Page 1
I te mea ē ’aore ’oia i fāna’o i te tauturu Marite nō te ha’amau i te tahi pūai o te nu’u, tē tītau ra te tēnerara De Gaulle tāne i te paura ’ātōmī ’ei tāpao ’e ’ei rāve’a nō te ti’amāra’a o te fenua Farāni (de Gaulle tāne ’e te paura Farāni). ’Ua fa’ahotu ā ’ōna i te parau nō te paura H (mauha’a ’ātōmī), ’o tei arata’i iāna i te ’imira’a i te tahi vāhi ha’apa’a’inara’a ’āpī (mā’itira’a i te vāhi) nō te fa’ati’amā i tāna ’ohipa ti’ati’a hau nō te mau fifi i tupu na i te tau tāmatamatara’a i te fenua ’Āreteria. ’Oia mau, i te mētēpara Sahara tō te fenua Farāni ha’apa’a’ina-mātāmua-ra’a i te paura ’ātōmī, i ni’a i te tahua tāmatamatara’a ha’amao’a tūpita nō te mau vāhi tūpitara’a nō Reggane (te mau ha’apa’a’inara’a i roto i te aore mai te ’āva’e nō fepuare 1960) ’e nō In-Ecker (ha’apa’a’inara’a hotī mai te ’āva’e nō novema 1961) [1]. Rahi atu ā te hia’ai e tāu’aparau i ni’a i te fa’ati’amāra’a o te fenua ’Areteria i mua i teie ’ōpuara’a. ’Ua tae ato’a te mau vāhi ha’apa’a’inara’a nō « Sahara » i tō rātou mau ’ōti’a i te pae poritita, i te pae ato’a rā o te mau rāve’a ’aravihi : Tē vauvau ato’a ra te mau ha’apa’a’inara’a i tupu i roto i te mau ana o te mou’a ’ōfa’i tarāni nō Hoggar, i In-Ecker, i te mau vāna’a o te CEA i mua i te mau auparira’a (mau hope’ara’a mai roto mai i te tāmatamatara’a nō Béryl, i te mahana mātāmua nō Mē 1962). E’ita te vāhi e fāri’i i te pūai hau atu o te paura H nō ’ananahi.
E ti’ara’a faufa’a roa tō De Gaulle tāne i roto i te fa’aotira’a e fāna’o i te tahi paura ’ātōmī, ’oia ho’i tei fa’ahepo i te ’imira’a i te tahi vāhi ’āpī, tei ’itehia mai, i muri roa nei, i te pae Tuamotu. ’Aita tōna hina’aro rahi e ha’amau i te paura H hou te manuiara’a o te ha’amaita’ira’a o te paura nei i fa’ahepo noa a’e iāna : nā te nu’u fa’ehau i ni’a i te fenua Mā’ohi i ha’amā’iti iāna, e fa’a’otira’a teie i ha’apāpū i tōna hina’aro e tā’ai māite ia Tahiti i te fenua Farāni.
Fa’ariro i te fenua Farāni ’ei pūai ’ātōmī ti’amā : e fa’a’otira’a i tāu’aparauhia i mua i te nūna’a, tei riro rā ’ei fifi nō te fa’ahepo i te mau ti’a fa’atere poritita ’e tō te nu’u
E patu te mau fa’atere hau o te mau nu’u fa’ehau i te pūai tama’i o te nu’u nā roto i te fa’a’ohipara’a i te mau ture tāpurara’a : e mā’iti te ’Āpo’ora’a mana hope i te mau ha’amāu’ara’a nō te roara’a e pae matahiti. Tē ’ōpua ra ’o Pierre a Messmer tāne, ti’a piri i te arata’ira’a poritita a De Gaulle tāne, o tei mau ā i roto i te fa’aterera’a hau nō te Pārurura’a mai te ’āva’e nō fepuare 1960 ’e tae roa atu i te revara’a o te tēnerara i te matahiti 1969, e amo i te hōpoi’a nō te tāpurara’a ’ātōmī i mua i te nūna’a [2]. ’Ua fa’ariro ’o De Gaulle i te reira ’ei tuha’a o te fifi. Tē taui nei ’ōna i te ferurira’a o te feiā e mana’o ra ē, e mea tano ’ia fa’ati’aturi i te nūna’a, ma te parau ē, e tītau-roa-hia te mau rāve’a fa’ehau ‘ei raupe’a nō te ti’amāra’a o te fenua Farāni : « E ti’a i te tahi nūna’a rahi ’ia fāri’i i te mau maita’i ’e i te mau hōpoi’a nō te pārurura’a i tōna iho fenua ’āi’a, ’e ‘ore ana’e, e’ita ato’a ïa ’oia e tāpe’a mai i te mana’o o tōna nūna’a [3].
E 5,44% (i ni’a i te hānere) te fāito o te PIB i roto i te ture tāpurara’a nō te matahiti 1960, ’o tei fa’a’ohipa-ato’a-hia nō te turu i te tama’i nō ’Āreteria. ’Ei fa’aaura’a, ’ua nae’ahia te moni a te nu’u i te fāito 1,46% o te PIB i te matahiti 2015 ’e ’aore roa atu i hau noa a’e i te fāito e 2%, te fā ïa o te tāpura faufa’a nō te matahiti 2024. E piti taime tō te ’Āpo’ora’a huito’ofā pāto’ira’a i te ture a Messmer tāne. ’Ua fa’a’ohipa te fa’atere hau mātāmua ’o Debré tāne, i te ’irava ture 49.3 : E fa’aamo ’oia i te hōpoi’a i tāna fa’aterera’a hau fenua ’e e fa’aruru ’oia e toru fa’atahurira’a. Nō te pāto’i iāna, tē ti’a mai nei te « pae ’atau » nō ’Ātaranitita (Reynaud tāne), te tuha’a nō rōpū nō ’Europa (Lecanuet tāne), ’e te mau ti’a fa’atere hau manahune-Teretitiāno e hina’aro ra i te hō’ē paura nō ’Europa, nā reira ato’a te pae ’aui (tē fa’ahiti ra ’o Chandernagor tāne i te hō’ē rāve’a nō te fa’ahahi i te Papa Ture).’Eiaha ’ia ha’amo’ehia te feiā « ti’amā » mai ia Jean-Marie a Le Pen tāne, ’o tē hina’aro e ’aro i te « fa’ata’ahurira’a » i te fenua ’Āreteria « i te fa’ata’a i te tahi tuha’a moni rahi roa nō te tahi tama’i ’o tē ’ore roa paha e tupu”, e ha’amana’ora’a (hina’aro-‘ore-hia) i te reo hau
Figure 1
CR du Conseil de défense du 29 mars 1963, p. 8 : de Gaulle demande confirmation du choix de la Polynésie ; Thiry répond en invoquant le précédent étatsunien.
Page 2
o te fa’aruri-’ē-ra’a mana’o [4]. Tē ’ohi’ohi noa ra te fa’atahurira’a fa’aterera’a tāta’itahi i te tahi ma’a reo iti i te ’āva’e nō ’ātopa, nō novema, nō titema 1960, ma tē ’ore roa e ha’afifi i te ha’amanara’a o te ture-tāpura i te ’āva’e nō tītema nō te matahiti 1960. ’Ua fa’ata’ahia teie 31 miriā nō te roara’a e 5 matahiti nā mua roa nō te mauha’a ’ātōmī : ’ahuru ma piti paura fāito A i fa’aauhia nō te matahiti 1964 ’e tō rātou mau faura’o : ’ahuru ma piti Mirage IV, ’a tīa’i noa atu ai i te mau tūpita pao ’e te mau pahī hopu moana [5].
’Ua fa’ahuru’ē te mārōra’a i te ferurira’a o te nūna’a farāni i mua i te mau fā o te fa’aruri-’ē-ra’a mana’o. ’Ua iti mai te pa’epa’era’a a te nūna’a Farāni (e 2/3) nō te hō’ē pūai tama’i, i te ’āva’e nō tenuare 1946, i te taime ’a ha’afaufa’ahia ai taua tumu parau ra i roto i te orara’a poritita [6]. Tē fa’a’ite ra te mau uiuira’a mana’o tā te fa’aterera’a hau fenua i poro’i huna ē tē vai teitei noa ra te fāito o te nūna’a Farāni « e ’ore e hōro’a ra i tōna mana’o » i ni’a i te tumu parau o te fa’aruri-’ē-ra’a mana’o ’e tae noa atu i te taime ’a ha’amauhia ai te CEP : fāito hō’e i ni’a i te toru i te ’āva’e ’atete nō te matahiti 1963. I te reira taime mau, ’a tu’urimahia ai i Moscou i te parau fa’aau ’ōpani-tuha’a-ra’a i te mau tāmatara’a ’ātōmī, tei fa’a’atutu i te tāu’aparaura’a i ni’a i te tiara’a mau o te mau ha’apa’a’inara’a tūpita ’ātōmī i roto i te aore.
Te mea ‘ite-’ore-roa-hia atu : ’Ua tupu teie manuiara’a hepohepo i te ’Āpo’ora’a mana hope i muri a’e i te tahi mau ’arora’a māniania ’ore i rotopū i te mau tōmite nō te Pārurura’a. Tō te 15 nō Tenuare 1960, ’ua ha’apāpū i te mutura’a ‘e te mana’o o te tahi pūai tama’i o te nu’u Farāni piri atu i te tauto’ora’a a te mau Hau tā’ati. Tē fa’a’ite ra te ’ōrero a De Gaulle tāne, i te mau parau e matara i rāpae i te matahiti 1966, : « Te aura’a o te «OTAN», ’aita fa’ahou tā tātou, ’e tē vai pu’e noa ra tā mea mā. ’O Norstad [7] te «OTAN», o tē he’etumu i te mau ’ohipa ato’a nā roto i te taituru a te hō’ē fa’anahonahora’a tei hau i te Hau nui. E ’ore roa te reira e au ’ia fāri’ihia, ’aore roa vau e fāri’i i te reira, ’e ’aita ato’a te fenua Farāni tā’āto’a e fāri’i ra i te reira. Nō reira, tē horo nei mātou i ni’a i te tahi atu atara’a manava, ’oia ho’i, te iho-fa’ahou-ra’a mai te manava o te nūna’a Farāni » [8]. ’Aita ho’i taua atara’a manava e fāri’i-’āmui-hia ra, i rotopū i te ’Āpo’ora’a mana hope. I te ’āva’e nō māti i te matahiti 1960, ’ua tāmata te tahi feiā i te fa’aho’i fa’ahou mai i te mana’o nō te turuturu autaea’era’a ’ātōmī Farāni-Marite, mai ia Pierre a Guillaumat tāne ’aore ra te ti’ati’ahau François de Rose tāne tē māuruuru ’ore nei i te mea ē, ’aita taua tumu parau i tuatapapa-maita’i-hia i te ’Āpo’ora’a mana hope [9]. Mai te peu ’aita roa te turuturu autaea’era’a noa i mau noa a’e [10], tē ha’amata’u nei te fa’aterera’a hau a De Gaulle tāne i tōna mau hoa ’ohipa ’āmui nō tāna fa’aterera’a ’eta’eta. Tē ha’ape’ape’a nei ’o Debré tāne i te mara’ara’a o te moni fa’a’ohipara’a o te fare hāmanira’a tauiha’a a Pierrelatte ’e te mau faura’o//uta mahuātoa//māo’ara’a. I te 30 nō ’ēperēra, ’ua fa’aara atu ’oia ia de Gaulle tāne, e fa’ataere ’oia i te tītaura’a a te Tōmite nō te Pārurura’a fa’aauhia nō te 9 nō mē, ’ei taime ’imira’a i te tahi atu rāve’a : « Tē mana’o nei te mau mata’ī ’e te mau fa’ehau, e tano roa e fa’anaho ’e fa’aineine i te tahi tāpura i rōpū i te paura A ’e te paura H». E mau paura A « ha’apūaihia » teie, e hau roa te pūai o teie paura i te mau paura i fa’aru’ehia i ni’a i te fenua Tāpōnē, ma te ’ore e nae’a i te rahira’a tane o te tahi mauha’a tama’i ahu ’ātōmī. Tē mana’o ra o Debré tāne e tāu’aparau i te reira i te Tōmite nō te Pārurura’a i te hōpe’a ’āva’e nō mē. E fa’ata’ahia nā hepetoma e toru nō te feruri i te tahi ’āna’ira’a ’āpī o te tārena.
’Ua pāto’i ’o De Gaulle tāne. ’Ua ’ite ’ōna, tē hina’aro nei te tahi tuha’a rahi o te Nu’u ’e ’o te « Quai » i te turuturu autaea’era’a Farāni-Marite [11]. ’Ua fa’a’ite ’o Guillaumat tāne i te ’āva’e nō novema nō te matahiti
Page 3
1958 « nō te patu i te hō’ē IRBM farāni, e tītauhia e 7 ’e tae atu i te 8 matahiti tuatāpapara’a, ‘e te fāito moni ‘oia ho’i 200 miriā tārā marite». Tei reira ato’a te ha’amāu’ara’a i mitohia e ana nō te patu-tuha’a-ra’a i terā ‘e terā tuha’a. I roto i tāna pū’ohura’a : « E mea tītau-roa-hia ’ia fāna’o i te reira i pīha’i i te mau Hau tā’ati. » ’Ua pāhono atu ’o De Gaulle tāne « ’aita ’oia i ha’apae i te fāri’ira’a i te reira mai roto mai i tō tātou mau Hau tā’ati, ’eiaha rā nā roto i te mau huru tupura’a ato’a ». ’E ’ua parau ā ’oia : « E mea hau a’e ’ia vaiiho atu i te reira ». I te tau ha’atupura’a rā’au o te matahiti 1960, ’ua pāhono ’ū’ana atu ’o De Gaulle tāne, ma te fa’a’ite i tōna mana’o pe’ape’a nō te tāpurara’a o te ahu ’ātōmī : « E a’u fa’aterehau mātāmua ’ino ē, mai te peu tē vai ra te tahi ’ōpuara’a vae’a, ’a fa’a’ite mai, ’ia ’ite au. I te tahi atu pae, tē taiā nei au, nō teie noa ’ōpuara’a, e fāriu ’ē tātou i te pae paruparu ’e te tano ’ore o tē arata’i roa ia tātou ’ia fa’aru’e roa i te paura H. Nō te ’ite-maita’i-ra’a atu i te reira, e ti’a roa iā’u ’ia tāpe’a te rurura’a a te Tōmite Pārurura’a » i ’ōpuahia nō te 9 nō Mē.
«’Ei paura H e ti’a ai, ’ia ’ore ana’e, e faufa’a-’ore te tā’āto’ara’a o tā tātou tāpurara’a» : E mea au a’e nā de Gaulle tāne te teiaha poritita pa’epa’ehia e te ahu ’ātōmī i te hō’ē paura A pāpū nō te hō’ē tau poto
’Ua fa’atupu te putuputura’a i te tahi fa’aūra’a mana’o varavara mau i teie vāhi, i reira ’o De Gaulle tāne i te fa’aro’ora’a… hou a fa’aoti atu ai. Tē fa’ahanahana nei ’ōna i tōna vai ’ōtahi-noa-ra’a i mua i te mau ra’atira fa’ehau, te mau ’ī’ite, ’e te mau fa’atere hau iho : « ’Ua putuputu tātou i teie mahana nō te rave i te hō’ē fa’aotira’a, te aura’a te hō’ē mā’itira’a mana’o.” Tē fa’ahitihia nei te parau nō te ahu ’ātōmī ’ia au i te mau tātuha’ara’a tei fa’ahemo atu i te mau fifi i te pae o te moni, o te anoha’a, o te nu’u, ’e tae noa atu i te fifi o te fa’anahora’a tama’i a te nu’u, te tā’āto’ara’a tei tarapape i roto i te hō’ē fa’ahepora’a poritita : « Hō’ē uira’a tē mana ra i ni’a i te mau mea ato’a: mai te peu ē e ha’apae tātou i te paura H, tē fāri’i ra tātou i te ti’ara’a hope’a o tō tātou aravihi, oia ho’i te paruparu o te hau farāni i mua i te aro o te ao ato’a ra. Terā mau te fifi. » [12] ’Ua hiti a’ena i roto i te ferurira’a ’o Mendès tāne te parau o te ‘ana’ira’a e te hinuhinu o te Hau farāni i mua i te mau nūna’a ato’a o te ao nei, i te taime a fē’a’a ai ‘oia i rotopū i te mana’o ha’apa’e-‘ātomi nā roto i te hau aore rā te noa’ara’a o te paura ‘ātomi, o tei fa’ata’a’ē i te fenua Farāni i te fenua Heremani taratā-mauha’a-’ātōmī [13]. ’Ua tāpa’o ’o De Gaulle tāne i te fenua Farāni i roto i te horora’a ahu ’ātōmī : « I te taime ’a fa’aru’e ai tātou i te paura H, tē horo noa ra ïa ’o mea mā. ’Ua parau mai te peretiteni Nehru iā’u nei inanahi ra ē, tē rohi ra te fenua Taina ’e, e riro ’oia i te ha’amata i te mau tāmatamatara’a ». I te pae o te fa’anahora’a a te nu’u, te fa’aro’o tāfafa ē ’eiaha te fenua Farāni e ti’aturi i ni’a i te tahi atu fenua, ‘ua papahia i ni’a i tei orahia mai ‘e tei fa’ahiti pinepinehia nō te matahiti 1940. ‘Ua ha’apa’arihia atu e teie tumu parau ’āpī o te ’ātōmī, tē fa’ahepo i te hau tā’ati ’ia ti’a mai ’oia i tōna iho ti’ara’a.
I te ’āva’e mē nō te matahiti 1960, ’o De Gaulle tāne ana’e ra tē hina’aro e fāna’o mai i te hō’ē paura H, o tē fa’ahepo, nō tōna pūai, i te tahi vāhi tāmatara’a ’āpī. Tē fa’ahiti ra te tēnerara Ély i te huru hapara’a o te hō’ē paura H ’aita e rāve’a utara’a ’e tē ani ra ’ōna « ’ia ha’amara’a fa’ahou ā i te fa’anahora’a paura A maoti te paura ha’amaita’ihia, ma te fa’atāere i te paura H ». ’Ia fa’aauhia e te fa’anahora’a Marite, tē pāto’i nei ’o Debré tāne i te mana’o ha’amaita’i o te tārena i ferurihia e De Gaulle tāne : « ’Aita tā tātou e rāve’a tapiha’ara’a ’aifāito e tā te Hau Marite ». Hō’ē ā ’ōti’a tā Guillaumat tāne e fa’ahiti ra : « Tē vai ra rā te tahi ’ohipa ’ite-’ore-hia : te fa’a’ohipara’a i te ritiūmu nō te paura H. E mea paruparu ā rā te mau pū tapiha’ara’a Farāni nō teie huru fifi ».
Tē ta’iha’a nei te ’ātimarara Nomy tāne i ni’a i te parau ’aufaura’a nō te pahī ’ātōmī hopu moana ’o tei « fa’ahope’a roa i te fa’a’ore-roa-ra’a i te ture tāpurara’a a te Nu’u moana e 5 matahiti i te maoro ». ’Ua maere ’o De Gaulle tāne : « ’Ua fa’aoti au. E nehenehe tā tātou e fāna’o i te paura H. Nō te aha ’aita te
Page 4
rahira’a o ’outou e ’ore e fāri’i vitiviti i teie ’ohipa ? ». Tē ha’apāpū nei te mono i’oa « ’outou » i tōna vai-’ōtahi-ra’a mai te pāhonora’a a Debré tāne, o tē fa’ata’a’ē ra te peretiteni i tāna mau fa’atere ’e tāna mau tahu’a : « ’Eiaha e mana’o ’ino i tō mātou mana’o : ’aita e fa’ahapara’a i te pae o te pūai tama’i e te paura H, i roto rā i te mau fa’aotira’a i ravehia ’e te mau ha’amāu’ara’a tano » [14].
E mea au a’e nā De Gaulle tāne e fa’aru’e i te mau rāve’a utara’a (te turuturu autaea’era’a tei fāri’ihia e ana: « ’Ua ha’amata mātou i te ’ohipa e te mau Peretāne »), ’e te manuia-poto-ra’a o te fa’aruri-’ē-ra’a mana’o, i te faufa’a poritita o te tahi paura H i fa’atiehia e te mau tāmatamatara’a. Mai te mea ra ē, e ti’a i te ta’u i te mana’o manamana : « Tē tāmau nei au i te mana’o ē ahiri e fāna’o ’oi’oi tātou i te paura H, e fāna’o ’oi’oi ato’a tātou i te mau mātini utara’a, ’oia ho’i i te ārea e 5 matahiti. E tano ato’a, tei tō hina’aro, e ho’o mai ’e e patu atu e ’o vērā mā ». E hope te mau tāu’aparaura’a nā roto i te hō’ē ’aparaura’a i ni’a i te faufa’a moni, tā De Gaulle tāne e tāpū poto : « E noa’a mai iho ā te moni ». ’Ua pū’ohu atu ra : «’Ei paura H, ’aita ana’e, ’ua faufa’a ’ore tā tātou tāpurara’a ».
I te rurura’a a te mau fa’atere hau i te 29 nō Tiunu 1960, ’o Messmer tāne ana’e tei fāri’i i roto i te tōmite pārurura’a, tei ha’apāpū ē e’ita te mau ha’amāu’ara’a i noa’a mai e fa’ataupupū i te turēnira’a o te faufa’a moni tā’āto’a. Tē ha’a nei ’o Debré tāne nō te tāmarū i te mau mero ’Ataranitita roa a’e : « ’Aita roa teie ’ōpuara’a e fa’aite ra i te tahi pāto’ira’a i te turuturu autaea’era’a e te mau Hau tā’ati, terā rā e mea fifi ato’a te turuturu autaea’era’a [15]. Nō reira, tē ha’apūai nei ’o Washington i tāna poritita o te ha’aparare-’ore ma te ha’afaufa’a i te atamanava o te Otan « pūai ’ātōmī ti’ara’a maha » nō te fa’aruri-’ē i te mau Hau tā’ati ’ia fa’anaho rātou i tā rātou iho mau pūai nu’u [16]. Tē ha’amahie mārū noa ra ‘o De Gaulle tāne i tōna manuia : « Tē fa’ariro nei au i teie ’ōpuara’a ture ‘ei ‘ohipa faufa’a pāpū maita’i [17]. »
Teie rā, tē pāto’i maoro nei te mau fa’ehau i teie horo-’ōtahi-ra’a nō te paura H. I te Tōmite Pārurura’a nō te 19 nō Tenuare 1962, ’ua ’ōtemutemu ’o De Gaulle tāne i te fa’aho’ira’ahia mai te fa’a’otira’a nō te hō’ē paura teitei e 700 tt (tiro tane) tei fa’ahitihia e Guillaumat tāne ’ei mono i te mau mauha’a ahu ’ātōmī [18]. E maha matahiti i muri atu, i te matahiti 1966, tē mana’o fa’ahou ra te Tōmite ha’amauhia nō te hi’opo’a i te CEP i te tahi ha’avāra’a haireti i te a’ora’a a De Gaulle tāne, ma te hina’aro rahi a’e i te hāmani i te hō’ē mātini uta mahuātoa i te fāna’ora’a i te paura H. Hau atu ā, māoti te mahuātoa ahu ’ātōmī « e’ita te fāito fifi i mana’ohia e mara’a rahi roa ’ia fa’aauhia i te mauha’a paura teitei » [19]. Nō reira, teie pū’ohura’a i te fa’arirora’a i te CEP mai te tahi Reggane ra te huru tei fa’anu’uhia i roto i te moana pātifita ma te ha’apaei te ahu ’ātōmī : « i te pae o te ravera’a ’ohipa, e au ra ē, e mea maita’i a’e i te ha’amaita’i i te ’aravihi nō te fa’aōra’a o tā tātou mau mauha’a tama’i tē riro i te fa’ahapahia i roto i nā ’ahuru matahiti i muri nei, i te ’imira’a i te hō’ē mara’ara’a o tō rātou iho pūai [20]. Terā rā, ’ua mā’iti-maita’i-hia ho’i te tahua ’āpī nō te « fa’ati’a i te ha’apa’a’inara’a i te mau paura ’ātōmī pūai hope », ’oia ho’i te mau tūpita ’iu tane tīnōtī [21].
Te mau tumu poritita a te tēnerara De Gaulle e pe’e i te mā’iti ia Pōrīnetia
’Ua pū’oi mai te tēnerara Thiry i te ’ā’ai, ma te fa’ahiti « i te rurura’a a te Tōmite ta’a’ē nō te 21 nō ’ātopa 1961 » tei ’ore roa te mau pū’ohura’a i ’ite-noa-hia a’e i roto i te mau putura’a parau tahito [22]. « Mai tei
Page 5
mātarohia nō te mau ’ohipa rarahi ato’a, ’aita e pāpa’ira’a, e mea parau noa, e’ita ato’a te ta’ata e hina’aro e fa’a’ite pāpū i terā mau parau, tē taa mai ra ? ’Ua parau na te tēnerara De Gaulle :
- ’Oia nei, ’aita ’o Sahara e nava’i ra nō ‘outou, nō te aha ?
- Nō te mea ’aita e nehenehe e fa’a’ohipa i te ahu ’ātōmī.
- Nā reira, e tu’u ïa i te tahi atu vāhi.
I hea ? E’ere nāna e parau mai.
Messmer :
– E haere i te tahi atu vāhi, e mea fifi … Te Moana ? ’E’ita tātou e tano e haere i te roto moana nō Mediterranée, te moana ’Ātaranitita, e’ita paha ïa e tano, te Moana pātifita e mea ātea roa ïa» [23].
I te Tōmite Pārurura’a nō tenuare 1962, ’ua ha’amata te tahi tāu’aparaura’a i roto i te feiā e’ere ho’i i te vāna’a ’ei reira ’o Debré tāne e fa’ahiti fa’ahou ai i te ara o te ha’apa’a’inara’a i raro i te fenua. E au ra hō’ē ā huru fifi anoha’a i te fenua Taratoni ’e i Pōrīnetia, nā te reira e ha’apūai i te parau o te poritita. E mea ha’ape’ape’a a’e rātou i te mau nūna’a ’e’ē e noho ra i roto i te hō’ē ārea piri, i te mau nūna’a mā’ohi e fa’aruru atu i terā paura:
– Tēnerara De Gaulle. E te mau motu nō te Moana ’Īnītia, Saint-Paul, Amsterdam [fenua nō te pae Apato’a ’o Farāni], e te fenua Tromelin ?
– Messmer tāne. E fa’aātea te huru o te reva i Saint-Paul ’e i Amsterdam ia rāua. E mea fātata roa ’o Tromelin i te fenua Mātetāta.
– Fa’atere hau mātāmua. E ’ore roa e tano e rave i te mau tāmatamatara’a i raro i te fenua i taua mau fenua ra.
– Guillaumat tāne. ‘E’ere te motu nō Christmas i te mea ātea roa ia Java, mai ia Tromelin i Mātetāta.
– Fa’atere hau mātāmua. Mai Tromelin atu, e nae’ahia ’o Mātetāta [24] e te pūai ’ātōmī.
Tē fāri’i ra ’o Thiry tāne i te mana’o ē e fa’aāteahia te fenua Reunion nō te tahi tumu poritita, nō te « pirira’a te fenua Maurice i te fenua Mātetata », nā fenua ’ē’ē [25]. Tē toe ra te moana Patifita. Mai te hope’a matahiti 1961, tē pe’ape’a ra te fa’atere hau nō te mau fenua ’aihu’arā’au i te fa’atupura’a i te mau tāmatamatara’a i te fenua Taratoni, ’ua rahi a’e te nūna’a nō ’Europa i reira i tō Pōrīnetia, ’e e mea rahi a’e te mau faufa’a nō reira e ti’ahia ra i Paris. ’Ua faufa’a ’ore te tāmatara’a a Jacquinot tāne nō te mau motu nō Kerguelen ’aore rā nō te mau motu nō Crozet. Tē ’opa ra ’o Messmer tāne nō Pōrīnetia : i mana’o na ’oia i te mau motu nō Mātuita mai te matahiti 1961 mai ā, « e mea ātea i te pū ’e ’aita i ātea roa i te fenua nō Christmas» [26]. Mea piri roa ra ïa i te Hau marite. O te taime tano te reira nō De Gaulle nō te ha’apāpū-fa’ahou-ra’a i te vai-maita’ira’a o te hau Farāni i reira. Te mau mana’o te reira i fa’ahitihia na i te ’ōmuara’a o te mau matahiti 1840 : e ha’afaufa’a i te nu’ura’a o teie mau motu ma te paraura’a atu ia rātou ē, e pāruruhia tō rātou iho tumu i mua i te ’umera’a ’ī’ino a te mau Peretāne. E ta’ata pāpū maita’i i te tuatua ‘ā’ai ’o De Gaulle tāne [27]. I tōna fa’aro’ora’a i te parau o te pāto’ira’a nō te ha’amaura’a o te CEP i te matahiti 1964, ’ua ha’amana’o ’oia : « ’Ua hānere e piti ’ahuru matahiti i teie nei tō te ’ā’ai ’o Pritchard tāne i te tupura’a, ’e tē vai oraora noa ra teie mau titotitora’a ! Tē nu’u ’oi’oi noa ra te ao nei. Terā rā, tē vai mure ’ore noa ra te mau pe’ape’a fa’aro’o, te mau ’arora’a o te mau peu tumu, ’e te mau ’arora’a o te mau hia’ai fenua. I muri mai i te reira, te mau Peretāne iho ā tē ’itehia» [28]. Nō te pāruru i te fenua Nouvelle-Cythère i te fa’aro’o Peretāne, ‘ua fa’aohipa te Hau Farāni i raro a’e ia De Gaulle i te parau ārai a Guizot tāne, ma te ha’apārahi i te ti’amāra’a Farāni i Tahiti nā roto i te pūai : Tahiti, tei pi’i i te ’ā’ai o te fenua Farāni ti’amā i te i’oa o te ti’ara’a mana o
Page 6
te ta’ata, ’ua riro mai ’o Tahiti, ’ei vāhi ha’afaufa’ara’a i te pūai mana Farāni fa’a’āpihia e te mau rāve’a aravihi nō teie tau [29].
’Ahuru ma vau ’āva’e hou te fa’aotira’a a te ’Āpo’ora’a rahi e mā’iti i te mau motu Tuamotu mā, i te 27 nō tiurai 1962, i te ’Āpo’ora’a matahiti o tē ruru i te mau tāvana hau o te mau fenua nō te aramoana i te aora’i o Élysée, ’ua hi’opo’a ’o De Gaulle tāne i te mau fenua ‘aihu’ara’au a te Hau ’Ēmēpera : « E’ere teie mau fenua iti i te fenua Farāni, ta’a’ē noa atu i te fenua Taratoni, tei nohohia e te hō’ē rahira’a ta’ata tumu nō Farāni. ». ’Ua ti’amā tō te mau motu nō Comores e’ita ‘oia e ha’apa’o atu. ‘Āre’a rā ’o Tahiti rā, ’ia au te mau parau e pū’ohu ra i te mau maita’i ’e te mau faufa’a rau e mea ta’a’ē mau ā : « E fa’aea iho ā tātou i Pōrīnetia nō te faufa’a rahi o teie mau motu ; nō te maita’i o te ta’ata, ’eiaha tātou i teie taime e mata i te parau o te moni» [30].
E pīna’ina’i teie fa’aaura’a poritita ’e moni ato’a, e ono matahiti i muri iho, i te taime ’a haere mai ai ’o de Gaulle tāne e heheu i te pū ruru nō Pape’ete ’e ha’apa’a’ina atu ai ia Bételgeuse i te ’āva’e tetepa 1966 : : « ’Ua fa’ahiti ’outou i te Pū Tāmatamatara’a nō Pātifita. ’Oia mau, ’ua hina’aro mau ā ’o Pōrīnetia ’ia riro mai ’oia ’ei pū nō teie fa’anahora’a rahi, ’ōpuahia nō te horo’a ‘ei taipe nō te Pūai farāni te huru o te fa’aruri-’ē-ra’a mana’o o te ti’a, e te fa’ahepo, i te tā’āto’ara’a, te tahi ha’apārahira’a i te hau, i roto i te hō’ē ao ataata mau. E parau mau. Tē vai ato’a ra, i tā’u hi’ora’a, te tahi ho’onara’a : e mea fa’ahiahia mau te fa’ahotura’a e arata’i ra i teie nei fa’anahora’a a te Pū ! E’ere ā terā, tei muri mai te mā’a… » [31].
