Page 1
Taui-marū noa te ’utuāfare, ’ei fa’anahora’a tōtiare o te mau pirita’ara’a i rotopū i te feiā e aura’a feti’i tō rātou, ’ia au i te nu’ura’a o te orara’a tōtiare-tapiho’ora’a. I Pōrīnētia Farāni, te mau matahiti 1960 ’e 1970, pi’ihia tinitau CEP, ’ua pa’o-roa-hia e te hotura’a o te mau ’ūma’a ’ē atu i te fa’a’apu, te tomora’a i roto i te tōtaiete ’aimamau ’e te fa’ahotura’a o te ’oire[1] . E tano ’ia hi’ohia atu terā tau mai te tū’atira’a o te mau tauira’a o te fēti’i tumu, mai te fa’anahora’a ’o taua tau ra i te fa’anahora’a rau ’o te tau nei.
Te aura’a fēti’i i roto i te orara’a tumu : tauiuira’a maoro.
Te fēti’i tumu, tē taui mai te mau matahiti 1815-1840 ’e i te matahiti 1963, ’ia au te mau fa’a’itera’a a te mau tāparau[2] , o te hope’ara’a o te mau tauira’a tōtiare, tapiho’ora’a ’e ha’apa’ora’a i ’itehia ’ia au te ’ohipa a te mau mitionare i te tenetere ’ahuru ma iva (XIX) ra. Te vāhi e taui ai te fa’aro’o i te huru hi’ora’a o te fēti’ira’a, o te fa’anaho-fa’ahou-ra’a-hia te orara’a nā roto i te ha’amaura’a i te mau ’oire iti i pīha’i i te mau uru ha’ari. Nō reira, i te tenetere ’ahuru ma iva (XIX), e rara te ’utuāfare hō’ē, i te mau motu nō te ta’amotu nō Tōtaiete, i te mau ta’amotu hau atu[3] i muri mai. Te mau ’āva’e matāmua o te piti ’ahurura’a o te tenetere (XX), o te ha’amata-ato’a-ra’a i te mara’ara’a te fānaura’a i Pōrīnētia Farāni, ’e te tahi fāito fānau teitei mau ’e te mara’a- ’ū’ana-ra’a te nūmera o te huira’atira[4] .
E orara’a mata’eina’a i te tau i mahemo, e orara’a natihia e te aura’a fēti’i : ’ua tā’aihia te ta’ata i tō rātou metua tāne ’e tō rātou metua vahine. Te pa’era’ a, te ti’ara’a, te fenua, e fatuhia e nā pae e piti. Nō te reira, te aura’a fēti’i o te hō’ē ta’ata e mea faufa’a mau inaha e mea rahi ’ōna fēti’i[5] . Teie rā, i rōpū i teie fēti’ira’a, tau aura’a noa tē ha’apāpūhia[6] .
Page 2
Te ’ōpū hō’ē, ’o te aura’a faufa’a e vai ra : te mau tu’āne ’e ’aore ra te mau tuahine ’e tā rātou hua’ai ’o nā u’i e piti. E mea faufa’a a’e te hō’ēra’a o te mau taea’e ’e te mau tuahine ’e tā rātou hua’ai i te honora’a o te mau ’ōpū ato’a. Taua huru hi’ora’a, e arata’ihia e te mau ravera’a tōtiare e fāri’i ’ia tāpa’o i te tahi tama i roto i te hō’ē ’āma’a fēti’i. Te nohora’a, iho ā rā, e riro ’ei ’itera’a pāpū nō te honora’a fēti’i[7] .
Te huru orara’a, ’o te orara’a tano noa, e ora te mau ’utuāfare i te faufa’a o te fa’a’apu ’e te tautai. Te ’utuāfare i te mau mahana tāta’itahi, e fa’aotihia te reira e te vāhi nohora’a ’e te orara’a i te pae o te tapiho’ora’a. E rave rahi fare e fa’aoti ato’a i te ’utuāfare : nō te ta’otora’a, nō te tunura’a i te mā’a, nō te tāmā’ara’a. E’ere roa atu i taua tau ra i te fare ’ōtahi, o te hō’ē ’āua rā ’e ’ua patuhia te mau fare tāta’itahi. E vāhi nohora’a e fāri’i e rave rahi ’utuāfare, hō’ē ā rā huru ’ohipa nō te fa’a’amura’a i te ’utuāfare ’e nō te fa’arevara’a i te ara mai te (fa’a’apu vānira ānei, te putura’a pūhā ānei). E ’itehia te reira i ni’a i te hoho’a mātāmua. E orara’a , e ’ohipara’a ’utuāfare tō mātou. Teie rā, rave rahi mau ’ūma’a ’āpī e fa’aō mai ra te moni i rāpae a’e i te ’utuāfare, mai te ’ohipa fa’a’apu e ’aufauhia i rapae a’e i te ’utuāfare, e reva roa i roto i te tahi atu mau motu, mai te tihēpura’a I te tahi atu motu ( mai te herura’a i te repo ma’atea[8] )
Page 3
Nō reira, i te ’āfa mātāmua o te tenetere piti ’ahuru (20), tē fa’a’ite mai ra te mau ’utuāfare i te tauira’a o te huru orara’a tahito ra i muri a’e i te rahira’a o te mau ’aitauira’a o te ao ’e te tapiha’ara’a ( noa atu ā e mea iti i Pōrīnētia Farāni ) : mai te fa’a’apu i te fa’arevara’a te mā’a i te ara, ’ohipa tāmau ’aufauhia, tauira’a i te pae o te fānaura’a, te rahira’a o te mau ’utuāfare ’ōpū hō’ē. Te mau tinitau CEP, hō’ē ā ïa e te ha’apūaira’a o te mau tauira’a i fa’atupuhia nā roto i te rirora’a mai te tapiho’ora’a fa’a’apu ’ei tapiho’ora’a tōro’a ’e te hotura’a o te ’oire. Mea nā hea tō teie mau tauira’a i fa’ahuru ’ē ai i te ’utuāfare ’o te mau tāne Mā’ohi ’e te mau vahine Mā’ohi ?
Te mau tinitau CEP : fāna’o ’āpī ’e ha’avī ’āpī nō te mau ’utuāfare mā’ohi
Nā te mau terera’a paha i Tahiti ’e i te ’oire i ha’ataui i te mau pirita’ara’a fēti’i. ’Oia ho’i, ’ua ’itehia, i te mau tinitau CEP, te tauira’a o te tereterera’a nō muta’a ra ’e faufa’a mau o te tōtaiete mā’ohi. I te mau matahiti 1960 ’e tae atu i te ’āfara’a o te mau matahiti 1970, ’ua tūpatapataō te mau ’utuāfare i ora na i roto i te fa’a’apu ’e te tautai, i te ’oire pū nō Papeete. I te ārea matahiti 1962-1967, ’ua tai’ohia hō’ē tauatini ’e hitu hānere ta’ata[9] (1700) i tere i Tahiti i te mau matahiti tāta’itahi. ’Ua ’āminamina roa te mau tāne ’e te mau vahine i te mau tihēpura’a e ’ū’ana noa atura. Rave rahi mau ’ohipa i fā mai nā roto i te patura’ahia te taura’a manureva, te patura’ahia te CEP, te fa’atorora’ahia te mau porōmu, te patura’ahia te mau fare tahua, tāpiri mai ai te mau ’ohipa i roto i te mau piha tōro’a nō te fa’ahotura’a i te fāri’ira’arātere ’e te taera’a mai te mau fa’ehau ’e te mau rave ’ohipa tīvira mai te fenua Farāni mai. Te parau ïa ’o Claudine, fānauhia i te matahiti 1946 i te hō’ē mata’eina’a iti nō te mau pae Nu’uhiva mā[10] I ora na ’oia i roto i te fa’a’apu e’ te tautai, ’e ’ua ho’o i te taofe, te pūhā ’e te tahi mau ’ohipa rima’ī. I te fāito ’ahuru ma ono matahiti (16), ’ua tere atu ’oia i Nuku Hiva nō te haere e rave i te ’ohipa tāmā fare iō te hō’ē mūto’i Farāni. E piti matahiti i muri mai, i te matahiti 1960, ’ua tere mai ’oia i Tahiti nō te ’ohipa atu i roto i te ’utuāfare ’o tde hō’ē rave ’ohipa Farāni a te Hau. Te tahi hoho’a terā o te mau vahine i tere i te tahi atu motu ’aore ra fenua i te tau o te CEP.
Page 4
Nō Raromata’i mā ’e nō Tuamotu mā te rahira’a o te mau ta’ata ’āreva, te mau motu piri a’e ia Tahiti ’e nō te pinepine te mau pahī i te teretere nā reira. E mea tāmau a’e terā mau tere i te mau tere hou te matahiti 1960, i Papeete ’aore ra i Makatea e mea tātaime. ’Ua riro te mau matahiti 1960 ’ei tinitau nō te fa’ahotura’a i te ’ohipa i te ’oire, nā roto ïa i te tae-rahi-ra’a mai te mau ta’ata ’āreva e te mara’ara’a o te huira’atira : mai te matahiti 1962 ’e tae atu i te matahiti 1971, e maha ’ahuru ma hō’ē i ni’a i te hānere (41%) mara’ara’a te huira’atira nō Pōrīnētia, e hitu ’ahuru ma pae i ni’a i te hānere (75%) mara’ara’a te huira’atira i Tahiti ’e tō te ’oire nō Papeete, e va’u ’ahuru ma toru toma hō’ē i ni’a i te hānere (83,1 %)[11] i te ’oire nō Papeete.
Te mau tāne ’e te mau vahinei fa’aru’e i tō rātou iho motu nō te tere atu i te ’oire, ’ua ora ïa iō te fēti’i ’aore ra iō te mau hoa. Mai ia Claudine, ’o tei hi’ohia mai i ni’a atu, ’ua ’itehia mai e ana te tahi tuahine nō na i Tahiti. ’Ua riro te tahi mau tuha’a fenua ’ei pū fāri’ira’a nō te arata’i i te feiā i tae ’āpī mai : Vaininiore nō te mau ta’ata nō Rurutu, te “Mission” nō tō Nu’u Hiva mā… I roto i te ’oire iho, ’ua nohohia te tahi mau tuha’a e te nūna’a nō te hō’ē motu, hō’ē mata’eina’a, hō’ē fēti’i. E fa’aātea te tāne ’e te vahine i fa’aru’e i tōna iho motu nō te ha. Mai te peuere e rave i te ’ohipa i Tahiti, i tōna iho fēti’i, i te hō’ē tau ’a toe mai ai te rata ’ei tureiara’a. I taua taime ato’a ra, te pārahira’a ’e te ravera’a i te ’ohipa i te ’oire pū, tei te huru ato’a ïa o te aura’a fēti’i ’aore ra te auhoara’a pāpū. Nō te u’i o te mau piti ’ahuru matahiti i te mau matahiti 1960, tāmata i te ’imi i te manuiara’a i Tahiti, e ’ohipa te reira i ravehia e te hō’ē rahira’a taure’are’a. Mai te peu ’aita te tahi tu’ane ’aore ra tuahine ’aore ra taea’e i reva ato’a mai, e fārereihia atu rātou i ’una na, e pūai atu ā te honora’a.
Te fāri’ira’a ’e te rima tauturu i rotopū i te feiā i tae ’āpī mai ’e te feiā tumu, e peu tumu te reira :
Nō te ta’ata ’āreva, te fa’aru’era’a i tōna iho fenua, ’o te revara’a ïa i te ara arearea ; ’aore ’oia i ’ite i hea ’oia e rave ai i te ’ohipa ; tei iāna ra te nohora’a o te fēti’i ’aore ra tō te veutupu i ’ohipa ’ē na i Papeete, ’ei reira ’oia e noho ai hou ’a patu atu ai i tōna iho fare. I Tahiti, te fārii’ira’a i te fēti’i ’e te mau ta’ata tupu e peu tumu te reira, e fa’atura, ’eiaha e vahavaha, ’eiaha ato’a ’oe e fa’ariro ia ’oe ’ei ’aiama. Te fa’atura-’ore-ra’a, ’o te fa’aha’aha’ara’a i te ta’ata e fāri’i mai nei, ’ei ’ā’au maita’i nō te fāri’i i te ta’ata e haere mai ra ’eiaha rā nō te fa’ahua[12].
Nō te rahi o te feiā e tae noa mai nei, ’ua apiapi roa te mau tuha’a fenua nō Papeete, ’ua ’ōta’a noa te ta’ata, ’aore roa te mau patura’a fare, te mau purōmu , te mau hutira’a pape i naho noa a’e. ’Ua tāpō te mau ti’a poritita i tō rātou mata, ’e ’ua ’imi i te mau rāve’a nō te ’apera’a i te puehura’a mai te mau ta’ata nō te mata’eina’a, ’o tā ratou ho’i e pe’ape’a ra. I mua i te mau fifi o te nohora’a i te ’ oire pū, ’ua tae ato’a te fāri’ira’a tumu o te mau fēti’i i tōna ’ōti’a, tē maho maira rā te tahi atu mau ’āma’a tauturu i rotopū i te mau fēti’i i fārerei-’āpī-hia ānei, te mau ta’ata hō’ē ā ta’amotu ānei, e ta’ata tupu ānei, e hoa rave ’ohipa ānei…
Page 5
’Oia nei, ’ua fa’atupu te orara’a i te ’oire pū i te tahi mau fārereira’a rau atu i tō te mau motu, ’e te pinepine ra te tā’atira’a o te feiā e ’ere hō’ē ā vāhi tumu, e mā’ohi ānei nō terā ’e terā ta’amotu, e papa’a ānei, e tinitō ānei, tei ’āno’i, tei taui ato’a i te mau ’utuāfare. I tō Claudine taera’a mai i Tahiti, ’ua noho ’oia iō tōna paoti. I te tau fa’afa’aeara’a, e ori haere’oia nā te ’oire ’e tōna mau hoa, e haere ato’a ’oia i te mau vāhi ’orira’a. ’Ua fārerei i te hō’ē fa’ehau Farāni, ’ua fānau ’e ’ua vaiiho i tāna tama i tōna tuahine ra. I muri mai, i te vāhi ’āreareara’a, (mai te Quinn’s)vāhi ’āreareara’a pāpū maita’i, hohoa 2), ’ua fārerei i tāna tāne, nō Tuha’a pae. ’Ua fānau e iva (9) tamari’i, tā rāua i aupuru i roto i te tahi tuha’a fenua, tā rāua i vaere, ’ua patu i tō rāua fare i reira, tē ora noa mai ra e piti ’o tā rāua tamaiti i reira. I te ’ārevara’a i te ’oire pū, e ō te mau ta’ata i roto i te hō’ē ara āpī, e auhoa i reira i te mau hoa’a te mau hoa rave ’ohipa nō te tahi atu huru ’ohipa ’e e ō atu i roto i te tahi orara’a, fa’anahora’a ’āpī.
Page 6
E taui roa te huru ’imira’a i te ora, te huru orara’a i teie nohora’a u te ’oire pū tāpirihia mai e te rahira’a ’e te fana’o tapiho’ora’a i fa’atupuhia e te CEP. Rave rahi rave ’ohipa fa’a’apu, pūhā, pārau, vānira, taofe ’e rave ’ohipa i te repo ma’atea tei ’āreva nō te tāpapa i te ’ohipa patura’a fare, rave ’ohipa a te Hau, ho’o tao’a, pāpa’i parau, utara’a). Nā te fa’a’apu, ’ohipa i roto noa i te fēti’i, teie mau tāne ’e mau vahine i te tae-roa-ra’a atu i roto i te ao o te ’aufau-tāmoni-ra’a i te ta’ata tāta’itahi. ’Ua ha’amata-’ē-hia na te ’aufaura’a i te ’ohipa fa’a’apu, i te mau matahiti 1960 i te ha’apāpū-maita’i-ra’a-hia. I te matahiti 1970, e hitu ’ahuru ma pae i ni’a i te hānere (75%) feiā rave ’ohipa i te fenua nei, e pae ’ahuru noa i te matahiti 1962. I te matahiti1971, va’u ’ahuru (80) ’e tae atu i te iva ’ahuru i ni’a i te hānere (90%) o te huira’atira o te mau ’oire piri ia Papeete tei tihēpuhia[13].
Terā rurira’a o te huru orara’a i fa’aterehia mai e te fa’a’apu, te tautai, te rima’ī e rautīhia e te ’utuāfare fēti’i i te pae o te ravera’a, te fa’atupura’a ’e te faufa’a ho’i e ta’ahuri mai ai i roto i te tahi orara’a ’oire, ’ei reira ho’i e riro ai te ’ohipa ’ei peu nā te ta’ata tāta’itahi, fa’a†eahia i te orara’a ’utuāfare ’e te mau aura’a fēti’i, e mea pāpū iho ā e taui roa te orara’a. Terā rā, ’eiaha ato’a e pari noa nō te ta’ara’a e te fēti’i inaha, tē tihēpuhia nei teie mau ’āreva ’ia au i te mau fa’aurera’a a te mau metua, ’aore e ’ohipa rātou i roto i te mau taiete fēti’i, e noho rātou ma’a taime iti iō te fēti’i ’e e fa’a’ohipa-māite-hia te faufa’a moni. ’A hi’o mai na ia Claudine, nā te hō’ē māmā tōna, hoa nō te fēti’i i Nuu Hiva, i ’ite mai i tāna ’ohipa mātāmua. I muri mai, ’ua rave mai ’oia i roto i te tahi hotēra rahi nō Tahiti, ’ei vahine tāma piha. I tōna fa’atūha’ara’ahia, nā tōna tamāhine i mono iāna e rave rahi matahiti hou ’a tupu mai ai te tahi ma’i i ni’a iāna, fa’aea mai nei i te ’ohipa, nā tōna iho tamāhine matahiapo i mono iāna. Tē noho nei rātou to’otoru ini’a i te fenua i tārahuhia mai e Claudine rāua ’o tāna tāne i te mau matahiti 1970. Fa’atanohia te patura’a fare nō rātou pā’āto’a, ’aita te parau o te ’utuāfare fēti’i i hahi ri’i a’e i roto i te orara’a ’āpī nei.
Te mau ’utuāfare mā’ohi i teie mahana.
’Ua pa’ohia te mau tinitau CEP e te vitivitira’a o te mau tauiuira’a totiare. Te mau tauira’a tapiho’ora’a, te mau ’ārevara’a o te mau huira’atira, te hotura’a o te ’oire pū ’e te vaitaha’ara’a te mau ’utuafare i mua i te mau peu nō rāpae mai, i te pae ānei o te fa’aro’o, i te pae ānei o te Hau metua, ’ua fa’a-huru-’ē roa te huru orara’a o te mau ’utuāfare, tei fa’atupu i te raura’a hau atu. E aha te parau nō te ’utuāfare i teie mahana ?
I teie mahana, mai te tenetere i ma’iri a’e nei, te aura’a fēti’i, te fēti’i ātea, o te pū o te orara’a o te ta’ata[14]. ’O ’oia te turu o te tahi tāpa’o nui : ’ite i te fēti’i, faufa’a o te fēti’i ’e tōna mau fenua. ’O te papa te reira o te orara’a i te mau mahana tāta’itahi : mai te peu e ora te rahira’a o te huira’atira mai te orara’a ’utuāfare iti, hau i te maha ’ahuru i te hānere (40%) teie e ora nei i roto i te ’utuāfare fēti’i, e mea pinepine te ta’ata i te ora ’āmui i ni’a te tahi fenua, ’aore ra i ni’a i te tahi tuha’a fenua[15]. Tei rōpū maita’i te ’utuāfare i te oraéra’a fa’aro’o ’te mau peu ’ārearea, ’ua riro ’ei fāri’i tauturu, ’o te mau vahine te pou.
Te parau o teie mau fēti’ira’a, ’ua rara nā te mau ta’amotu ’e e mea pūai mau ā te orara’a fēti’i. Nā te ’imira’a ’ohipa, te haerera’a i te tau ha’api’ipi’ira’a, te mau rapa’aura’a rau tei ’ore i tano i te ’ōperera’ahia i ni’a i te fenua, te tumu ïa e ’ārevareva ai te ta’ata. Te tahi ato’a tumu, te pārahira’a i ni’a i te mau fenua fēti’i, ’ia au te ture, nō te mea, te pārahira’a ’e te fa’a’ohipara’a o te fenua tē fa’ati’amā i te feia i ni’a iho, te tātarara’a16 ato’a ïa o te noho nā te vāhi rau[16].
I teie mau ’ārevara’a ’e teie mau ’ohipa fenua, e piri mai te fifi o te nohora’a ’e te ’imira’a moni i te ārea ’oire. I mua i teie fifi, e mea ’ohie ’ore ’e te veve i te fāna’o I te ’ohipa, ’ei reira ho’i te ta’o « ’ohipa » e māramaramahia ai mai teie e te hō’ē pae rahi o te huira’atira veve, e noho i te ’oire pū, ’oia ho’i, te raveravera’a i te ’ohipa i terā ’e terā vahi, i terā ’e terā ’ohipa, te tauturura’a i te mau fēti’i ’e te mau ta’ata tupu, ’o te faufa’a hō’ē roa o te orara’a i te mau mahana ato’a[17].
Te faufa’a teie i ’apohia mai i te tinitau CEP : te mau ta’a’ēra’a tōtiare ’e tapiho’ora’a e mara’a noa ra, tē ha’apāpū ato’a nei i te nu’ura’a tāta’itahi ’e te nu’ura’a o te mau fēti’i[18].