Page 1
Mai te pitira’a o tama’i rahi o te ao nei, taime i hi’opo’a ai te fa’atere o te fenua farāni i te nu’ura’a o te mahuātoa ’ātōmī ē tae atu i te fāra’a o te paera’a o te rēpūpirīta, taime i fa’aoti ai te peretiteni mātāmua ’ia fāna’o te fenua Farāni i te tahi moiha’a ’arora’a pāpū ’ei tāpa’o o tōna fa’ati’a-fa’ahou-ra’a ’e o tōna ti’amāra’a, e ti’ara’a upo’o’aha rahi tō de Gaulle i roto i teie ha’amatara’a fa’ataiāra’a a te hau farāni. Terā rā, e’ere teie ’ā’amu i te mea ’āfaro roa.
De Gaulle ’e te ’ātōmī i mua atu i te paera’a o te rēpūpirīta
I te taime i topa ai ’o Little boy i ni’a i te ’oire nō Hiroshima i te 6 nō ’ātete 1945, ’ua ’ite ’o de Gaulle i te ahoaho o te ao tā’āto’a. I ni’a i tōna ti’ara’a peretiteni o te hau auta’a o te rēpūpirīta Farāni, parau atu ra ’oia i te ta’ata tei riro mai i muri ’ei hunō’a nāna, te tōmānā de Boissieu : “E mea hanohano mau teie paura tā Goldsmith i fa’ahiti mai iā’u ra ; i te roara’a o teie tama’i ’ua mehameha noa vau ’ia ’ite mātāmua atu te Purutia iāna, nā mua a’e i te Marite ’e ’ia fifi rahi roa te fenua Peretāne” Te ’aiihitēmia Bertrand Goldschmidt, pīahi nā Marie Curie, ’oia tei ’āmuihia e te ’ōpuara’a Manhattan. Nā roto i te tahi tere a te tēnerara i Ottawa, i te 11 nō tiurai 1944, ’ua fa’ahiti atu ’oia i te nu’ura’a a te mau ’ati. ’Ua ’ite pāpū ’o de Gaulle i te faufa’a o te mau ’ohipa fa’ehau e tupu ra “Māuruuru roa, ’ua ta’a maita’i iā’u”
I te ’āva’e ’ātete 1945, ’ua fa’arū ’o de Gaulle ia Boissieu, ’oia terā e fa’ahoro nei i te pua’ahorofenua e te ti’ahau marite “ ’ia ’ite ’oi’oi ’oia e aha tōna mau hope’ara’a. Nō te mea, e mea pāpū, e mahuātoa hā’iri’iri mau teie, terā rā, penei a’e e fa’aiti tātou i te fāito o terā mahuātoa, ’e ’ia nehenehe tātou e fa’a’ohipa i teie mahuātoa i te tau tama’i, ’ua ora maita’i ïa te mau moiha’a tama’i ”. ’Ua fa’aineine te ti’ahau marite i te tahi turu nō te arata’i i te natira’a pāpū ’ore e vai nei i rotopū i nā fenua e piti nō te ’āmuira’a ’ātōmī, ’oia ho’i te tāu’a-’ore-ra’a ’āore rā te mau tāu’aparaura’a huna : “ ’Ia ’ana’anatae noa a’e te tahi ra’atira fa’ehau piri ia de Gaulle, teie au nō te fa’afārerei i te ti’a fa’ehau ha’apa’o ”. E mea nā reira te mau Farāni i te ’itera’a atu i “te mau ha’amāramaramara’a mātāmua ” i ni’a i te mau hope’ara’a o te mau tauiha’a tama’i ’ātōmī.
’Ua ha’amauhia te ’Āua mūto’i o te Ito ’Ātōmī (AIA) e de Gaulle nō tōna hepohepora’a fa’ehau, terā rā i te taime iho ā o te ha’amaura’a o teie ’āua, ’ua riro tōna ti’ara’a tēnerara ti’a’au, e tōna ti’ara’a fa’atere ato’a. ’Ua ’ite ’o Guillaumat, tei mono ia Dautry, i muri mai i tōna matera’a i te matahiti 1951, ’ei fa’atere rahi, i te tahi rāve’a ’ia hāmanihia teie mahuātoa ’ātōmī : Tei raro a’e te (AIA) i te fa’aterera’a o te peretiteni o te ’āpo’ora’a, e faufa’a tāna ’e e nehenehe tāna e tītau i te rave ’ohipa, e ti’amāra’a tōna i te pae o te ti’a’aura’a ’e o te faufa’a, e nehenehe ïa ’oia e fa’a’ore i te fa’ari’ira’a a te tahi ti’a hi’opo’a faufa’a nō te fa’a’ohipa i te moni nō tāna mau ha’amāu’ara’a. Te tuha’a faufa’a roa a’e, e nehenehe tāna e fa’areva i te mau tere nu’u fa’ehau ’ia au i tōna hina’aro.
I te taime o tōna hahi-’ē-ra’a, ’ua ’imi ’o de Gaulle i tau rāve’a nō te hi’o i te nu’ura’a o te ihi anoha’a ’ātōmī. Mai 1946 iho ā ra tōna ’āpe’era’a i te mau vauvaura’a parau a te tāpa’o pae Ailleret, X ’e te ui, tei fāna’o i te fa’aterera’a a te mahuātoa ta’a’ē o te fenua ’e ’o tei fāri’i pinepine iāna ’ia tere ’oia nā Pari. Nā Olivier Guichard e fa’aara i te tēnerara, ’āpe’e a de Gaulle, e rohi ra i te AIA i ni’a i te fē’a’ara’a a te mau fa’aterera’a o te rēpūpirīta n°5 i mua i te rāve’a i fa’a’itehia e Christian Pineau, fa’aterehau o te mau ’ohipa ’e’ē a Guy Molet i te Tōmite o te pārurura’a a te Hau o te 30 nō ’ēperēra 1957 : “ 1°) ’Ia hāmani noa tātou i tā tātou iho mau mahuātoa ’aore rā 2°) ’ia fa’a’ohipa ho’i tātou i te mau mahuātoa i hōpoihia mai e te mau ’ati, rāve’a terā e fa’aū nei i te ture marite” [1]
Terā rā, e piti noa taime tō de Gaulle ti’ara’a nō te hōro’a i tōna mana’o i ni’a i te mahuātoa ’ātōmī. I te 16 nō māti 1950, e pāhono ’oia i te tahi pāpa’i ve’a mai te mea ē ’o ’oia te fa’atere, “ ’Aita tā’u e mahuātoa ’ātōmī. I roto i tō tātou nei ao, i te tahi taime, tē tātarahapa nei au.”
Page 2
E maha matahiti i muri iho, uiuihia i ni’a i te ’ōpuara’a o te Hiva ’Europa o te Pārurura’a, ’ua fa’a’ite ’oia i te tumu i pāto’i ai ’oia i te fa’aaura’a e fa’atū’ati nei i te tā’āto’ara’a o te mau nu’u, te mau nu’u ’ātōmī ato’a, nō te mea, tē tītau nei rātou i te ti’amāra’a ’ātōmī.
Te fa’aaura’a a te HEP “ ’ia tu’urimahia teie fa’aaura’a, e ’ore te mana o te fenua Farāni nō te hō’ē tau e 50 matahiti, te parau mau, nō teie nei ē a muri noa atu, i te fāna’ora’a iāna iho”, e ’ōpani-roa-hia ïa “te fāna’ora’a i te hō’ē noa a’e mahuātoa ’ātōmī”.
I nā ’āva’e hope’a o te Mahara’a o te Rēpūpirīta, ’ua fa’aau te fenua Marite ’ia ha’aputuhia i ni’a i te fenua Farāni, te tahi mau tūpita pao fāito tanotano (TPFT) ’e te tahi mau mahuātoa ’imi fā “e piti tāviri fa’atere” ma te tāpe’a-noa-ra’a i te fatura’a rahi o teie mau mahuātoa ’e ma te tauira’a e te tahi tā’atira’a i ni’a i te patōra’a ’ātōmī o te mau pahī hopu moana tei ’ore i pāruruhia e te ture McMahon Act.
’Ua fa’ari’ihia te fa’aaura’a, tei ha’apurorohia i te Tāu’aparaura’a o te Fa’anahonahora’a a te Fa’aauraa nō ’Ātaranītita Apato’erau nō Pari i te 16 ē tae atu i te 19 nō tītema 1957.
I fepuare 1958, ’ua māuruuru te pāpa’i parau rahi Tāmau o te pū Pārurura’a a te hau (Fa’aterera’a hau o te Pārurura’a) i te mau “tauira’a nō te tuha’a ’Ātōmī” : “ ’Ua fa’a’ite mai te mau tāu’aparaura’a i ravehia e tā mātou mau tahu’a e te mau tahu’a ’ātōmī marite i tō mātou māuruurura’a nō te mau hina’aro i te pae o te ha’amāramaramara’a nō te parau o te ’ātōmī (porohitu tāmatara’a, pahī hopu moana). ’Ua vai ’amaha noa rā te mau fa’atere Farāni i ni’a i te parau o te fatura’a i te tahi paura Farāni. I te 6 nō fepuare 1958, ’ua fa’a’ite ’o Pineau i te Tōmite o te pārurura’a, e mea tūau roa te parau fa’aineine ’ia hi’o atu i te mau ha’amāramaramara’a tei hōro’ahia mai. E parau fafau iti noa i teie mahana”. [2]
Noa atu tē hina’aro nei ’o Pfimlin (fa’arava’ira’a faufa’a ’e tāpura faufa’a) e hōro’a i te ti’ara’a rū nō te tama’i i te fenua ’Āreteria i mua i te “tama’i pitopito”, tē mana’o nei ’o Chaban e “ ’ohipa natu ’ati, te tū’atira’a pāpū e teie ’ohipa, e te vaiihora’a i te toe’a o te mau ’ohipa nā te mau ’ati”; Tē hina’aro nei ’oia i te tahi rata e fa’ature nei i te ha’aputura’a o te mau ha’amāramaramara’a i hōro’ahia mai, ta’a’ē atu ai te ha’amaita’ira’a o te ture McMahon Act.
I mua noa mai i te hi’ara’a o te Hau, ’ua fa’ari’i ’o Félix Gaillard i te ha’aputura’a i te mahuātoa Marite nō te ti’amāra’a o te mau tauira’a o te mau ha’amāramaramara’a ’ātōmī ma te ti’aturi i te ha’amaita’ira’a o te ture McMahon Act, ma te tāmau-noa-ra’a i te mau mā’imira’a farāni i ni’a i te mahuātoa ’ātōmī, ’oia ho’i, ’ua tu’urima ’oia i te fa’aotira’a o te 22 nō ’ēperēra 1958 tei hōro’a ’ei fā, te tūpitara’a mātāmua i 1960.
Te fa’ata’ara’a nō 1958 : “ ’Eiaha tātou e tāmau i te ’āpe’e i te fa’anahora’a ’ātōmī ”
I tōna ho’ira’a i ni’a i tōna ti’ara’a, ’ua fāfā ’o de Gaulle i te ’ōpuara’a ’ātōmī Farāni ’e tōna fāitoti’a ’Europa[3].
Page 3
’Ua ha’amau te papa ture Farāni-Heremani tu’urimahia i te 17 nō tēnuare 1957 i te hō’ē “ ’ohipa ’āmui i roto i te mau mana’ora’a fa’ehau ’e te mau moiha’a tama’i ”[4]. ’Ua fa’anava’ihia e te hō’ē hono’a parau huna, i te 8 nō ’ēperēra 1958 o tei fa’anaho ātea i te ’aufau i te pū o te fa’ata’ara’a i te hu’ahu’a ’ātōmī i Pierrelatte ’ei toru tuha’a : fenua Farāni ’e Heremani nō te fāito e 45%, ’Ītāria nō te fāito 10%, e te tātuha’ara’a ’aifāito i te ’uraniūmu hau nō tehāmanira’a i te paura H. Te ’ōpuara’a ’Europa, ’ei rāve’a mono nō te Marite, e rāve’a ato’a ïa nō te fa’ahepo ia Washington nō te fa’a’āpī i te ture McMahon Act. Nō reira, i te ’ōmuara’a o te matahiti 1958, ’ua fa’ari’ihia rau tere ’ohipa farāni i ni’a i te vāhi porofanu pupuhi i Nevada.
’Ua fa’aātea ’o de Gaulle iāna iho i teie ’ōpuara’a ’Europa. I te taime ’āpo’ora’a a te Pū Pārurura’a a te Hau i te 17 nō tiunu 1958[5], ’ua teimaha tōna reo i te paraura’a ē : “ ’Eiaha tātou e tāmau i te ’āpe’e i te fa’anahora’a ’ātōmī, tuha’a i reira mātou e ha’apae ai i te hōro’a i te mana’o”. ’Ua fa’ahemo ’oia i te rave-’āmui-ra’a i te ’ohipa ’ātōmī e Ronetona ’e ’ua vaiihohia ia Couve de Murville, fa’aterehau o te mau ’Ohipa ’E’ē, te tu’ura’a i te tā’āto’ara’a o te ’ōpuara’a fenua ra’ituāta’a i te hiti, hō’ē paura ’europa e tāta’itoru tuha’a ataata : e ha’afifi roa teie i te tāhō’ēra’a e te Fenua Heremani; e tupu te ’ōmitora’a a te Rūtia; e ha’atāfifi-roa-hia te tahi “ ’ohipara’a ’āmui mana’ohia nō ni’a i teie tumu parau e te Fenua Marite ”[6]
. ’Ei fa’aotira’a, ’ua tūmahae ’o Guillaumat i te parau faufa’a a Chaban nō ni’a i te rave ’āmuira’a i te ’ohipa Farāni-Heremani : te ’ĀI’Ā “ ’aita ’oia e fāri’i i te mana o te hono’a parau Strauss – Chaban-Delmas nō ni’a i te ’ohipara’a ’āmui tā’āto’a i te pae o te paura ’ātōmī ”. I te pae o te Marite, i te reira iho ā taime ’āpo’ora’a, ’ua fa’ahepo ’o de Gaulle “ e tu’u i te mau tauiha’a tama’i i raro a’e i tō te Farāni hi’opo’ara’a ” ’e ’ia tā’ati ’o Pari i nā pae “ ha’api’ira’a ’e fa’a’ohipara’a ” i te “ fa’atupura’a i te tama’i ’ātōmī ”. E pāto’i ’ōna ’ia ha’afifi te ti’arua ’orera’a o te ihi anoha’a i te mau ’ohipa poritita, mai te fa’aterera’a a te Rēpūpirīta IV : “ ’Eiaha e ha’amata e te ’ohipa tei noa’a a’e na mai, ’ia hina’arohia, e ha’apa’o fa’ahou ra i te mau fifi mai te ’ōmuara’a ”. ’Ua pū’oi te tāpura fa’aotira’a i te hō’ē ’ohipara’a ’āmui ha’amauhia mai te hō’ē ’ōperera’a ’aifāitohia mai te mea a ē ’o Washington ’e ’o Pari, e fāito tuea tō rāua i te pae o te ihi ’e o te poritita ’e ’ia riro te FF’ĀA i te hō’ē mea farāni-marite :
- E ti’a ’ia fa’aō tātou i roto i te fa’anahora’a o te mana’ora’a o te tama’i ’ātōmī,
- E ti’a ’ia tā’ati tātou te Fenua Farāni i te mā’imira’a ’ātōmī marite i te pae o te fa’ehau,
- E ti’a ’ia tū ato’a tātou ’e ’ia ’ore hō’ē noa a’e ‘ohipa e ha’afifi i te fa’anahora’a o te ’ōpuara’a a te ravera’a SACEUR ”. [7]
Page 4
’Ua ’āpe’e ’o de Gaulle i te nu’ura’a o te mau tāu’aparaura’a i te Joint Committee on Atomic Energy maoti te ti’ahau ’o Jacques Martin, tei tāmata i te fa’aau tau ’āva’e i teie nei e te Fenua Marite. I te 2 nō tiurai 1958 ra, te ha’amaita’ira’a o te ture McMahon Act ’ia fāna’o te mau Fenua Pūai tei rave mai i te tahi mau “ nu’ura’a pāpū” nō te pae ’ātōmī, nā Ronetona noa i ’āpī. ’Aita ho’i ’o Martin i fāri’i a’e i te tahi parau fa’ahemora’a[8]. ’Ua tāmata ’o De Gaulle hō’ē here i te 5 nō tiurai 1958, e te Pāpa’i parau a te Hau marite ’o John Foster Dulles, tei tere nā Pari. ’Ua ha’amana’o ’o Couve i te topara’a reo “ te ’ā’au maita’i roa ”, ma te ’ite- pāpū-ra’a ato’a i te fa’ata’ara’a i rotopū i nā ’ōrama e piti : nō Dulles e ti’a te mana fa’ahepo marite e ha’aupo’oti’a i te maita’i, o tei fa’a’ore parau o te hina’aro a te tēnerara de Gaulle i te huti i te Fenua Farāni mai “ tōna iho ha’apaera’a ”[9]. ’Ua hōro’a ’o Dulles i nā piti tāviri fa’atere ’e hō’ē turu “ i roto i te ha’amaura’a i te mau mātini ’ātōmī o te mau pahī hopu moana ”. ’Ua tāpa’o ’o de Gaulle i te pū o te hu’ahu’a ’ātōmī i roto i tāna tāpura o te fa’ati’ara’a hau : “ Tē fātata ra mātou i te ha’amau i tā mātou ’ātōmī pūai, ’oia ho’i, ‘’eiaha iho ā ïa i ni’a i tā ’outou ’aore rā i tā te Rūtia fāito. E ’ohipa ’āva’e noa teie. E mea pāpū rā : e roa’a mai ia tātou, te tauiha’a tama’i ’ātōmī ”[10].
’Ōpuara’a ti’a ’e mau hope’ara’a o te fa’ata’ara’a : hō’ē paura ’europa nō te fa’a’ana’anatae rahi a’e ia Washington ?
’Aita ’o de Gaulle i ’āfaro atu ra i te mau fa’aterera’a ihi ’e ihi anoha’a e vai nei i rotopū ia Washington ’e ia Pari, ’ua hina’aro ra ’ōna e fa’aō mau rēni poritita : ’ia mana te Fenua Farāni nō ni’a i te pene o te fa’a’ohipara’a i te mau pūai ’ātōmī i ni’a ia ’Europa [11]. ’Ua ’ōpua ’oia e ha’amau i te hō’ē huru pū fa’aterera’a ’ātōmī a te FF’ĀA i rotopū i te paura tei fa’ata’a i te Fenua Farāni i te toe’a o ’Europa. ’Ua pāpa’ihia teie atamanava nā roto i te parau a te hau i te 17 nō tetepa 1958. ’Aita ra ’o Londres ’e ’o Washington i hina’aro a’e e fa’ari’i i te tahi atu mero ’ē i roto i te Special Relationship. A ri’a, i 1960, ’ua ani ’o Adenauer i “ te ha’amaura’a i te hō’ē pū fa’atere e 5 fenua i roto, nā rātou e fa’ari’i i te fa’a’ohipara’a o te tauiha’a ’ātōmī ”, i roto i te FF’ĀA; ’ua vaiiho noa ’o De Gaulle ’ia tupu te reira, ma tē mana’o pāpū ra ē, e’ita te RFA e ’ōmua i te Fenua Farāni nō te hutira’a i nā fenua peretāne e piti mai tō rāua fāna’opitira’a i te mātete faufa’a[12].
’Ua arata’i te pāto’ira’a o te anira’a ia de Gaulle ’ia rave i tei fa’ahepohia. I te ’āpo’ora’a pārurura’a nō te 31 nō tēnuare 1959, ’ua tātarahapa ’oia i te ma’irira’a o te hō’ē “ aupupu fa’atupu hau a te mau fenua ti’amā ”, ma te fa’a’ite’ite atu i te Fenua Farāni i mua i te tupura’a o te hō’ē tama’i ’ātōmī fa’aoti-’ore-hia e ana.
Page 5
“ ’Aita ra e ti’a ra nō te hō’ē fenua rahi ’ia fāri’i ē, tei roto tōna ora i te rima o te tahi atu fenua, noa atu tō rāua fafaura’a piri ”[13]. I muri mai i te moura’a o teie fa’aaura’a, ’ua ti’a te tēnerara Gallois, upo’o feruri o te fa’ahō’ū’ūra’a a te Fenua Farāni, ’ia fa’ahiti te hurira’a ’ei hō’ē hina’aro nōna : “ I raro i te fa’aterera’a a te Rēpūpirīta IV, ’ua riro te hu’ahu’a ’ātōmī ’ei tute o te itoito o te ’Ōtahira’a. Nō te tēnerara de Gaulle, ’ua hurihia te reira : ’ua riro te hu’ahu’a ’ātōmī ’ei mau rāve’a nō te tu’u i teie fafaura’a i te hiti ”.
I te tōmite pārurura’a nō te 12 nō novema 1958, e pae ’āva’e i muri atu i te ha‘amo’era’a i te ’ōrama o te hō’ē paura ’europa, ’ua ha’amana’o ’o de Gaulle i teie otira’a ’a horo ai te turu a te marite. ’Ua fa’ahepohia ’o Guillaumat e vauvau atu nō ni’a i “ te faufa’a ’e te mau fifi o te ’āparau-fa’ahoura’a nō ni’a i teie uira’a e te mau Heremani ”. ’Ua fa’aātea te fa’aterehau ha’apa’o i te mau Fa’ehau i te tā’āto’ara’a o te ’āmuitahira’a nō ni’a i teie paura, piri roa i te fa’aotira’a, noa atu “ te tīa’ira’a o te hō’ē fa’aho’onara’a tei ti’a e ha’apo’i te moni o te ha’api’ira’a ’e o te hāmanira’a ”. ’Āre’a, nō tōna ha’ape’ape’ara’a i te tārifa o te paura H, ’aita te fa’aterehau ha’apa’o i te mau Fa’ehau ’āpī e fa’aātea i te otira’a o te ’āmuira’a i te mau fa’a’ohipara’a faufa’a nō te tauiha’a fa’ehau hāmanihia e te ’uraniūmu hau i Pierrelatte : “ Mai te peu e tauturu pāpū mai te Fenua ’Ītāria ’e te Fenua Heremani i te ravera’a i te pū hāmanira’a tao’a, e hāmanihia ïa i ’ō te tahi o te mau tauiha’a tama’i ’europa ”[14]. Guillaumat “ tei ’ore i ’ite i te tahi a’e fifi ’ia hi’ohia ’ei hi’ora’a fa’ehau ” ’e, ’ei hi’ora’a poritita, ’ua ani ’ōna “ mai te peu e fa’a’ōhiehia tō tātou ro’ohiara’a i nā tauiha’a tama’i marite e toru ”. ’Aita ’o Couve i fa’ahiti noa a’e i tōna mana’o, ’ōpani iho ra ’o de Gaulle i te tāu’aparaura’a.
’Ua iti te ha’ape’ape’ara’a a de Gaulle nō te mau ho’o, i te taime e tu’ua ra nō te ha’amau i te hō’ē fa’anahora’a tauiha’a tama’i ’ātōmī ti’a. Nō te reira tuha’a, i hea ïa e tu’u ai te faufa’a o te ito ? Te paura ’aore rā te mau rēni te’a, tei tītauhia nō te fa’ahō’ū’ūra’a, ma te ’ite e rāve’a noa te Mirage IV ha’atupuhia ’ei pū ha’amaura’a ’ohipa e te hau i ma’iri, i te mau pārurura’a o te tahi atu pae paruparu a’e i te hō’ē tūpita ha’amāo’ahia e te hō’ē pahī hopu moana ? ’Ua fa’ahiti ’o de Gaulle i roto i te mau hu’ahu’ara’a o te anoha’a i te tōmite o te Pārurura’a nō te 13 nō māti 1959. ’Ua hōhora ’o Francis Perrin, te Tōmitēra teitei o te AIA iāna i te mau tuha’a tītauroa-hia nō te fa’aoti i te paura H : nōna, e ti’a e fa’a’ohipa e 23 ē tae atu e 25 tt purutoniūmu nō te hāmani hō’ē mātini, o tei riro i te tāpe’a noa a’e 15 tt. ’Ua hāmanihia e te putu uira G1, 10 ti’ahapa i te matahiti hō’ē, G2, tei fa’ata’a-tāta’i-hia pu’era’a hu’ahu’a ’ātōmī teiaha ’ei māmā i te ’āva’e nō tiurai, e ha’amata ïa i te hāmani i te hope’a matahiti 1959. ’Ua ani ’o de Gaulle i te taime tu’ua e vai nei i rotopu i te fa’anoa’ara’a i te purutoniūmu i te fāito e 25 tt ’e te tūāpapara’a. ’Ua fa’a’ite ’o Couture, fa’atere tahito nō Pierrelatte ’e mono a Gauillaumat i te ti’ara’a o te Ti’a’aura’a rahi, e te fāito e 2.5 ē tae atu i te 3 miriā hau a’e nō te ha’apa’ari i te rāve’a tāea o te mau ravera’a ’e te tāmatara’a i te ha’aputu i te mau ota mētara, e nehenehe ia e fa’atupu te tūāpapara’a mātāmua “ toru ’āva’e i muri i te fa’ahope’ara’a o te fa’aau-ho’o-ra’a purutoniūmu ”. ’Ua fa’aoti ’o de Gaulle : te paura nā mua, noa atu e ti’a ’ia fa’a’orehia te rōtahi o te fa’anahora’a tauiha’a tama’i ’ātōmī. Te poritita hou te rāve’a tama’i.
1959 : te hāro’aro’ara’a i te mau fa’ahepora’a o te ti’amāra’a
I te ’ōmuara’a o te matahiti, tē manuia noa ra te ti’aturira’a maoti te mau nu’ura’a o te AIA tei ti’a e fa’atura i te fā o te ha’amāo’a ’ātōmī mātāmua i te mātā o te matahiti 1960. E ha’ati’aturi teie ’ōrama, e fāna’o te Fenua Farāni i te ha’amaita’ira’a o te McMahon Act, mai te hi’ora’a o te mau firi’a o te mau peretāne, nō te fa’anahora’a i muri, paura H ’e mau rēni te’a o te ihi māo’ara’a. I te ’āva’e nō tēnuare 1959, tē toro ra teie hi’ora’a vare ia Guillaumat ’ia rave mai tōna hina’aro e 6 matahiti i ni’a i te puta tāpa’o tāmahana o te paura H (1962) : “ E ha’apūoho tano a’e te mau tohura’a mai te peu e fa’ari’i i te taime i reira, nā roto i te tupura’a, e riro ai te fenua Farāni ’ei Pūai ’ātōmī, te Fenua Marite, mai tā rātou i rave nō te Fenua Peretāne, e nehenehe rātou e hōpoi hō’ē turu anoha’a nava’i nō te ha’atupu vitiviti roa a’e, ’e māmā a’e ho’i, te hāmanira’a i tā mātou mau tauiha’a ahu ’ātōmī [15].
Page 6
Inaha, i te ’āva’e nō fepuare ’e nō māti 1959, ’ua vaiiho ’o Washington i te ti’aturira’a i te tahi mau parau ’āpī. E pāto’i ri’i te piha a te Hau i te mau rurira’a moni. ’Ua rave ’o Bertrand Goldsmith i te hō’ē tere ’ohipa i te ’āva’e nō fepuare nō te fa’aau hō’ē mātini hō ito ’ātōmī nō te pahī hopu moana ’e te ho’o atu i te ’uraniūmu ha’aporihia [16]. E te reira mau papa te hau fenua i fa’aoti ai e hōro’a i te moni turu nō te patura’a i te pū o te fa’ata’ara’a i te hu’ahu’a ’ātōmī nō Pierrelatte, ma te tāu’a-’orera’a i tōna ta’umara’a ho’o. ’Ua fa’ati’i-’oi’oi-hia te mau ti’aturira’a : ’ua tā’ōti’ahia te firi’a nō te 7 nō mē 1959 i te turu a te marite nō te hāmanira’a i te hō’ē mātini pahī hopu moana ’ātōmī ’e i te hāponora’a i te “ hō’ē i ni’a i te toru rahira’a o te ’uraniūmu ha’aporihia tei fa’ata’ahia ”[17].
’Oia mau, i te reira taime, ’ua tāpa’o te tēnerara i tōna ti’amāra’a ma te fa’a’ite, i te ’āva’e nō māti, te haerera’a i rāpae o te nu’u fa’ehau farāni mai te pupu o te mau fa’atere o te FF’ĀA nō Méditerranée. Ma te ’ore e patu roa i te turu a te marite i te hiti, ’ua ’apo ’o de Gaulle i te mau hope’ara’a poritita o teie ’ōmitomito. I te 25 nō mē 1959, ’ua fa’a’ite ’o Eisenhower e pāto’i ’ōna i te tumu o te mau tauiha’a tama’i ’ātōmī tā te marite i ha’amau i te Fenua Farāni i raro i nā tāviri fa’atere e piti[18]. E fāri’i ra ’oia ’ia hōro’ahia nā te mau pūai farāni, e ti’a nei i te Fenua Heremani i te mau tauiha’a ’ātōmī marite. E fa’ati’ati’a maoro ri’i noa ’ōna i te turu-’ore-ra’a a te marite. I tōna fāri’ira’a ia Eisenhower i te 3 nō tetepa 1959, i Rambouillet, ’ua tu’u ’oia i te uira’a i ropū i te tāu’aparaura’a huna, ’īritihia i te mau parau tuatāpapa ti’a. I roto i te hō’ē parau tauira’a mana’o, ’ua parau ’oia e “ e ’ere ’oia i te ta’ata tītau ”, hou ’a ha’apāpū maoro roa ai i te parau huritua. ’Ua ’ōmūmū ’ōna : “ E ’ohipa ma’ama’a terā e tupu ra i ni’a i te Fenua Farāni ’ia ha’amāu’a i teie mau tino moni ’ia roa’a te mau mea tā te mau fenua ’āpiti i ’ite a’e na, nā reira ato’a nō te mau fenua tei nehenehe e riro ’ei ’enemi ”. ’Ua ’ōhumu ’ōna : “ ’A tau’āparau mai na tātou nō ni’a i te Ture Mac-Mahon ! ’Ua ti’a roa iā’u e taui i te papa ture nui a te Fenua Fārani i te taime ’a ’ite ai au, ’aita i ha’atuitā ”. ’Ua ’ōrure ’oia, ’ei hope’a : “ Tē parau mai ra ’outou, e mea ataata nō’u ’ia ’ite i te mau mea tā te hō’ē tauatinira’a tāporari rūtia i ’ite a’e na. ’Aita vau e nehenehe e fāri’i i te reira parau. E fa’aherehere te Fenua Farāni i te hia’ai o te mana ”[19]. E piti ’āva’e i muri mai, i te 3 nō novema 1959, ’ua fā’i ’ōna i te Ha’api’ira’a nu’u fa’ehau e ti’a te Fenua Farāni e ha’amau i tōna iho “ fa’anahora’a tauiha’a tama’i ’ātōmī ”. Te tomora’a ïa o te Fenua Farāni i te hui ’ātōmī e te ha’amāo’a Gerboise bleu, i te 13 nō fepuare 1960, e ha’apāpū te tāpa’o ha’avare o te hō’ē fa’a’āpīra’a i te McMahon Act nō te faufa’a o te Fenua Farāni. Te tino huito’ofā Anderson, tei peretiteni i te Joint Committee on Atominc Energy e parau ’oia i taua iho taime ra “ hō’ē tāmatara’a, e ’ita te aura’a tītau-roa-hia i te ’āpīra’a faufa’a roa ”[20]. E ’ita roa atu te Fenua Farāni, tei ti’a i te turu a te marite, e fāna’o atu i te tahi noa a’e turu, mai te parau a te Pāpa’i parau a te Hau Herter, e ’ita ato’a i ni’a i te ravera’a o te mau tāmatara’a nā roto i te hōhonura’a o te fenua [21]
.E’ita teie ’ete’ete o te fa’afifi e ha’amāhorahora i te fa’aotira’a a te tēnerara de Gaulle i te moe’āpapa i te fa’anahora’a ’ātōmī ’e te hāmanira’a i te mau porofanu o te mau ha’amāo’a o tāna e tītau nei. Hō’ē tahua i te ’ā’ano o te fenua, nō te te paura A, ma te vitiviti ; hō’ē ato’a tahua fa’ata’a’ē maita’ihia nō te paura H, noa atu te tāere o te mau ’aivāna’a ’ātōmī farāni nō te reira (de Gaulle ’e te mā’itira’a ia Pōrīnetia).
-
Figure 1
CR du Comité de défense du 13 mars 1959 « Politique militaire à long terme : plans d’organisation et d’armement », p. 5. Guillaumat s’illusionne sur l’avancement de la recherche sur la bombe H en escomptant la révision du McMahon Act dès que la France aura tiré une bombe A, en 1960.