Skip to content

DOI :

Fa’a’āpīra’a hope’a i te mahana 15/01/2026
  • De la 2e Guerre mondiale, où le chef de la France libre suit les progrès de l’arme atomique, jusqu’à la naissance de la Ve République, qui voit son premier président décider de doter la France d’une force de frappe qui sera le signe de son redressement et le moyen de son indépendance, de Gaulle joue un rôle central dans les débuts de la dissuasion française. Mais cette histoire est moins linéaire qu’il y parait. La rupture de 1958 procède du refus de Washington de réformer le McMahon Act au bénéfice de Paris comme de Londres. La perspective d’une bombe européenne a été considérée, ne serait-ce que pour faire pression sur les États-Unis. En 1959 Paris continue à escompter une révision de la politique américaine après le succès de sa bombe A pour obtenir une bombe H dès 1965.

Sommaire

Page 1

Mai te pitira’a o te tama’i rahi o te ao nei, i te taime ’a pe’e ai te fa’atere o te fenua Farāni i te nu’ura’a o te mahuātoa ’ātōmī ’e tae atu i te fāra’a o te paera’a o te rēpūpirīta, taime i fa’aoti ai te peretiteni mātāmua ’ia fāna’o te fenua Farāni i te tahi moiha’a ’arora’a pāpū ’ei tāpa’o nō tōna fa’ati’a-fa’ahou-ra’a ’e ’ei rāve’a nō tōna ti’amāra’a, e ti’ara’a upo’o’aha rahi tō de Gaulle tāne i roto i teie ha’amatara’a fa’aruri-’ē-ra’a mana’o a te hau Farāni. Terā rā, e’ere teie ’ā’amu i te mea tupu ’ōhie noa.

 

 

De Gaulle tāne ’e te ’ātōmī hou te paera’a o te Hau  Rēpūpirīta

 

I te taime ’a topa ai ’o Little boy i ni’a i te ’oire nō Hiroshima i te 6 nō ’ātete nō te matahiti 1945, ’ua ō ato’a mai te hauri’ari’a ’o de Gaulle tāne mai tō te ao tā’āto’a. I ni’a i tōna ti’ara’a peretiteni o te Hau Rēpūpirīta Farāni tau poto, ’ua parau ’oia i tei riro mai ’ei hunō’a nō na, te tōmānā de Boissieu tāne : “E mea hāhano mau ā teie mahuātoa ’ātōmī tā Goldsmith tāne i fa’ahiti mai iā’u ra ; i te roara’a o teie tama’i ’ua taiā noa vau ’ia ’ite mātāmua atu te Purutia, hou a’e te Marite ’e fifi rahi roa mai ai te fenua Peretāne.”’Ua fa’aōhia atu te ’aiihitēmia Bertrand a Goldschmidt tāne, pīahi nā Marie a Curie vahine, i roto i te ’ōpuara’a Manhattan. ’Ua tupu atu te reira nā roto i te tahi tere o te tēnerara i Ottawa, i te 11 nō tiurai 1944, ’e ’ua fa’ahiti atu ’oia i te nu’ura’a a te mau hau tā’ati. ’Ua ’ite pāpū ’o de Gaulle tāne i te faufa’a o te mau ’ohipa fa’ehau e tupu ra : “Māuruuru roa, ’ua māramarama maita’i au.”

I te ’āva’e ’ātete nō te matahiti 1945, ’ua fa’aue rū atu ’o de Gaulle tāne ia Boissieu tāne, ’oia tē horo ra nā ni’a i te pua’ahorofenua e te ti’ahau Marite “ ’ia ’ite ’oi’oi ’oia e aha mau na te hope’ara’a. Parau mau, e mahuātoa ri’ari’a mau teie, terā rā, peneia’e e tano paha e ha’amātautau,’e ’ia roa’a ia tātou i te fa’a’ohipa i teie mahuātoa i te tau tama’i, ’ua ora maita’i ïa te mau moiha’a tama’i ”. ’Ua fa’aineine te ti’ahau Marite i te tahi turu nō te arata’i i te pirita’ara’a pāpū ’ore e vai nei i rotopū i nā fenua e piti i te pae nō te turuturu autaea’era’a ’ātōmī, mai te fa’atatira’a mana e te mau tāu’aparaura’a noa : “ Mai te ’ana’anatae te tahi ra’atira fa’ehau piri ia de Gaulle tāne, « ’ua ineine roa vau nō te fa’afārerei iāna i te ’aifatu fa’ehau ”. E mea nā reira te mau Farāni i te fāri’ira’a mai i “te mau ha’amāramaramara’a mātāmua ” i ni’a i te mau hope’ara’a o te mau tauiha’a tama’i ’ātōmī.

’Ua ha’amauhia te Pū mā’imira’a ito ’ātōmī (CEA) e de Gaulle tāne nō tōna mau hepohepo nō te nu’u fa’ehau, terā rā i te taime iho ā ’a ha’amauhia ai taua Pū ra, ’ua ’ore ato’a te fa’a’ohipara’a ’e tae noa atu i tōna mana. Teie rā, ’ua mono ’o Guillaumat tāne ia Dautry tāne, i te matera’a atu teie, i te matahiti 1951, ’ei fa’atere rahi, ’ua ’itehia mai e ana i te tahi rāve’a nō te feruri i te mahuātoa ’ātōmī : tei raro a’e te CEA i te fa’aterera’a a te peretiteni o te Tōmite rahi, e ti’ara’a tīvira e ti’amāra’a tōna i te pae o te fa’aterera’a ’e i te pae o te faufa’a, tei fa’a’ohie i te mau ha’amāu’ara’a inaha, ’aita e faufa’a e tītau fa’ahou i te ta’ata hi’opo’a nō te mau ha’amāu’ara’a. Hau atu, e fāri’ihia te mau fa’anahora’a a te nu’u fa’ehau.

I te tau fifi ’e te hepohepo, ’ua uiui haere ’o de Gaulle tāne, ma te mau rāve’a e rave rau, nō te nu’ura’a o te ihi anoha’a ’ātōmī. ’Ua ti’a atu ’oia i te matahiti 1946 i te vauvaura’a parau a te tāpa’o pae Ailleret tāne, X ’e te « ‘ōrurehau », tei fa’atere i te mauha’a tama’i ta’a’ē o te nu’u fa’ehau ’e ’o tei fāri’i pinepine iāna ’ia tere ’oia nā Pari. E fa’aarahia atu te tēnerara e Olivier a Guichard tāne, ti’a ’āpe’e i te arata’ira’a a de Gaulle tāne, e rohi i te CEA, i ni’a i te feafeafau a te mau fa’aterera’a o te Rēpūpirīta na 4 i mua i te mana’o fa’ata’ara’a e fa’ahitihia ra e Christian a Pineau tāne, fa’aterehau nō te mau ’ohipa ’e’ē a Guy Molet i te Tōmite o te pārurura’a a te Hau i te 30 nō ’ēperēra 1957 :  “ 1°) E hāmani ānei tātou i tā tātou iho mau mahuātoa 2°) ’Aore ra e fa’a’ohipa  tātou i te mau mahuātoa e hōpoihia mai e vērā mā,  te mea ia e fifihia ra, i teie taime, i te tao’a pāto’ihia e te ture marite.” [1]

E piti noa taime tō de Gaulle tāne hōro’ara’a atu, i mua i te nūna’a, i tōna mana’o i ni’a i te mahuātoa ’ātōmī. I te 16 nō māti 1950, ’ua pāhono atu ’oia i te tahi pāpa’i ve’a mai te mea ra tē rohi ra ’oia, “ ’Aita tā’u e paura ’ātōmī. I roto i tō tātou nei ao, i te tahi taime, tē tātarahapa nei au.”

Page 2

E maha matahiti i muri iho, i te uiui-ra’a-hia atu i ni’a i te ’ōpuara’a o te ’Autahira’a ’Europa o te Pārurura’a, ’ua ha’apāpū ’oia i tāna pāto’ira’a i te parau fa’aau e ’āmui ra i te mau nu’u ato’a, nā reira te mau nu’u ’ātōmī ato’a, nō te fa’ahepora’a ti’amā ’ātōmī.

Te fa’aaura’a a te CED “mai te peu e fa’ari’ihia te reira e ’ore te mana o te fenua Farāni nō te hō’ē tau e 50 matahiti, te aura’a ra, mai teie atu ē a muri noa atu, i te fāna’ora’a iāna iho”, e ’ōpani-roa-hia ïa “te fāna’ora’a i te hō’ē noa a’e mahuātoa ’ātōmī”.

I nau ’āva’e hope’a o te Mahara’a o te Rēpūpirīta, ’ua fa’atetei te fenua Marite ’ia ha’aputuhia i ni’a i te fenua Farāni, te tahi mau tūpita pao fāito tanotano (IRBM) ’e te tahi mau mahuātoa ’imi fā « i pōnao-piti-hia » ma te pāruru hōpe’a i te mau mauiha’a tama’i ’e te fa’aho’ira’a i te tahi turuturu autaea’era’a i ni’a i te patōra’a ’ātōmī nā raro i te moana, tei ’ore roa e pāruruhia e te ture McMahon Act.

’Ua fa’ari’ihia te fa’ateteira’a nei, i ha’apurorohia i te ’āparaura’a a te OTAN i Pari mai te 16 ’e tae atu i te 19 nō tītema i te matahiti 1957.

I te ’āva’e nō fepuare nō te matahiti 1958, ’ua māuruuru te pāpa’i parau rahi tāmau o te pū Pārurura’a a te hau (Fa’aterera’a hau o te Pārurura’a) i te mau “tūrēnira’a i te pae o te ’Ātōmī” : “ ’Ua fa’atupu te mau tāu’aparaura’a i arata’ihia e tā tātou mau vāna’a tae noa atu i te mau vāna’a ’ātōmī Marite i te fa’ahiahia nō te mau anira’a ha’amāramaramara’a i te pae o te ’ātōmī (vāhi tāmatamatara’a ha’amāo’a tūpita, pahī hopu moana) [2]. ’Ua vai ’amaha noa rā te mau ti’a fa’aoti Farāni i ni’a i te parau o te ’ōpuara’a nō te tahi tūpita Farāni. I te 6 nō fepuare i te matahiti 1958, i te Tōmite o te pāruru, tē fa’ari’i nei ’o Pineau tāne « e mana’o fa’ateitei mau te parau fa’aineine ’ia fa’ahi’ohia atu ’ei mana’o maita’i te ’ōpuara’a maitata’i tei matara mai. E au ra e parau fafau huru tā’ōti’a ri’i teie ».

Mai te peu, tē hina’aro ra ’o Pfimlin tāne (fa’arava’ira’a faufa’a ’e tāpura faufa’a) e hōro’a i te ti’ara’a faufa’a mātāmua o te tama’i i te fenua ’Āreteria ’eiaha rā i te “tama’i tāumi noa atu i te pitopito”, tē mana’o nei ’o Chaban tāne “ e ’ohipa hape mau i te tū’atira’a atu i teie nei fa’auera’a (fenua ’Aretēria) ’e te vaiiho atu i te tahi atu mau ’ohipara’a i te mau Hau tā’ati. » Tē nanau nei ’oia ’ia pāpa’ihia mai te tahi rata e fa’ature nei i te ha’aputura’a o te mau ha’amāramaramara’a i hōro’ahia mai, ta’a’ē atu i te hi’o-fa’ahou-ra’a a te ture McMahon Act.

Hou te hi’ara’a o te Hau, ’ua fāri’i ’o Félix a Gaillard tāne i te ha’aputura’a i te mahuātoa Marite i te mana’ora’a i te tahi ti’amāra’a i roto i te mau ’aitauira’a ha’amāramaramara’a i ni’a i te ’ātōmī ma te ti’aturi i te hi’o-fa’ahou-ra’a i te ture McMahon Act, ma te ’ore e ha’amute i te mau mā’imira’a Farāni i ni’a i te mahuātoa ’ātōmī, ’āre’a rā, ’ua tu’urima ho’i ’oia i te fa’aotira’a nō te 22 nō ’eperēra 1958 tei fa’aoti i te fā nei, te tūpitara’a mātāmua i te matahiti 1960.

 

 

Te ta’ara’a i te matahiti 1958 : “ ’Eiaha tātou e tāmau i te ’ohipa ’āmui i te pae o te ’ātōmī ”

 

                  I tōna taera’a i roto i te tumu ’ohipa, ’ua fāfā atu ’o de Gaulle tāne i te ’ōpuara’a ’ātōmī Farāni ’e tōna huru fāito i te fenua nō ’Europa [3] mā. ’Ua fa’atupu te parau fa’aaura’a Farāni-Heremani i tu’urimahia i te 17 nō tēnuare nō te matahiti 1957, « i te hō’ē turuturu autae’ara’a o te mau atamanava fa’ehau ’e tō te mau moiha’a tama’i ” [4]. ’Ua fa’anava’ihia e te hō’ē hono’a parau huna, i te 8 nō ’ēperēra nō te matahiti 1958 o tē mito e 3 a’e fenua tē fa’ata’a i te tahi faufa’a nō te pū fa’ata’ara’a hu’ahu’a ’ātōmī i Pierrelatte : e 45%, nā te fenua Farāni ’e te fenua Heremani, 10%

Page 3

nō te fenua ’Ītāria e te tātuha’ara’a ’aifāito, ’ia au te fāito ’aufaura’a, i te ’uraniūmu hau nō te hāmanira’a i te tūpita H. Te mana’o ’o ’Europa, ’ei pa’epa’e i te turu Marite, e rāve’a ato’a ïa nō te fa’ahepo ia Washington nō te hi’o-fa’ahou-ra’a i te ture McMahon Act. Inaha ho’i, i te ’ōmuara’a o te matahiti 1958, rave rahi mau tere ’ohipa Farāni i tupu i ni’a i te tahua tāmatamatara’a ha’amāo’a tūpita i Nevada.

            E fa’aātea ’o de Gaulle tāne iāna iho i teie ’ōpuara’a a ’Europa. I te taime mau o te ’āpo’ora’a a te Pū Pārurura’a a te Hau i te 17 nō tiunu nō te matahiti 1958 [5], ’ua fa’ata’ata’a tāmau ’oia i te parau : “ ’Eiaha tātou e tāmau i te ’ohipa ’āmui nō te tuha’a o te ’ātōmī, tuha’a e ti’a roa ia tātou i te pūtohe”. ’Ua tāhemo ’oia i te turuturu autaea’era’a ’ātōmī e ’o Ronetona ’e ’ua vaiiho ia Couve de Murville tāne, fa’aterehau o te mau ’ohipa ’e’ē, ’ia tāhiti i te mau ’ōpuara’a fenua ra’ituāta’a, hō’ē tūpita nō ’Europa e tāta’itoru te ataata : e ha’afifi roa atu teie i te tāhō’ēra’a o te Fenua Heremani ; e fa’atupu i te tama’i e te fenua Rūtia; e ha’afifi roa te tahi “ turuturu autaea’era’a  nō teie tumu parau e te Fenua Marite” [6]. ’Ei fa’aotira’a, e tūmahae roa ’o Guillaumat tāne i te parau faufa’a a Chaban tāne i ni’a i te turuturu autaea’era’a fenua Farāni-fenua Heremani :’aita te CEA e fāri’i ra i te mana o te fa’aaura’a parau Strauss – Chaban-Delmas i ni’a i te’ohipa-’āmui-ra’a i te tuha’a o te paura ’ātōmī.”

                  I te pae o te Marite, i taua ’āpo’ora’a ato’a ra, ’ua fa’ahepo ’o de Gaulle tāne “ ’ia tu’uhia i te mau tauiha’a tama’i i raro a’e i te mana o te Hau Farāni” ’e ’ia tū’atihia ’o Pari i nā pae “ ha’api’ira’a ’e fa’a’ohipara’a ” i te “ tupura’a o te tama’i ’ātōmī ”. Tē pāto’i ra ’ōna i te mau fa’ahope’ara’a poritita e fa’atupuhia e te mau tū’ati-‘ore-ra’a o te mau ihi anoha’a, mai te tau o te fa’aterera’a i raro a’e i te Maha o te Rēpūpirīta : “ ’Eiaha e ha’amata mai tei raupāhia mai, e hi’o fa’ahou mai rā mai te ’ōmuara’a, ’ia fifi noa atu .”’Ua fa’aau te tāpura fa’aotira’a i te hō’ē turuturu autaea’era’a i ferurihia mai te tahi auturuturu mai te mea ra e ti’ara’a ihi, e ti’ara’a poritita tuea tō Washington ’e tō Pari,’e ti’a roa te OTAN i te riro mai mai te tahi faufa’a Farāni ma Marite :

 

  1. E ti’a roa ’ia tomo atu tātou i roto i te fa’anahora’a o te atamanava o te tama’i ’ātōmī,
  2. E ti’a roa ’ia honohia te Fenua Farāni i te mau mā’imira’a ’ātōmī Marite i te pae fa’ehau,

5. E ti’a roa ’ia tū ato’a tātou ma te tā’ōti’a ’ore i  roto i te fa’anahora’a o te  ravera’a SACEUR”.                                                                                                       

Maoti te ti’ahau Jacques a Martin tāne tei tāu’aparau e rau ’āva’e e te fenua Marite, i tāmau noa ai ’o De Gaulle tāne i te māramarama noa i te nu’ura’a o te mau tāu’aparaura’a. Mai te 02 nō tiurai nō te matahiti 1958, ’o Ronetona noa tē fāna’o i te hi’o-fa’ahou-ra’a-hia i te McMahon Act  tei fa’anahohia nō te mau pūai fenua ato’a i nu’u i te pae o te ’ātōmī. Teie rā, ’aore roa e fa’auera’a nō te fa’ahemora’a [7] [8] i fa’ataehia ia Martin tāne ra. E tāmata ’o De Gaulle tāne i te 5 nō tiurai nō te matahiti 1958, e te pāpa’i parau rahi Marite John Foster a Dulles tāne, i tōna terera’a mai i Pari. Tē ha’amana’o ra ’o Couve tāne i te huru au maita’i ma te tāpa’o i te mutura’a o nā hi’ora’a e piti : nō Dulles tāne e ti’a roa ’ia manuia te maita’i a te pūai Marite, ’aita ïa te reira e fa’ata’a i te tahi pārahira’a nō te hina’aro o te tēnerara de Gaulle tāne i te ’īritira’a mai i te fenua Farāni i taua fa’a’erera’a [9] ra. Tē fa’atetei nei ’o Dulles tāne e piti tāviri ’e te tahi tauturu i roto i te ha’amaura’a

Page 4

i te mau mātini ’ātōmī nō te mau pahī hopu nā raro i te moana. Te tāpa’o nei ’o De Gaulle tāne i te faufa’a o te ’ātōmī fa’ehau i roto i te tāpura ha’amara’ara’a i te  fenua : “ Tei ni’a tātou i te ’ē’a ’ia riro tātou ’ei pūai ’ātōmī, ’oia ho’i, tē ’ore roa e tū’ati i tā ’outou ’aore ra tā Rūtia. E ’ohipa ’āva’e noa teie. Tei pāpū rā : e fatu iho ā mātou i te mahuātoa ’ātōmī [10]

 

 

Fa’aotira’a ti’a ’e te mau hope’ara’a o te ta’ara’a : hō’ē tūpita ’Europa nō te fa’atīani ia Washington ?

 

’Aita ā ’o de Gaulle tāne i fāri’i atu ra i te mau rurira’a ihi ’e te mau rurira’a ihi anoha’a e vai ra i rotopū ia Washington rāua ’o Pari, tē ani ra ’oia i te tahi huru porititara’a : ’ia mana te reo o te Fenua Farāni i ni’a i te parau o te fa’a’ohipara’a i te mau pūai ’ātōmī i ’Europa [11]. Tē ’ōpua ra ’oia e ha’amau i te tahi ’avei’a ’ātōmī a te OTAN i rotopū i te mau Hau pūai e tūpita tā rātou nō te fa’ata’a ’ē i te fenua Farāni i te toe’a ’o ’Europa. ’Ua fa’aturehia te reira mana’o i roto i te tahi pāpa’i mana i te 17 nō tetepa nō te matahiti 1958. ’Aore rā ’o Ronetona, ’aore ato’a ’o Washington i hina’aro noa a’e e ’īriti i tā rāua Special Relationship i te tahi mero hou. I muri atu i te matahiti 1960, e pati ’o Adenauer tāne i te ha’amaura’a i te tahi ’avei’a e ’āmui i nā Hau e 5, amouta’a i  fa’aoti e fa’a’ohipa i te mahuātoa ’ātōmī,  i te pū o te OTAN ; ’ua vaiiho noa ’o de Gaulle tāne ’ia tupu, ma te ti’aturi ē e’ita te Hau Purutia e hau atu i te maita’i ia Farāni i  te ’īritira’a mai i te mau Peretāne mai roto mai i tā rātou pororua [12].

.

’Aita e rāve’a ’ē atu tā de Gaulle tāne maoti rā te fāri’ira’a i te pāto’ira’a o te fa’atetei. I te rurura’a nō te pārurura’a i tupu i te 31 nō tēnuare nō te matahiti 1959, tē pe’ape’a ra ’oia i te ma’irira’a o te hō’ē “ aupupu hau ti’ama”, tei tu’u roa atu i te Fenua Farāni i mua i te tupura’a o te hō’ē tama’i ’ātōmī tei ’ore roa i fa’aotihia e ana. “’Aore ho’i te hō’ē fenua rahi e fāri’i ’ia topa tōna mana fa’ata’a i roto i te rima o te tahi atu fenua noa atu tō rāua piri ’e tō rāua fa’atau’ara’a .” [13]I muri mai i teie ahata’aria tō te tēnerara nō te fēti’i de Gaulle, ti’a feruri i te fa’a-ruri-’ē-ra’a mana’o Farāni, e tano ai ’oia e na i teie fa’atahurira’a mai te hō’ē mā’itira’a ra : « I raro a’e i te fa’aterera’a a te Maha o te Rēpūpirīta, ’ua riro te hu’ahu’a ’ātōmī ’ei turu i te pūai o te fa’atau’ara’a. Nō te tēnerara de Gaulle tāne, e’ere roa atu te reira : ’ua riro te hu’ahu’a ’ātōmī ’ei rāve’a nō te tāu’a-’ore-ra’a i te fa’atau’ara’a. »  

I te tōmite pārurura’a nō te 12 nō novema nō te matahiti 1958, e pae ’āva’e i muri atu i te ha’amo’era’a i te ’ōrama o te hō’ē tūpita ’Europa, ’ua ha’amana’o ’o de Gaulle tāne i teie ’ohipa tano ’a ātea noa atu ai te turu a te Marite. ’Ua fa’ahepohia ’o Guillaumat tāne e vauvau atu i “ te mau faufa’a ’e te mau fifi o te ’āparau-fa’ahou-ra’a i teie tumu parau e te mau Heremani ”. ’Ua fa’aātea te fa’aterehau o te nu’u i te tā’āto’ara’a o te ’āmuira’a i ni’a i teie tūpita, tei piri roa i te oti-hope-ra’a, noa atu “ te tīa’ira’a i te hō’ē ho’onara’a tē tāpo’i roa i te mau ha’amāu’ara’a ’e te fa’atupura’a. ” Teia rā, nō tōna pe’ape’a i te tārifa o te tūpita H, ’aita te fa’aterehau ’āpī o te nu’u e tāhiti i te mana’o e ’āmui i te mau fa’atupuha’ara’a faufa’a nō te mahuātoa hāmanihia e te ’uraniūmu hau i Pierrelatte : « mai te peu pa’i e vai te tahi tauturu pāpū mai te Fenua ’Ītāria mai ’e te Fenua Heremani mai i roto i teie pū hamanira’a mahuātoa », e hamani ’oia i te mau mahuātoa nō ’Europa » [14]. ’Aita roa atu ’o Guillaumat tāne e ’ite i te tahi noa a’e fifi ’ia au te hi’ora’a fa’ehau ” ’e, i te pae poritita rā, tē ani ra ïa ’ōna “ mai te peu e fa’a’ōhiehia tō tātou pirira’a atu  i nā tauiha’a tama’i

Page 5

Marite e toru ”. ’Aita ’o Couve tāne i fa’ahiti noa a’e i tōna mana’o, ’ua mamā ’o de Gaulle tāne i te tāu’aparaura’a.

E mea iti te pe’ape’a ’o de Gaulle tāne nō te mau ha’amāu’ara’a, ’ia fa’aauhia i te taime i fa’ata’ahia nō te tītau i te tahi pūai tama’i tano. Nō reira, i hea e tu’u ai te faufa’a o te tūtavara’a ? Te tūpita ’aore ra te mau matini uta mahuātoa, e au nō te fa’aruri-’ē-ra’a mana’o, ma te ’ite pāpū ē, e rāve’a noa te Mirage IV, i ha’amatahia i te hamani e te Hau nō mua mai, tē riro i te fifi ’ōhie noa i mua i te mau ’enemi i te hō’ē tūpita e paohia  mai raro atu i te moana ? E fa’ahu’ahu’a atu ’o de Gaulle tāne i te mau tatarara’a i te pae o te mau anoha’a i mua i te tōmite pāruru o te 13 nō māti i te matahiti 1959.  E ha’amāramarama atu ’o Francis a Perrin tāne, te tōmitera teitei nō te CEA, i te mau tua tē ’ore roa e ti’a i te ha’arōromahia ’e tae atu ai i te tūpita H : E 23 ’e tae atu i te 25 kiro purutoniūmu nō te hāmani i te tahi mātini e fāito i te hope’ara’a 15 kiro ana’e. Tē rave nei te putu uira G1, 10 i te matahiti hō’ē, te putu uira G2 rā, tei taui i te ’āva’e nō tiurai, e ha’amata ’oia i te putu i te hope’ara’a o te matahiti 1959. ’Ua ani ’o de Gaulle tāne i te maorora’a i roto i te tītaura’a i te purutoniūmu ’e te pa’a’inara’a. Tē fa’a’ite ra ’o Couture tāne, te fa’atere tahito nō Pierrelate, ’e mono ho’i nō Guillaumat tāne i te ti’ara’a tāvana hau nui, i te fāito moni 2,5 ’e tae roa atu i te 3 miriā hau nō te ha’apa’ari i te pāno’ono’o ’ore o te ’ohipara’a ’e nō te tāmatara’a i te ’ohi mai i te mau ’ōfa’i « scorie », ’ei reira e fa’atupu ai i te tūpitara’a mātāmua, e 3 ’āva’e i muri a’e i te roa’ara’a mai te purutuniūmu. Teie te fa’aotira’a a de Gaulle tāne, te tūpita nā mua roa, noa atu e tauihia te tū’atira’a i te pūai tama’i. Te poritita nā mua roa hou te fa’anahora’a nō te fa’atupu.

 

1959 : te hāro’ara’a i te mau fa’ahepora’a o te ti’amāra’a

 

I te ’ōmuara’a o te matahiti, tē mara’a noa ra te ti’aturira’a maoti te mau nu’ura’a a te CEA tē fa’ahanahana ra i te fā o te ha’apa’a’inara’a paura ’ātōmī mātāmua i te ha’amatara’a o te matahiti 1960. Tē ha’ati’aturi noa ra teie hi’ora’a i te mea ē e fāna’o te fenua Farāni i te hi’o-fa’ahou-ra’a i te McMahon Act, ’ia au i te mau tu’ura’a i ravehia e te mau Peretāne, nō te pū’oira’a o te tāpura ’ohipa, te tūpita H ’e te mau mātini uta mahuātoa. I te ’āva’e nō tēnuare 1959, e arata’i roa teie mana’o vare ia Guillaumat tāne i roto i te hape e 6 matahiti i te maoro i ni’a i te puta tāpa’o mahana o te tūpita H(1962) : “ E ha’apūoho mau a’e te mau tohura’a mai te peu e fa’ari’i,  i te taime mau i reira, nā roto i te tupura’a, e riro mai te fenua Farāni ’ei Pūai ’ātōmī, te Fenua Marite, mai tei ravehia na nō te Fenua Peretāne, e toro rātou i te tahi turu anoha’a nava’i nō te rave-vitiviti-ra’a, mā te ha’amāu’ara’a māmā a’e, te hāmanira’a i tā tātou mau tauiha’a mahuātoa ahu ’ātōmī [15].

                  ’Oia mau, i te ’āva’e nō fepuare ’e te ’āva’e nō māti 1959, ’ua vaiiho noa ’o Washington i te ti’aturira’a i te tahi mau parau ’āpī. E iti te hina’aro ’o te piha a te Hau e pāto’i i te mau rurira’a moni. ’Ua fa’anaho ’o Bertrand a Goldsmith tāne i te hō’ē tere i te ’āva’e fepuare nō te fa’aaura’a i te tahi mātini hō ito ’ātōmī nō te pahī hopu nā raro i te moana ’e te ho’ora’a atu i te ’uraniūmu hau. [16] I ni’a i taua mau fa’aotira’a ra te hau fenua i te fa’aotira’a e turumoni nō te patura’a i te pū fa’ata’ara’a hu’ahu’a ’ātōmī nō Pierrelatte, noa atu ā te mara’ara’a o tōna moni ho’o. ’Oi’oi roa te mau moemoeā i te māui : ’Ua tā’ōti’a te firi’a nō te 7 nō mē 1959 i te turu Marite nō te hāmanira’a i te hō’ē mātini pahī hopu moana ’ātōmī ’e i te hāponora’a i te “ hō’ē i ni’a i te toru rahira’a o tei ’ōpuahia ” [17]. ’Oia mau, i te reira taime, ’ua tāpa’o te tēnerara i tōna ti’amāra’a ma te fa’aara, i te

Page 6

’āva’e nō māti, i te ’īritira’a o te nu’u fa’ehau Farāni mai te pupu o te mau fa’atere o te OTAN nō Méditerranée. 

Ma te ’ore e fa’a’ore roa i te turu a te Marite, ’ua tāpa’o maita’i ’o de Gaulle tāne i te mau hope’ara’a poritita o teie ’ōmitomito. I te 25 nō mē 1959, ’ua fa’aara ’o Eisenhower tāne ē tē pāto’i nei ’ōna i te mana’o e vaiiho mai i te mau tauiha’a tama’i ’ātōmī tā te Marite i pōnao pāpū i te Fenua Farāni [18]. Tē fāri’i ra rā ’oia ’ia fāna’o te mau pūai Farāni e ti’a ra i te Fenua Heremani i te mau tauiha’a tama’i Marite. Tē fa’ati’ati’a noa ra ’oia i te turu-’ore-ra’a Marite. I te mea e fāri’i ’oia ia Eisenhover tāne i te 3 nō tetepa 1959, i Rambouillet, e fa’ahiti atu ’oia i te tumu parau ra i roto i te mau tāu’aparaura’a noa. Nā roto i te tahi huru auparaura’a, ’aita ’oia e fa’ahiti ra i tōna hina’aro mau, e tupu rā ho’i.   ’Ua ’ōmūmū ’ōna : “ E ’ohipa ma’ama’a paha ïa te ha’amāu’ara’a te fenua Farāni i teie tino moni nō te heheu atu ē e mau mea i ’ite-’ē-hia na e te mau Hau tā’ati nā reira ato’a te mau fenua tē riro mai ānei ’ei ’enemi ”. ’Ua ’ōhumu ’ōna : “ ’A tau’āparau ana’e na tātou i ni’a i te Ture Mac-Mahon ! ’Ua ti’a roa iā’u i te taui i te papa ture nui a te Fenua Fārani i te taime ’a ’ite ai au, ’aita roa i au maita’i.” Nō te fa’ahope, ’ua ’ōrure ’oia : “ Tē parau mai ra ’outou, e mea ataata nō’u ’ia ’ite i te mau mea tā te hō’ē tauatini tāporari rūtia i ’ite a’e na. E’ita vau e fāri’i i te reira parau. E fa’aherehere te Fenua Farāni i te hia’ai o tōna mana ” [19]. E piti ’āva’e i muri mai, i te 3 nō novema 1959, ’ua fā’i ’ōia i te Ha’api’ira’a nu’u fa’ehau e ti’a roa i te Fenua Farāni i te ha’amau i tāna iho fa’anahora’a nō te pūai nu’u ”.

Te tomora’a atu te Fenua Farāni i roto i te hui ’ātōmī ma te tūpita Gerboise bleu, i te 13 nō fepuare 1960, tē pāpū rā ïa te mana’o vare o te hō’ē fa’a’āpīra’a i te McMahon Act nō te faufa’a o te Fenua Farāni. Tē mana’o ra te huito’ofā Anderson tāne, ’oia e peretiteni ra i te Joint Committee on Atominc Energy, i taua taime ra, “ E’ere te tāmatamatara’a ’ōtahi i te nu’ura’a fa’ahiahia faufa’a roa ” [20]. E ’ita roa atu te Fenua Farāni, tei ti’a i te turu a te Marite, e fāna’o atu i te tahi noa a’e turu, mai te parau a te pāpa’i parau a te Hau Herter tāne, e’ita ato’a i ni’a i te ravera’a o te mau tāmatamatara’a i raro i te hōhonura’a o te fenua [21].

E’ita teie fa’atau-pupū-ra’a e fa’atupu noa a’e i te fa’aotira’a a te tēnerara de Gaulle tāne e tāmau i te tāpura ’ohipa i fa’ata’ahia nō te ’ātōmī ’e te ha’amaura’a i te mau vāhi tāmatamatara’a ha’amao’a tūpita o tāna e tītau nei. Hō’ē tahua i raro i te fenua, nō te te tūpita A, ma te vitiviti ; hō’ē ato’a tahua ta’a’ē i te ātea nō te tūpita H, noa atu te tāere o te mau ’aivāna’a ’ātōmī Farāni nō taua ’ohipa ra (de Gaulle tāne ’e te mā’itira’a ia Pōrīnetia).

 

[Hoho’a]

 

PARAU HUNA PĀPŪ

Tē vai ato’a ra te tahi mau fa’anahora’a pāpū nō te fa’atupu i te tahi ha’apa’a’inara’a ahu ’ātōmī tāmatamatara’a i te hope’a matahiti 1962 ’aore ra i te ’ōmuara’a matahiti 1963.

 

I teie nei, e ti’a ’ia ti’aturihia ē, e fatu te fenua Farāni i te mahuātoa ahu ’ātōmī mai te matahiti 1965. Terā rā, ’aita vau e ti’aturi nei, i teie nei ’aore rā ’ia tae i te matahiti 1969, e noa’a mai ia tātou i te tahi tūpita pao ’ōmou ’ātōmī (IRBM) e ti’a i te amo i te ’ōmou (ni’ara’a) Farāni.

 

                  Tē ’ite nei tātou ē, mai te matahiti1964 ’e tae atu i te matahiti 1969, te manureva ana’e te rāve’a e fa’a’ohipa.

Page 7

Nō te reira, e ō mai te ’ōpuara’a e hāmani e 80 ti’ahapa manureva ta’ita’i nō te fāna’o i te hō’ē rahira’a e 50 manureva ineine noa.

 

I taua  taime ra, e tāmau mātou, ’e te turu Marite, i te mau mā’imira’a ’e  te mau fa’atanora’a o te mau tūpita pao fāito tano (IRBM) ’Europa e ’ōmou ’ātōmī Farāni, tei oti i te hāmanihia i te matahiti 1969, o te riro i te tā’ōti’ahia i te fāito e 40 ’ē’a fa’arevara’a.

 

E ha’apūoho tano a’e teie ’ōpuara’a mai te peu e fa’ari’ihia mai teie atu, ’ia au i te tupura’a, ’ia riro mai te fenua Farāni ’ei Pūai ’ātōmī, te Fenua Marite, mai tā rātou i rave nō te Fenua Peretāne, e horo’a mai i te tahi turu anoha’a nava’i maita’i nō te ha’atupu vitiviti roa, ma te ha’amāu’ara’a māmā a’e, te hāmanira’a i tā mātou mau mahuātoa ahu ’ātōmī .

 

————————–

 

Pū’ohura’a a te Tōmite Pāruru nō te 13 nō māti 1959 “Poritita fa’ehau tau roa : te mau tāpura o te fa’anahora’a ’e o te mau mauha’a tama’i”, ‘api. 5. ’Ua vare ’o Guillaumat i ni’a i te nu’ura’a o te mau mā’imira’a nō te tūpita H,’ua mana’o mai ’ōna e hi’opo’ahia te Ture a McMahon ’ia ha’apa’a’ina ’o Farāni i te tūpita A, i te matahiti 1960.

 

  • Figure 1

    CR du Comité de défense du 13 mars 1959 « Politique militaire à long terme : plans d’organisation et d’armement », p. 5. Guillaumat s’illusionne sur l’avancement de la recherche sur la bombe H en escomptant la révision du McMahon Act dès que la France aura tiré une bombe A, en 1960.

  • Bibliographie

    ● Frédéric Bozo, Deux stratégies pour l’Europe : de Gaulle, les États-Unis et l’Alliance atlantique, 1958-1969, Plon/Tā’atira’a Charles de Gaulle, 1996.
    ● Julian Jackson, De Gaulle. Une certaine idée de la France, Le Seuil, 2019.
    ● Renaud Meltz, « Le choix nucléaire du général de Gaulle », Jean-Paul Bled, dir., De Gaulle, l’homme du siècle, Cerf, 2020, ’api. 163-181.

  • Sources

    – AN (F/60/3023)
    – Parau fa’aaura’a (DDF, FRUS)
    – SGSDN (Tōmite pāruru o nau matahiti 1958-1960)

  • Citer cette notice

    Référence(s) :

    Autrice(s) / Auteur(s) : Renaud Meltz

    Meltz Renaud, 2024, "De Gaulle ’e te mā’itira’a i te tahi paura ’ātōmī Farāni (1945 – 1960)", Dictionnaire historique du CEP, mise à jour le 15 January 2026