Page 1
Mau Ta’o faufa’a
I’oa pi’i : ’aihu’arā’au, ’aihu’arā’aura’a, hau’emepera, hui’emeperara’a, ’ātōmī, poritita parauanoho
Te parau ra « hui’emeperara’a ’ātōmī », fatuhia i te ’ōmuara’a nō te mau matahiti 1960 ra, i te hō’ē ’anotau ei reira te mana’o pāto’i-’aihu’arā’au e pāto’i-’ātōmī i te vaitaha-roa-ra’a, tē fa’a’ite mai ra ïa i te tau’atira’a huritā’ere o nā parau e piti o tei ’itehia ei fa’a’aura’a au-’ore : « ’ātōmī », e ta’o ïa o tei ha’amana’o mai i te mau hoho’a nō te ano e nō te pūai hau’ē, e, « hui’emeperara’a », e ta’o ïa o tei tītau i te fatira’a te mau nūna’a e te mau fenua i raro a’e i te maru-fa’atītī a te hō’ē mana e’ē. Nā roto i teie hi’ora’a, e ’ohie i te māramarama nō te aha rā te « hui’emeperara’a ’ātōmī » i riro mai ai ei parau pūai mauā nō te mau tā’atira’a mai te Porora’a natihau nō te fa’a’ore i te mau mauha’a tama’i ’ātōmī (ICAN). E « hoho’a papa fa’atītī turuhia e te Hau », fa’a’ohipahia e « te tā’āto’a o te mau ravera’a i te pū ’ātōmī » i roto i « te mau pū a te hui’emepera nō na’uanei e ’aore ïa nō tahito ra».
Teie huru tātarara’a, mā te hōro’a mai i te ha’apotora’a tano noa nō te hui’emeperara’a ’ātōmī, e riro i te ha’aparāhurahu i te māramaramara’a o te parau e tae roa atu ho’i i te fa’a’ore i tō na ’ana’anatae tā’ato’a nō te ferurira’a. Nō hea mai te « fa’anahora’a ’ātōmī » e e aha te tū’atira’a
Page 2
i rotopū i tō na mau ha’amatara’a e te tua’ā’ai hui’emepera ? E mea nā hea te « fa’anahora’a ’ātōmī » i te fa’atauira’a i te « hui’emeperara’a » iho ? E ti’a mau ānei i te mau tama hui’emepera ia riro mai ei feiā ’ati fa’atītīhia ra, e ’aore ïa ē [nō] te mau ’ōpuara’a ’ātōmī i ni’a i te mau « pū hui’emepera », tē vai ra ānei te hō’ē autū’ati nānea atu ā nō te mau honora’a ei reira teie mau tama e mau ai i te tahi mana fa’a’ohipa ?
I tō Kwame Nkrumah e te feiā natihau pāto’i i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī farāni, parau-hua-ra’a i te matahiti 1960 ra i te hō’ē « hui’emeperara’a ’ātōmī ’āpī », ’aita rātou i ’imi noa na ia riro ei ’ohipa fa’ahiahia. I ’imi na rā rātou ia matara māite mai te hō’ē ’aitū’atira’a mau, ’iteaparau e māteria, i rotopū i te hui’emeperara’a papa’ā e te mau ’ōpuara’a fa’atau’āpī nō te fa’atupu i te ito ’ātōmī. Mā te pūhara i te « hui’emeperara’a ’ātōmī », i tāpa’o na rātou i te fa’atupura’a o te ito ’ātōmī i roto i te tau e te vauvau : hō’ē ā fa’aaura’a mai te hō’ē tuha’a nō te tua’ā’ai hui’emepera tau’āpī, e, mai te hō’ē ‘āmuira’a nō te mau tū’atira’a tūea-’ore e hono nei i te mau Hau ’ona i nu’u na, e, te mau Hau ’ona e ’aore ïa ’aihu’arā’au-muri (tāipe 1).
Tāipe 1. I roto mai i te putuputura’a nō « te ’ohipa maita’i », fa’anahohia e Kwame Nkrumah i Accra, i Ghana, eperēra 1960. Hoho’a-pata piahia i te 7 nō eperēra 1960 i roto i te Evening News (ve’a ha’amauhia e K. Nkrumah).
Figure 1
Le 7 avril 1960, le premier dirigeant du Ghana postcolonial, Kwame Nkrumah, a prononcé le discours d’ouverture de la Conférence d’action positive pour la paix et la sécurité à Accra, au Ghana. La photo montre l’estrade depuis laquelle Nkrumah s’est exprimé, sur laquelle était inscrite la phrase « Pas d’impérialisme nucléaire ». La conférence, à laquelle ont participé des délégués de plus de 20 États africains et d’organisations pacifistes du monde entier, a été convoquée en raison de ce que Nkrumah a appelé « l’apogée d’outrages impitoyables et concertés à l’encontre des peuples pacifiques » d’Afrique. Outre les formes « flagrantes » et « plus anciennes » d’impérialisme, telles que le « massacre gratuit » de manifestants anti-apartheid en Afrique du Sud quinze jours avant la conférence, les « outrages » auxquels Nkrumah faisait référence incluaient également ce qui lui semblait être une étape supplémentaire dans l’oppression : l’explosion, le 13 février, d’une bombe atomique française dans le Sahara algérien (The National Archives, DO 35/9382, « Dr Nkrumah’s Speech to the Conference on Positive Action and Peace and Security in Africa », 7 avril 1960).Tātarara’a : I te 7 nō ’ēperēra matahiti 1960 ra, te fa’atere mātāmua nō Ghana ’aihu’arā’au nō muri a’e, o Kwame Nkrumah, i vauvau na ’oia i te ’ōrero ’iritira’a i te Rurura’a nō te rohi maita’i nō te hau ’e te ārai-pāruru i Accra, i Ghana. Tē fa’a’ite mai ra te hoho’a pata i te purupiti mai reira tō Nkrumah ’ōrerora’a, ’ei reira ho’i te tāpa’ora’ahia te ’īrava ra « Eiaha ’ei hui’emeperara’a ’ātōmī». Te rurura’a, ’ei reira te ’āmuira’a mai te mau raumaire nō tei hau atu i te 20 Hau ’Āfirita ’e te mau tā’atira’a fa’atupu-hau nō te ao tā’āto’a nei, i tītauhia ïa nō te tumu o tā Nkrumah i pi’i na « te fāito ‘ū’ana o te mau hāmani-’ino-ra’a aroha-’ore e fa’aauhia i ni’a i te mau nūna’a hau nō ’Āfirita. A ta’a atu ai te mau huru « hahira’a » ’e « tahito roa a’e » o te hui’emeperara’a, mai te mau « taparahi-hānoa-ra’a » o te mau feiā ta’ahi pāto’i-ora’ōpae i ’Āfirita Apato’a ’ahuru mā pae mahana nā mua a’e i te rurura’a, te « mau hāmani-’ino-ra’a » i fa’ahitihia na e Nkrumah, i poi ato’a na i tei mana’ohia e ana ’ei tuha’a hau atu ā i roto i te fa’atītīra’a : te ha’apā’inara’a, i te 13 nō fepuare ra, o te hō’ē pāura ’ātōmī farāni i roto i te Sahara i ’Āretēria (The National Archives, DO 35/9382, « Dr Nkrumah’s Speech to the Conference on Positive Action and Peace and Security in Africa », 7 nō ’ēperēra matahiti 1960).
Page 3
Ia au i teie hi’ora’a, te tai’ora’a tāu’apapa i te hui’emeperara’a ’ātōmī, e tītau te reira i nā tuha’a tuatāpapa ta’a’ē e piti : tō te « Hui’emeperara’a ’āpī » e ’aore ïa tō te « ’aihu’arā’aura’a ’āpī » i te tahi a’e pae, e tō te ’ihifenua poritita e te parauanoho poritita i te tahi atu a’e pae. E ti’ara’a faufa’a o tei mauhia na e Kwame Nkrumah i roto i te fatura’a i te mau niu ’ihimana’o nō te matameha’i [hui’emeperara’a ’āpī]. Te tāpa’o i tuuhia e ana i ni’a i te ta’o ra « ’āpī » i roto i tā na fa’ahapara’a i te « hui’emeperara’a ’ātōmī ’āpī », tē fa’atoro ra ïa i ni’a i te mau mā’imira’a a te ’ihitapiho’o ti’amā mātauhia [‘oia ’o] John Hobson, o tei fa’ahiti ’ēna i te parau o te hō’ē « hui’emeperara’a ’āpī » nō te tātara e mea nā hea te moni-papa ’āpī e te mau mātete i te fa’aitoitora’a i te horo-pūpara-ra’a i ’Afirita i te 19ra’a o te tenetere.
I tātara māite na o Nkrumah i teie rēni mana’o i roto i tā na puta ’i te matahiti 1965 ra, Neo-Colonialism [’aihu’arā’aura’a ’āpī], o tei māna’ona’o e ua hāmanihia te mau ’ōpuara’a ’ātōmī nā roto i te ti’ararora’a tāmau o te mau Hau ’afirita ia fa’aauhia ia Europa e te mau Hau-Âmui [Marite], noa atu ïa tō rātou ti’amāra’a mana i muri a’e i te ’aina-’aihu’arā’au. Te fa’atoro ta’a’ē ra ’oia i ni’a i te ’āmuira’a o te mau fatu fare-moni peretāne, farāni e marite o tei « mau nei i te mau pū-moni e tūte a te mau […] Hau ti’amā ’āpī », e o tei turu maori ho’i i « te pā’ohura’a tapiha’a āpī o te pata’ohie, te āuira, te ’ātōmī e te fa’a’ohipara’a i te vauvau ». Te fa’ahiro’a mai ra te mau ’ōpuara’a ’ātōmī i te mau « raveravera’a a te hō’ē ’aihu’arā’aura’a poritita pāhono-‘ore-hia », o tei rave i te faufa’a-moni e te parau’iteha’a nō te fa’aātea ia na i te maru-fa’atītī hui’emepera o tei niuhia i ni’a i te fa’a’ohipara’a o te mau fenua [1].
Ua arata’i teie hi’ora’a i te huru fa’atua’ā’aira’ahia te ito ’ātōmī e te hui’emeperara’a. I ha’apāpū na o Gabrielle Hecht ē i to te mau Hau hui’emepera fa’atupura’a i te mau parau’iteha’a ’ātōmī, « i fa’anahohia na ïa ei mono i te hui’emepera… ei rāve’a ’āpī e ei tāpa’o nō te ti’ara’a i te hō’ē hau ia ha’aparare i tō na mana nā te ao nei ». Te ’itera’a i te mau ’ōpuara’a ’ātōmī ei mau mono hui’emepera, e ’aore ïa ei tuha’a hope’a nō te fa’atupura’a ’ona e tau’āpī, te hōro’a mai ra ïa i te tahi hi’ora’a pāpū, e riro ato’a rā te reira ei hi’ora’a ha’apoto roa
Te mau puna, te mau faufa’a e te mau aunatira’a hui’emepera, e’ere ana’e ïa e fāito ta’a’ē roa atu i te mau ’ōpuara’a ’ātōmī e ’aore ïa piri atu ia rātou ; ua arata’i pūai ato’a rā rātou i te huru nō to teie mau ’ōpuara’a fa’a’ohipara’ahia. Te mau uira’a faufa’a nō te papa o te mau ’ōpuara’a ’ātōmī, te rautīra’a ihoā rā i te mau fifi e riro i te fā mai e te mā’itira’a i te mau pū tāmatamatara’a, e noa’a ta rātou pāhonora’a i roto i te mau tua’ā’ai hui’emepera. Te huru hi’ora’a a te mau ti’a hui’emepera i te aohā’ati mētēpara e te mau motu mētēpara – e tae noa atu i te mau ta’ata i noho na i reira – ua riro ïa ei turu rahi i roto i te fa’atupura’a ’ātōmī. Te mau faufa’a hui’emepera fa’aauhia i te nātura, i te taura ta’ata e i te parau’iteha’a, ua fa’a’ātōmīhia rātou, mā te ’iriti ho’i i te arati’a nō te hō’ē « huru fifi ’āpī » honohia i te mau aohā’ati ta’ero, i te mau ’āmuitahira’a ha’avaitahahia i ni’a i te mau hihi ta’ero-’ātōmī e i te mana nu’ufa’ehau-tapiha’a [2].
Page 4
E ti’a roa ato’a ia fa’aau i te hui’emeperara’a ei tumu nō te « au’ātōmīra’a » : te arata’ira’a poritita e nā reira te mau māteria e te mau parau’iteha’a ta’ero-’ātōmī i te ha’avāra’ahia ei « ’ātōmī ». Hou a’e rā te mau Hau a ’imi ai nō te pāto’i e te tāpa’o i tei ’ātōmīhia e tei ’ore, i ha’apāpū maori na rātou e mea nā hea te mau hina’aro ’ātōmī i tano ai ia fa’atupuhia. I ’ōpuahia na te fa’anahora’a nō te tāpa’ora’a ta’a’ē e tū’ati ei reira te mau ti’a, te mau aunatira’a e te mau faufa’a hui’emepera e ora atu ai i te hō’ē ti’ara’a mātāmua.
Te ti’ara’a o te mau hui’emepera europa ei arata’i i te ’ihivāna’a [nō te] i’oa-papa, ei reira te mau rā’au tupu, te mau ’ānimara e te mau pirū i te ’āpapara’ahia i roto i te mau tumuti’a, i riro ta’a’ē mau na ei pāturu. I te Fenua-Piritānia (Peretāne) e i Farāni, te mau mā’imira’a mātāmua i ni’a i te mau ’ēfē nō te parauora e te aohā’ati o te ta’ero-’ātōmī a te ta’ata nei, ua fānauhia te reira i roto i te mau pū hui’emepera nō te rāpa’aura’a ma’i i te pae reva-vera. Mai te mau motu parataito ho’i i ni’a ia rātou, a muri a’e, e fa’a’ohipahia atu ai tō na pūai tūano, te ora roto o te ’ātōmē i tuatāpapahia na e te mau taote nō te hope’a o te 19ra’a o te tenetere ei « māteria iho’e’ē ».
Mai te hui’emeperara’a ato’a i hāmani na i te fa’atupura’a ’ātōmī, ua fa’a’āpī te fa’atupura’a o te mau parau’iteha’a ’ātōmī i tā na tātarara’a nō te ’ohipa a te maru-fa’atītī hui’emepera, te tahi atu ā ïa tuha’a e ha’amo’emo’e atu ra i roto i te mau tereratau o te hui’emeperara’a ’ātōmī. I te mea ē e ua fa’arirohia te mau parau’iteha’a ei ’ōtamutamu i te tau e te vauvau, ua fa’ataui ato’a rātou i te mau tū’atira’a i rotopū i te mau ha’apūra’a hui’emepera e te mau paehiti ’aihu’arā’au. Ua ha’amau teie mau tū’atira’a i te matatāipe nō te hoho’a nā roto i te reira te mau hui’emepera e te hui’emeperara’a ’ātōmī i te tuatāpapara’ahia, te mau « ārea fa’atūtia » paehiti o tei hōro’a mai i te rima-rave-’ohipa, te mau puna e te vauvau e au i te mau ’ōpuara’a rū a te mau ha’apūra’a i te pae nō te ’ihivāna’a e nō te parau’iteha’a.
Ua tūru’i te ’anotau ’ātōmī i ni’a i teie mau tū’atira’a ha’apūra’a-paehiti, e ua fa’ataui ia rātou, mā te ha’afifi pinepine i te manahau’ē o tei noa’a ’āpī mai i te mau Hau ti’amä. Mai tei fa’aarahia na e te tomitera-teitei marite i Firipino mā i te ’ōro’a fa’ahanahana nō te ti’amāra’a firipino, i te 4 nō tiurai matahiti 1946 ra : « ua tāaru te mau hau ato’a i te hō’ē tuha’a nō to rātou ti’amāra’a, nō to rātou ti’amāra’a hope, i te manureva ra, i te rātio ra, e i te paura ’ātōmī ra ». Mā te ‘āmuitahi, ua tauturu teie mau parau’iteha’a [i te fāra’a mai] te mau huru ’āpī o te hui’emeperara’a, i ni’a a’e i te fa’anahora’a tā’ato’a, te hō’ē « ao tāpirihia » nō te « hi’opo’a e nō te hi’opo’a aotahi nā roto i te rāve’a nō te hō’ē pūai nu’ufa’ehau mā te parau’iteha’a teitei ». [3]
Teie hui’emeperara’a ’ātōmī ’āpī, o te mau Hau-’Āmui [Marite] ho’i te mau matahiapo, ua nā-ni’a-iho a’e ïa i te mau poritita fenua a te mau hui’emepera europa. Ua ha’afānau mai te mau parau’iteha’a ’ātōmī i te hō’ē « hi’ora’a hu’ahu’a o te vauvau », hau atu i te 800 pū nu’ufa’ehau i fatuhia na e te mau Hau-’Āmui [Marite] nā te ao nei i te pae hope’a nō te tama’i to’eto’e. I roto i teie fa’anahora’a, ua riro te nu’ufa’ehau marite ei « fatu fenua rahi roa a’e, te taiete tapiho’o tauha’a rahi roa a’e e te fa’a’ohipa ito rahi roa a’e nā te ao nei ». E inaha i teie mau mahana, a fa’aho’ona noa ai te mau taiete nō te mau parau’iteha’a ’āpī i roto i te mau mātini pū’oi ha’iha’i nō te pāhono i te mau hia’ai ito o te māramarama hāmanihia, i te mea ra ē e tāmau atu ā te « ’ātōmī ’āpī » i te hāmani ’āpī fa’ahou i te ’ahu vauvau nā te reva o te hui’emeperara’a ei hoho’a nō te maru-fa’atītī.
Page 5
Te hoho’a ha’apūra’a-paehiti, a ta’a atu ai tō na faufa’a nō te feruri i te parauanoho poritita a te hui’emeperara’a ’ātōmī, e riro ’ona i te huna i te mau urufifi tua’ā’ai o te mau tapiho’ora’a ’ātōmī. Te « paehiti », o te hō’ē ïa fāito pāpū ’ore roa ra, nō te mea ē te mau paehiti ei reira te arata’ira’ahia te mau ’ōpuara’a ’ātōmī, pinepine rātou i te fatu i ta rātou iho « pū » ei reira te ’āuahā’atira’a te mau ’ite e te mau tū’atira’a tōtiare-tapiho’o. Ei hi’ora’a, te pāto’i-’aihu’arā’au-ra’a i fā mai i Tahiti i te taime o te mau tāmatamatara’a ’ātōmī farāni […], ’aita ïa i fa’atupu i teie mau ’ōpape i te motu nō Hao, e vai ato’a nei ho’i i Porinetia farāni, ei reira te huira’atira i te porofitēra’a i te mau tāmatamatara’a ia fāna’o rātou ato’a i te hō’ē huru tāho’ēra’a i te tau nō teie « matahiti ’auro ».
Nō teie fā, te hoho’a ha’apūra’a-paehiti mai reira mai te « hui’emeperara’a ’ātōmī » i te ’umera’a mai i tō na aura’a, ua herepatahia nā te hō’ē aunatira’a ’āno’ino’i roa atu o te tapiho’ora’a ’aihu’arā’au roto. E mea faufa’a i ’ō nei ia ’ite i te ta’a’ēra’a i rotopū i te « hui’emeperara’a ’ātōmī » e te « ’aihu’arā’aura’a ’ātōmī », e aura’a ta’a’ē ho’i to rāua e piti ato’a ra. Inaha a tītau noa ai te mātāmua [hui’emeperara’a] i te tū’atira’a ātea roa a’e e te heru-faufa’a ho’i mā te mau fenua paehiti, tē tītau nei ïa te piti [hui’aihu’arā’aura’a] i te natirohi tāmau roa a’e, mā te fa’aō i te rahira’a o te taime i te mau ’aihu’a e te hō’ē ’ōpuara’a nō te fa’atupura’a nā te tau roa a’e.
I fati na te mau ’ōpuara’a ’ātōmī nō te tūru’i i ni’a i te mau ’āmuitahira’a ’aihu’a i vai hou na, e ’aore ho’i i ’imi i te fa’anaho i te mea ’āpī. Ia au i teie hi’ora’a, ua tauturu rātou i te tahi huru ’aihu’arā’aura’a roto, ’ore roa atu ai te mau nūna’a ihotupu e mana ia fa’a’ohipa i te rāve’a poritita, mai te mea ra e, o tei ha’amatarahia na i te mau Hau ’aihu’arā’au ra e ’aore ïa ’aihu’arā’au-muri, riro iho nei teie [mau nūna’a ihotupu] ei « torura’a o te ao » i rotopū i te « ao mātāmua » papa’ā e te « piti » tōvietia [rūtia]. Te mau ’āmuitahira’a fānautumu, te « mahara’a ïa o te ao » ’ite-mata-’ore-roa-a’e-hia i roto i te ’āna’ira’a natihau, i fati na ho’i rātou nō te fa’aruru i te mau ’ēfē ’ino roa a’e o te mau tāmatamatara’a ’ātōmī, a ta’a atu ai tō rātou vāhi niura’a. Te mau tāmatamatara’a farāni i ’Āreteria, te hō’ē fenua nō te « ao tuhatoru » o tei ’aro na nō tō na ti’amāra’a i te taime a ha’amata ai te mau tāmatamatara’a i te mau matahiti 1960 ra, e mea fa’aano rahi atu ïa eiaha nō te mau natihau, nō te mau ’āmuitahira’a ihotere rā nō Touaregs o tei ti’araro mā te mau pae ’apo’o pape e vai ra i piha’i iho i te mau pū tāmatamatara.
Te tātarara’a nō te mau ’ōpuara’a ’ātōmī ei huru « ’aihu’arā’aura’a roto », tē tūrama ato’a ra ïa te reira i te « ’aihu’arā’aura’a ’ātōmī » e’ere i tā te papa’ā, o tei mahere pinepine i te hi’opo’ara’a ia au i te hi’ora’a heheu a Marx e Lénine tuatāpapahia e Nkrumah. I fa’atano ato’a na o Tāina (Chine) e o Rūtia tōvietia i tā rāua ’ōpuara’a ’ātōmī ia au i te hi’opo’ara’a puahema e te fa’a’ohipara’a i te mau fenua manarua. Te mau tāmatamatara’a tīnītō i roto i te mētēpara i Gobi, ua fa’a’ā’ano atu ā ïa rātou i te pūai nu’ufa’ehau i te hope’a nō ’apato’erau-to’o’a-‘o-te-rā, ei reira te mau Ouīghours, te hō’ē nūna’a iti mahometa, i te vaira’a ataata roa a’e ; hō’ēā mau ’ēfē nō te mau tāmatamatara’a tōvietia i roto i te ’ohura’a tāpa-nui e te māhora rahi i Kazakhstan.
Te tuha’a-’āi’a nā te roara’a o te tau o te mau patura’a ’ātōmī, ua fa’ahiti-ato’a-hia ei tumu a’e nō te fa’a’ohipa i te « ’aihu’arā’aura’a » [i te fa’a’ohipa ho’i] i te hui’emeperara’a. Ua fa’aauhia te mau tōrīrī vi’ivi’i ta’ero-’ātōmī ihoā rā ei ’ēfē nō te « fa’a’aihu’arā’au » i te mau tino e te mau aohā’ati e’ē nā roto i tā rātou mau toe’a ta’ero. Ua fa’a’ite o John Shiga e mea nā hea te mau tāmatamatara’a ’ātōmī marite nā te mau motu Marshall i te tauturura’a ia vaitāmau te mau
Page 6
’ohipa nu’ufa’ehau-’ihivāna’a noa atu ïa ē ua riro te motu ei fenua i raro a’e i te tia’ira’a mana a te ONU. Te aura’a o te uru-ta’ero-’ātōmī-ra’a o te mau motu, o te rirora’a ïa te mau tino o to rātou huira’atira ei vaira’a nō te mau ’ite ’aihu’arā’au e ’ātōmī i muri a’e roa i te ’anotau o te mau tāmatamatara’a.
Mā te fa’atoro i te mau puna ’uraniuma e i te mau pū ha’apu’era’a pehu ’ātōmī i ni’a i te mau fenua o te feiā fānautumu i te mau Hau-’Āmui [Marite], ua tae o Winona LaDuke e o Ward Churchill i te māna’ona’o e te vai nei tō te ta’ero-’ātōmī e tō te ’aihu’arā’aura’a, mau fa’auiuira’a papa hō’ē. I te tahi a’e pae, te nu’ura’atau o te mau fifi i fa’atupuhia na e rātou, ’aita ïa e ’ōti’a, e he’eau’i. I te tahi a’e ho’i pae ra, e mea fa’aau ’atā i te ani ia tātā’ī te feiā i fa’atupu i te reira mau fifi, te tahi tumu, ei hi’ora’a ’apa’apa, nō tō rātou ïa huru ’ōti’a ’ore e vainuira’a. « O ta [te ’aihu’arā’aura’a ta’ero-’ātōmī] e ha’a nei e’ita roa atu ïa e ti’a ia fa’ata’a. … Eita roa atu ho’i te reira e riro ei fifi nō te tahi ta’ata ’ē atu, ’inaha atu ai te vāhi ei reira ’oia i te nohora’a i taua taime ra » [4].
Te mau tōrīrī vi’ivi’i ta’ero-’ātōmī, i te mea e tei ni’a i te fa’anahora’a paraneta, e ti’a ia mana’o ē e ua riro te mau hoho’a hui’emepera ei reru rahi, noa atu ïa i vai na te mau paehiti ’aihu’arā’au i ni’a i te rēni mātāmua o te mau fifi ’ātōmī. E ’inaha, i tāhō’ē na te mau ’ōpuara’a ’ātōmī e hui’emepera nā roto i te tumu o te hina’aro ’āmui i te pūaihau’ē nā te aotahi e te vaitahira’a. Mā te reira, ua ha’afānau ato’a mai rātou i te mau huru nō ’ihivāna’a e nō te māramaramara’a paraneta. Te mau ’ihivāna’a o tei tuatāpapa i te ’aerera’a o te hu’a-ito-’ātōmī nō roto mai i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī, ei hi’ora’a, ua ha’afānau mai ïa i te hō’ē ’ihipipi, te parauanaho o te nahoapapa. Ei fa’ahitira’a ia Laura Martin, i te mea ra ē « te anora’a o te tumu tītauhia ïa nō te māramarama e te natihono nei te ora ». Ua riro te hui’emeperara’a ei faura’o faufa’a nō te « Auta’ata’āpī ’ātōmī », ei reira te mau ha’apā’inara’a e te mau pehu vi’ivi’i o te mau tāmatamatara’a i te vai-iho-ra’a mai i te mau tāpa’o ta’ero-’ātōmī o tei ora tāmau atu nā te roara’a o te mau ’anotau.
E mea faufa’a ia tuatāpapa-maita’i-hia te ito ’ātōmī mā te fa’atū’ati i te hui’emeperara’a parauanaho, e tae noa atu ato’a ho’i i te hui’emeperara’a ’āpī e ’aore ïa i te ’aihu’arā’aura’a ’āpī. Ia au i teie hi’ora’a, e o vai noa atu ā ho’i te Hau e mata-ara ra i te reira, tē vai nei tō te tā’ato’a o te mau ’ōpuara’a, mau tāpa’o hui’emepera ta’a’ē. Nō te fāito rahi o te anira’a ito ’ātōmī, e’ita te reira [mau ’ōpuara’a] e naho maita’i mā te ’ore e fa’a’ohipa i te maru-fa’atītī nā te fenua e’ē e ’aore nā [te mau fenua] roto. E ti’a atu rä ïa ia ha’apāpū e ua tauturu te mau puna ’aihu’arā’au e te mau puahema hui’emepera i te mau Hau ia fa’a’ohipa i te hō’ē « ’ōu’a fāitotahi » e tāpae atu ai i te ’ātōmī ra : te hō’ē ’ōu’a, mā te tahi ravera’a ’ē atu, o « tei ’ore atu ïa e naho māteria » ia rātou ia rave, ei fa’ahitira’a ia Alfred Crosby.
Mā te vauvaura’a atu i te tahi tātarara’a ’ā’ano o te hui’emeperara’a ’ātōmī, ua ha’afaufa’a teie ma’a tua’ite iti i te urufifi nō te tua‘ā’ai hui’emepera e te itoito o te mau ferurira’a o te hui’emepera. E mea faufa’a ho’i teie [tuatāpapara’a], nō te mea, a vai ’ēna a’e mai ai te maru-fa’atītī e te mana iho ei hururaura’a, ia firi-ana’e-hia teie mau fā mā te mau parau’iteha’a e nu’u tāmau nei, e naho ’āpī fa’ahou mai rātou. ’A ta’a atu ai e tē vai nei te hina’aro e pū’ohu nā roto i te tahi tātarara’a tā’ue’ue ’ore mā te hō’ē’irava, e riro ïa te reira huru tauto’ora’a i te ha’afaufa’a ’ore i te mau itoito o tei fa’ariro i te mau hui’emeperara’a ’ātōmī ei pūai rahi i roto i te tua’ā’ai o te ao nei. Te taime a ha’amau ai i te reira huru tātarara’a, ’ēna ïa te nu’ura’a o te parau nō te orara’a e te tua’ā’ai nō te hui’emeperara’a, mai tei tupu mau atu ho’i nā te ’anotau nō te māramarama hāmanihia e nō te mau mātini pū’oi ha’iha’i.