia ha’amaita’i i te ’aravihi nō te fa’aōra’a o tā tātou mau mauha’a tama’i o te nehenehe e riro ’ei tahito i roto i nā ’ahuru matahiti i muri, maoti i te ’imi te hō’ē mara’ara’a o tō rātou pūai. Terā rā, ’ua mā’itihia te tahua ’āpī nō te « fa’ati’a i te pupuhira’a i te mau pāura ’ātōmī pūai hope »[20], ’oia ho’i te mau pāura rahira’a tane[21].
Page 5
Te mau tumu poritita a te tēnerara De Gaulle e pe’e i te mā’itira’a ia Pōrīnetia
’Ua fa’ahiti mai te tēnerara Thiry i te parau i muri, ma te fa’a’ite « i te rurura’a o te Tōmite ta’a’ē o te 21 nō ’ātopa 1961 » ’aita te mau pū’ohura’a e ’itehia i roto i te mau ha’aputuputura’a [22]. « Mai te mau ’ohipa ataata rahi ato’a, ’aita e pāpa’ira’a i ni’a iho, te parau noa tei fa’a’ohipahia, ’e ’aita ato’a te ta’ata e fa’a’ite pāpū atu, ’ia hina’arohia. Parau iho ra te tēnerara De Gaulle :
-’Oia ho’i, ’aita te mētēpara « Sahara » e nava’i ra, nō te aha ?
-Nō te mea ’aita e nehenehe e fa’a’ohipa i te ahu ’ātōmī.
-Nā reira, e haere ia tātou i te tahi atu vāhi.
I hea ? E’ere nāna e parau mai.
Messmer :
– E haere i te tahi atu vāhi, e fifi tātou… Te Moana ? ’Aita tātou e nehenehe e haere i te Moana Roto fenua, ’Ātaranitita, ’aita iho ā paha e nehenehe, te Moana pātitifā e mea ātea teie mea » [23].
I te Tōmite nō te Pārurura’a i tenuare 1962, ’ua ha’amata te tahi tāu’aparaura’a i roto ho’i ’o Debré i te fa’a’itera’a i te parau o te pāura ara pao. Hō’ē ā huru te mau fifi i te pae nō te fa’aterera’a mauha’a ’āpī i Taratoni ’e i Pōrīnetia, o te ha’apūai ra i te parau o te poritita. E ti’ara’a rahi a’e tō te vai-itira’a o te mau nūna’a ’ē’ē i te hō’ē vāhi piri noa mai, i te mehameha nō te ataata o te ti’ara’a o te mau nūna’a nō terā iho fenua :
– E tēnerara De Gaulle. E te mau motu nō te Moana ’Īnītia, te fenua Saint-Paul, te fenua Amsterdam [fenua nō te pae Apato’a o Farāni], e te fenua Tromelin ?
– E Messmer tāne. ’Aita te huru o te fenua Saint-Paul ’e i Amsterdam e fa’ati’a ra i te mā’itira’a ia rāua. E mea fātata roa te fenua Tromelin i te fenua Mātetāta.
– E Fa’atere hau mātāmua. I ’ō atu, ’aita e nehenehe e tāmata nā roto i te mau ara pao.
– E Guillaumat tāne. ’Aita te motu nō Noera i ātea roa ia Java ’ua au iho ā ïa ia Tromelin rāua te fenua Mātetāta.
– E Fa’atere hau mātāmua. Mai Tromelin mai, e nae’ahia ’o Mātetāta [24] e te pūai ’ātōmī.
Page 6
Tē parau ra ’o Thiry ’aita te putuputura’a e ravehia nō te tumu poritita, nō te « pirira’a o te fenua Maurice ia Matetata », nā fenua ’ē’ē [25]. Tē toe ra te moana pātitifa. Mai te hope’a matahiti 1961, ’ua ahoaho te fa’atere hau nō te mau fenua ’ē’ē nō ni’a i te pupuhira’a i Taratoni, e mea rahi a’e tōna huira’atira nō ’Europa mai i tō Pōrīnetia, ’e e mea rahi a’e tōna mau ti’a poritita i Pari. ’Ua faufa’a ’ore tō Jacquinot tāparura’a nō te mau motu nō Kerguelens ’aore rā nō te mau motu nō Crozets. Tē hina’aro roa ra ’o Messmer ia Pōrīnetia : ’ua feruri ’ōna i te mau motu nō Mātuita mai te matahiti 1961 mai ā, « mea ātea roa ’e ’aita i ātea roa i te fenua nō Christmas»[26]. Tē fa’ata’a ra te marite i te fenua Pōrīnetia. ’Ua fāna’o ’o De Gaulle i teie taime nō te ha’apāpū fa’ahou i te vai-maita’ira’a o te hau Farāni i reira. E ravehia te mau mana’o i fa’ahitihia i te ’ōmuara’a o te mau matahiti 1840 : fa’aitoito i te nu’ura’a o teie mau motu ma te paraura’a, e pāruru rātou i tō rātou iho tumu i mua i te mana ’ino o te mau Peretāne. E ta’ata pāpa’i papa’ā ’ā’amu maita’i roa ’o De Gaulle[27]. I tōna fa’aro’ora’a i te parau o te pāto’ira’a nō te ha’amaura’a o te PTPA i te matahiti 1964, ’ua ha’amana’o ’ōna : « ’Ua hānere e piti ’ahuru matahiti i teie nei tō te ’ohipa Pritchard tupura’a, e tē vai fa’ahou ra teie mau titotitora’a mai tei mātaro-maita’ihia ! E tauiui noa te ao nei. Terā rā, tē vai ra te ti’ara’a mure ’ore i roto i te mau ’arora’a fa’aro’o, te mau ’arora’a o te mau peu tumu, ’e te mau ’arora’a o te mau hina’aro o te nūna’a. E i muri mai i te reira mau ’ohipa ato’a, e ’ite noa tātou i te mau Peretāne »[28]. Nō te Pāruru i te fenua Niu Titera i te fa’aro’o Peretāne, ’ua fa’ahiti te mau turu Farāni a De Gaulle i te parau tumu a Guizot, ma te ha’apārahi i te ti’amāra’a Farāni i Tahiti nā roto i te pūai : ’Ua riro mai ’o Tahiti, ’ei vāhi nō te fa’a’itera’a i te mana Farāni tei fa’a’āpihia e te mau rāve’a aravihi nō teie tau, ’ōna tei fa’ahoho’a i te fenua Farāni ti’amā nō te mau ti’ara’a mana o te ta’ata[29].
I te 27 nō tiurai 1962, ’ahuru ma vau ’āva’e nā mua a’e i te ’Āpo’ora’a rahi o tei mā’iti ia Tuamotu i te ’Āpo’ora’a tāmatahiti o tei ruru i te mau tāvana o te mau tuha’a fenua nā te ara i te Élysée, ’ua hi’opo’a ’o De Gaulle i te mau parau fa’a’ite a te Hau Ēmēpera : « E’ere teie mau fenua iti ato’a i te fenua Farāni, maoti noa te fenua Taratoni, e rahira’a feiā Farāni tei ’ō ». ’Ua fa’aorahia te mau motu nō Comores ’e ’aita e fifi nō rātou. Terā rā, ’ua taui tōna mana’o nō Tahiti, ma te fa’ata’a māite i te ’āno’ira’a o te mau ’ohipa ’ana’anatae o te tūra’i iāna ’ia fa’ariro i teie fenua ’ei fenua ta’a’ē mau : « E fa’aea noa tātou i Pōrīnetia nō te faufa’a rahi o teie mau motu ; nō te maita’i o te ta’ata, ’eiaha tātou e hi’o i te parau o te moni i teie iho ā ra taime » [30].
’Ua fa’ahoho’ahia teie mana’o nō ni’a i te ’ohipa poritita-moni e ono matahiti i muri iho, i te taime a haere mai ai ’o de Gaulle e heheu i te pū i muri nō Pape’ete ’e i muri iho a pupuhi ai ’ōna ia Bételgeuse i te ’āva’e tetepa 1966 : « ’Ua fa’ahiti ’oe i te Pū Tāmatara’a nō Pātitifa. ’Oia ho’i, ’ua hina’aro ’o Pōrīnetia e riro ’ei pū nō teie fa’anahora’a rahi, ma te ’ōpua ’ia fāna’o te pūai Farāni i te huru o te fa’atururira’a mana’o o te ti’a e ha’apāpū māite i tō tātou iho hau i roto i te hō’ē ao ataata mau. E parau mau. Tē vai ato’a ra te tahi huru fa’aho’ira’a, mai te peu ē, e ti’a iā’u e parau : nō te fa’ahotura’a e pe’e ra i teie fa’anahora’a o te Pū, e mea fa’ahiahia mau ! E’ita te mea e ti’a ’ia tupu i muri iho e tāere roa mai … » [31].