Skip to content
Menu

DOI :

Fa’a’āpīra’a hope’a i te mahana 28/01/2025
  • En Polynésie française, dans les années 1960 et 1970, les changements économiques et sociaux en lien avec l’implantation du CEP sur le territoire ont accéléré la transformation des formes familiales. De plus en plus indépendantes de la production économique rurale, les opportunités d’activités et de mobilité ainsi que l’exposition à de nouveaux modèles de famille ont contribué à recomposer les relations familiales. Cette période charnière permet d’éclairer la diversité contemporaine des familles en Polynésie française.

Sommaire

Page 1

Taui-marū noa te ’utuāfare, ’ei fa’anahora’a tōtiare o te mau pirita’ara’a i rotopū i te feiā e aura’a feti’i tō rātou, ’ia au i te nu’ura’a o te orara’a tōtiare-tapiho’ora’a. I Pōrīnētia Farāni, te mau matahiti 1960 ’e 1970, pi’ihia tinitau CEP, ’ua pa’o-roa-hia e te hotura’a o te mau ’ūma’a ’ē atu i te fa’a’apu, te tomora’a i roto i te tōtaiete ’aimamau ’e te fa’ahotura’a o te ’oire[1] . E tano ’ia hi’ohia atu terā tau mai te tū’atira’a o te mau tauira’a o te fēti’i tumu, mai te fa’anahora’a ’o taua tau ra i te fa’anahora’a rau ’o te tau nei.

Te aura’a fēti’i i roto i te orara’a tumu : tauiuira’a maoro.

Te fēti’i tumu, tē taui mai te mau matahiti 1815-1840 ’e i te matahiti 1963, ’ia au te mau fa’a’itera’a a te mau tāparau[2] , o te hope’ara’a o te mau tauira’a tōtiare, tapiho’ora’a ’e ha’apa’ora’a i ’itehia ’ia au te ’ohipa a te mau mitionare i te tenetere ’ahuru ma iva (XIX) ra. Te vāhi e taui ai te fa’aro’o i te huru hi’ora’a o te fēti’ira’a, o te fa’anaho-fa’ahou-ra’a-hia te orara’a nā roto i te ha’amaura’a i te mau ’oire iti i pīha’i i te mau uru ha’ari. Nō reira, i te tenetere ’ahuru ma iva (XIX), e rara te ’utuāfare hō’ē, i te mau motu nō te ta’amotu nō Tōtaiete, i te mau ta’amotu hau atu[3]  i muri mai. Te mau ’āva’e matāmua o te piti ’ahurura’a o te tenetere (XX), o te ha’amata-ato’a-ra’a i te mara’ara’a te fānaura’a i Pōrīnētia Farāni, ’e te tahi fāito fānau teitei mau ’e te mara’a- ’ū’ana-ra’a te nūmera o te huira’atira[4] .

E orara’a mata’eina’a i te tau i mahemo, e orara’a natihia e te aura’a fēti’i : ’ua tā’aihia te ta’ata i tō rātou metua tāne ’e tō rātou metua vahine. Te pa’era’ a, te ti’ara’a, te fenua, e fatuhia e nā pae e piti. Nō te reira, te aura’a fēti’i o te hō’ē ta’ata e mea faufa’a mau inaha e mea rahi ’ōna fēti’i[5] . Teie rā, i rōpū i teie fēti’ira’a, tau aura’a noa tē ha’apāpūhia[6] .

Page 2

Te ’ōpū hō’ē, ’o te aura’a faufa’a e vai ra : te mau tu’āne ’e ’aore ra te mau tuahine ’e tā rātou hua’ai ’o nā u’i e piti. E mea faufa’a a’e te hō’ēra’a o te mau taea’e ’e te mau tuahine ’e tā rātou hua’ai i te honora’a o te mau ’ōpū ato’a. Taua huru hi’ora’a, e arata’ihia e te mau ravera’a tōtiare e fāri’i ’ia tāpa’o i te tahi tama i roto i te hō’ē ’āma’a fēti’i. Te nohora’a, iho ā rā, e riro ’ei ’itera’a pāpū nō te honora’a fēti’i[7] .

Te huru orara’a, ’o te orara’a tano noa, e ora te mau ’utuāfare i te faufa’a o te fa’a’apu ’e te tautai. Te ’utuāfare i te mau mahana tāta’itahi, e fa’aotihia te reira e te vāhi nohora’a ’e te orara’a i te pae o te tapiho’ora’a. E rave rahi fare e fa’aoti ato’a i te ’utuāfare : nō te ta’otora’a, nō te  tunura’a i te mā’a, nō te tāmā’ara’a. E’ere roa atu i taua tau ra i te fare ’ōtahi, o te hō’ē ’āua rā ’e ’ua patuhia te mau fare tāta’itahi. E vāhi nohora’a e fāri’i e rave rahi ’utuāfare, hō’ē ā rā huru ’ohipa nō te fa’a’amura’a i te ’utuāfare ’e nō te fa’arevara’a i te ara mai te (fa’a’apu vānira ānei, te putura’a pūhā ānei). E ’itehia te reira i ni’a i te hoho’a mātāmua. E orara’a , e ’ohipara’a ’utuāfare tō mātou. Teie rā, rave rahi mau ’ūma’a ’āpī e fa’aō mai ra te moni i rāpae a’e i te ’utuāfare, mai te ’ohipa fa’a’apu e ’aufauhia i rapae a’e i te ’utuāfare, e reva roa i roto i te tahi atu mau motu, mai te tihēpura’a I te tahi atu motu ( mai te herura’a i te repo ma’atea[8] )

  • Figure 1

    Hoho’a 1 : Putura’a pūhā fēti’i, patahia e P.I Nordman, 1930. Fatu : piha tono porotetani. Natirara : https://mediatheque-polynesie.org/famille-tahitienne-devant-maison-1930/

Page 3

Nō reira, i te ’āfa mātāmua o te tenetere piti ’ahuru (20), tē fa’a’ite mai ra te mau ’utuāfare i te tauira’a o te huru orara’a tahito ra i muri a’e i te rahira’a o te mau ’aitauira’a o te ao ’e te tapiha’ara’a ( noa atu ā e mea iti i Pōrīnētia Farāni ) : mai te fa’a’apu i te  fa’arevara’a te mā’a i te ara, ’ohipa tāmau ’aufauhia, tauira’a i te pae o te fānaura’a, te rahira’a o te mau ’utuāfare ’ōpū hō’ē. Te mau tinitau CEP, hō’ē ā ïa e te ha’apūaira’a o te mau tauira’a i fa’atupuhia nā roto i te rirora’a mai te tapiho’ora’a  fa’a’apu ’ei tapiho’ora’a tōro’a ’e te hotura’a o te ’oire. Mea nā hea tō teie mau tauira’a i fa’ahuru ’ē ai i te ’utuāfare ’o te mau tāne Mā’ohi ’e te mau vahine Mā’ohi ?

Te mau tinitau CEP : fāna’o ’āpī ’e ha’avī ’āpī nō te mau ’utuāfare mā’ohi

Nā te mau terera’a paha i Tahiti ’e i te ’oire i ha’ataui i te mau pirita’ara’a fēti’i. ’Oia ho’i, ’ua ’itehia, i te mau tinitau CEP, te tauira’a o te tereterera’a nō muta’a ra ’e faufa’a mau o te tōtaiete mā’ohi. I te mau matahiti 1960 ’e tae atu i te ’āfara’a o te mau matahiti 1970, ’ua tūpatapataō te mau ’utuāfare i ora na i roto i te fa’a’apu ’e te tautai, i te ’oire pū nō Papeete. I te ārea matahiti 1962-1967, ’ua tai’ohia hō’ē tauatini ’e hitu hānere ta’ata[9] (1700) i tere i Tahiti i te mau matahiti tāta’itahi. ’Ua ’āminamina roa te mau tāne ’e te mau vahine i te mau tihēpura’a e ’ū’ana noa atura. Rave rahi mau ’ohipa i fā mai nā roto i te patura’ahia te taura’a manureva, te patura’ahia te CEP, te fa’atorora’ahia te mau porōmu, te patura’ahia te mau fare tahua, tāpiri mai ai te mau ’ohipa i roto i te mau piha tōro’a nō te fa’ahotura’a i te fāri’ira’arātere ’e te taera’a mai te mau fa’ehau ’e te mau rave ’ohipa tīvira mai te fenua Farāni mai. Te parau ïa ’o Claudine, fānauhia i te matahiti 1946 i te hō’ē mata’eina’a iti nō te mau pae Nu’uhiva mā[10] I ora na ’oia i roto i te fa’a’apu e’ te tautai, ’e ’ua ho’o i te taofe, te pūhā ’e te tahi mau ’ohipa rima’ī. I te fāito ’ahuru ma ono matahiti (16), ’ua tere atu ’oia i Nuku Hiva nō te haere e rave i te ’ohipa tāmā fare iō te hō’ē mūto’i Farāni. E piti matahiti i muri mai, i te matahiti 1960, ’ua tere mai ’oia i Tahiti nō te ’ohipa atu i roto i te  ’utuāfare ’o tde hō’ē rave ’ohipa Farāni a te Hau. Te tahi hoho’a terā o te mau vahine i tere i te tahi atu motu ’aore ra fenua i te tau o te CEP.

Page 4

Nō Raromata’i mā ’e nō Tuamotu mā te  rahira’a o te mau ta’ata ’āreva, te mau motu piri a’e ia Tahiti ’e nō te pinepine te mau pahī i te teretere nā reira. E mea tāmau a’e terā mau tere i te mau tere hou te matahiti 1960, i Papeete ’aore ra i Makatea e mea tātaime. ’Ua riro te mau matahiti 1960 ’ei tinitau nō te fa’ahotura’a i te ’ohipa i te ’oire, nā roto ïa i te tae-rahi-ra’a mai te mau ta’ata ’āreva e te mara’ara’a o te huira’atira : mai te matahiti 1962 ’e tae atu i te matahiti 1971, e maha ’ahuru ma hō’ē i ni’a i te hānere (41%) mara’ara’a  te huira’atira nō Pōrīnētia,  e hitu ’ahuru ma pae i ni’a i te hānere (75%) mara’ara’a te huira’atira i Tahiti ’e tō te ’oire nō Papeete, e va’u ’ahuru ma toru toma hō’ē i ni’a i te hānere (83,1 %)[11] i te ’oire nō Papeete.

Te mau tāne ’e te mau vahinei fa’aru’e i tō rātou iho motu nō te tere atu i te ’oire, ’ua ora ïa iō te fēti’i ’aore ra iō te mau hoa. Mai ia Claudine, ’o tei hi’ohia mai i ni’a atu, ’ua ’itehia mai e ana te tahi tuahine nō na i Tahiti. ’Ua riro te tahi mau tuha’a fenua ’ei pū fāri’ira’a nō te arata’i i te feiā i tae ’āpī mai : Vaininiore nō te mau ta’ata nō Rurutu, te “Mission” nō tō Nu’u Hiva mā… I roto i te ’oire iho, ’ua nohohia te tahi mau tuha’a e te nūna’a nō te hō’ē motu, hō’ē mata’eina’a, hō’ē fēti’i. E fa’aātea te tāne ’e te vahine i fa’aru’e i tōna iho motu nō te ha. Mai te peuere e rave i te ’ohipa i Tahiti, i tōna iho fēti’i, i te hō’ē tau ’a toe mai ai te rata ’ei tureiara’a. I taua taime ato’a ra, te pārahira’a ’e te ravera’a i te ’ohipa i te ’oire pū, tei te huru ato’a ïa o te aura’a fēti’i ’aore ra te auhoara’a pāpū. Nō te u’i o te mau piti ’ahuru matahiti i te mau matahiti 1960, tāmata i te ’imi i te manuiara’a i Tahiti, e ’ohipa te reira i ravehia e te hō’ē rahira’a taure’are’a. Mai te peu ’aita te tahi tu’ane ’aore ra tuahine ’aore ra taea’e i reva ato’a mai, e fārereihia atu rātou i ’una na, e pūai atu ā te honora’a.

Te fāri’ira’a ’e te rima tauturu i rotopū i te feiā i tae ’āpī mai ’e te feiā tumu, e peu tumu te reira :

Nō te ta’ata ’āreva, te fa’aru’era’a i tōna iho fenua, ’o te revara’a ïa i te ara arearea ; ’aore ’oia i ’ite i hea ’oia e rave ai i te ’ohipa ; tei iāna ra te nohora’a o te fēti’i ’aore ra tō te veutupu i ’ohipa ’ē na i Papeete, ’ei reira ’oia e noho ai hou ’a patu atu ai i tōna iho fare. I Tahiti, te fārii’ira’a i te fēti’i ’e te mau ta’ata tupu e peu tumu te reira, e fa’atura, ’eiaha e vahavaha, ’eiaha ato’a ’oe e fa’ariro ia ’oe ’ei ’aiama. Te fa’atura-’ore-ra’a, ’o te fa’aha’aha’ara’a i te ta’ata e fāri’i mai nei, ’ei ’ā’au maita’i nō te fāri’i i te ta’ata e haere mai ra ’eiaha rā nō te fa’ahua[12].

Nō te rahi o te feiā e tae noa mai nei, ’ua apiapi roa te mau tuha’a fenua nō Papeete, ’ua  ’ōta’a noa te ta’ata, ’aore roa te mau patura’a fare, te mau purōmu , te mau hutira’a pape i naho noa a’e. ’Ua tāpō te mau ti’a poritita i tō rātou mata, ’e ’ua ’imi i te mau rāve’a nō te ’apera’a i te puehura’a mai te mau ta’ata nō te mata’eina’a, ’o tā ratou ho’i e pe’ape’a ra. I mua i te mau fifi o te nohora’a i te ’ oire pū, ’ua tae ato’a te fāri’ira’a tumu o te mau fēti’i i tōna ’ōti’a, tē maho maira rā te tahi atu mau ’āma’a tauturu i rotopū i te mau fēti’i i fārerei-’āpī-hia ānei, te mau ta’ata hō’ē ā ta’amotu ānei, e ta’ata tupu ānei, e hoa rave ’ohipa ānei…

Page 5

’Oia nei, ’ua fa’atupu te orara’a i te ’oire pū i te tahi mau fārereira’a rau atu i tō te mau motu, ’e te pinepine ra te tā’atira’a o te feiā e ’ere hō’ē ā vāhi tumu, e mā’ohi ānei nō terā ’e terā ta’amotu, e papa’a ānei, e tinitō ānei, tei ’āno’i, tei taui ato’a i te mau ’utuāfare. I tō Claudine taera’a mai i Tahiti, ’ua noho ’oia iō tōna paoti. I te tau fa’afa’aeara’a, e ori haere’oia nā te ’oire ’e tōna mau hoa, e haere ato’a ’oia i te mau vāhi ’orira’a. ’Ua fārerei i te hō’ē fa’ehau Farāni, ’ua fānau ’e ’ua vaiiho i tāna tama i tōna tuahine ra. I muri mai, i te vāhi ’āreareara’a, (mai te Quinn’s)vāhi ’āreareara’a pāpū maita’i, hohoa 2), ’ua fārerei i tāna tāne, nō Tuha’a pae. ’Ua fānau e iva (9) tamari’i, tā rāua i aupuru i roto i te tahi tuha’a fenua, tā rāua i vaere, ’ua patu i tō rāua fare i reira, tē ora noa mai ra e piti ’o tā rāua tamaiti i reira. I te ’ārevara’a i te ’oire pū, e ō te mau ta’ata i roto i te hō’ē ara āpī, e auhoa i reira i te mau hoa’a te mau hoa rave ’ohipa nō te tahi atu huru ’ohipa ’e e ō atu i roto i te tahi orara’a, fa’anahora’a ’āpī.

  • Figure 1

    Hoho’a 2 : Te fare ’orira’a Le Quinn’s i te matahiti 1970. Natirara : https://www.tahitiheritage.pf/quinn-dancing-papeete/

Page 6

E taui roa te huru ’imira’a i te ora, te huru orara’a i teie nohora’a u te ’oire pū tāpirihia mai e te rahira’a ’e te fana’o tapiho’ora’a i fa’atupuhia e te CEP. Rave rahi rave ’ohipa fa’a’apu, pūhā, pārau, vānira, taofe ’e rave ’ohipa i te repo ma’atea tei ’āreva nō te tāpapa i te ’ohipa patura’a fare, rave ’ohipa a te Hau, ho’o tao’a, pāpa’i parau, utara’a). Nā te fa’a’apu, ’ohipa i roto noa i te fēti’i,  teie mau tāne ’e mau vahine i te tae-roa-ra’a atu i roto i te ao o te ’aufau-tāmoni-ra’a i te ta’ata tāta’itahi. ’Ua ha’amata-’ē-hia na te ’aufaura’a i te ’ohipa fa’a’apu, i te mau matahiti 1960 i te ha’apāpū-maita’i-ra’a-hia. I te matahiti 1970, e hitu ’ahuru ma pae i ni’a i te hānere (75%)  feiā rave ’ohipa i te fenua nei, e pae ’ahuru noa i te matahiti 1962. I te matahiti1971, va’u ’ahuru (80) ’e tae atu i te iva ’ahuru i ni’a i te hānere (90%) o te huira’atira o te mau ’oire piri ia Papeete tei tihēpuhia[13].

Terā rurira’a o te huru orara’a i fa’aterehia mai e te fa’a’apu, te tautai, te rima’ī e rautīhia e te ’utuāfare fēti’i i te pae o te ravera’a, te fa’atupura’a ’e te faufa’a ho’i  e ta’ahuri mai ai i roto i te tahi orara’a ’oire, ’ei reira ho’i e riro ai te ’ohipa ’ei peu nā te ta’ata tāta’itahi, fa’a†eahia i te orara’a ’utuāfare ’e te mau aura’a fēti’i, e mea pāpū iho ā e taui roa te orara’a. Terā rā, ’eiaha ato’a e pari noa nō te ta’ara’a e te fēti’i inaha, tē tihēpuhia nei teie mau ’āreva ’ia au i te mau fa’aurera’a a te mau metua, ’aore e ’ohipa rātou i roto i te mau taiete fēti’i, e noho rātou ma’a taime iti iō te fēti’i ’e e fa’a’ohipa-māite-hia te faufa’a moni.  ’A hi’o mai na ia Claudine, nā te hō’ē māmā tōna, hoa nō te fēti’i i Nuu Hiva, i ’ite mai i tāna ’ohipa mātāmua. I muri mai, ’ua rave mai ’oia i roto i te tahi hotēra rahi nō Tahiti, ’ei vahine tāma piha. I tōna fa’atūha’ara’ahia, nā tōna tamāhine i mono iāna e rave rahi matahiti hou ’a tupu mai ai te tahi ma’i i ni’a iāna, fa’aea mai nei i te ’ohipa, nā tōna iho tamāhine matahiapo i mono iāna. Tē noho nei rātou to’otoru ini’a i te fenua i tārahuhia mai e Claudine rāua ’o tāna tāne i te mau matahiti 1970. Fa’atanohia te patura’a fare nō rātou  pā’āto’a, ’aita te parau o te ’utuāfare fēti’i i hahi ri’i a’e i roto i te orara’a ’āpī nei.

Te mau ’utuāfare mā’ohi i teie mahana.

’Ua pa’ohia te mau tinitau CEP e te vitivitira’a o te mau tauiuira’a totiare. Te mau tauira’a tapiho’ora’a, te mau ’ārevara’a o te mau huira’atira, te hotura’a o te ’oire pū ’e te vaitaha’ara’a te mau ’utuafare i mua i te mau peu nō rāpae mai, i te pae ānei o te fa’aro’o, i te pae ānei o te Hau metua, ’ua fa’a-huru-’ē roa te huru orara’a o te mau ’utuāfare, tei fa’atupu i te raura’a hau atu. E aha te parau nō te ’utuāfare i teie mahana ?

I teie mahana, mai te tenetere i ma’iri a’e nei, te aura’a fēti’i, te fēti’i ātea, o te pū o te orara’a o te ta’ata[14]. ’O ’oia te turu o te tahi tāpa’o nui : ’ite i te fēti’i, faufa’a o te fēti’i ’e tōna mau fenua. ’O te papa te reira o te orara’a i te mau mahana tāta’itahi : mai te peu e ora te rahira’a o te huira’atira mai te orara’a ’utuāfare iti, hau i te maha ’ahuru i te hānere (40%)  teie e ora nei i roto i te ’utuāfare fēti’i, e mea pinepine te ta’ata i te ora ’āmui i ni’a te tahi fenua, ’aore ra i ni’a i te tahi tuha’a fenua[15]. Tei rōpū maita’i te ’utuāfare i te oraéra’a fa’aro’o ’te mau peu ’ārearea, ’ua riro ’ei fāri’i tauturu, ’o te mau vahine te pou.

Te parau o teie mau fēti’ira’a, ’ua rara nā te mau ta’amotu ’e e mea pūai mau ā te orara’a fēti’i. Nā te ’imira’a ’ohipa, te haerera’a i te tau ha’api’ipi’ira’a, te mau rapa’aura’a rau tei ’ore i tano i te ’ōperera’ahia i ni’a i te fenua, te tumu ïa e ’ārevareva ai te ta’ata. Te tahi ato’a tumu, te pārahira’a i ni’a i te mau fenua fēti’i, ’ia au te ture, nō te mea, te pārahira’a ’e te fa’a’ohipara’a o te fenua tē fa’ati’amā i te feia i ni’a iho, te tātarara’a16 ato’a ïa o te noho nā te vāhi rau[16].

I teie mau ’ārevara’a ’e teie mau ’ohipa fenua, e piri mai te fifi o te nohora’a ’e te ’imira’a moni i te ārea ’oire. I mua i teie fifi, e mea ’ohie ’ore ’e te  veve  i te fāna’o I te ’ohipa, ’ei reira ho’i te ta’o « ’ohipa » e māramaramahia ai mai teie e te hō’ē pae rahi o te huira’atira veve, e noho i te ’oire pū, ’oia ho’i, te raveravera’a i te ’ohipa i terā ’e terā vahi, i terā ’e terā ’ohipa, te tauturura’a i te mau fēti’i ’e te mau ta’ata tupu, ’o te faufa’a hō’ē roa o te orara’a i te mau mahana ato’a[17].

Te faufa’a teie i ’apohia mai i te tinitau CEP : te mau ta’a’ēra’a tōtiare ’e tapiho’ora’a e mara’a noa ra, tē ha’apāpū ato’a nei i te nu’ura’a tāta’itahi ’e te nu’ura’a o te mau fēti’i[18]

  • Bibliographie

    Bastide L. et Lelièvre E. (dir.), Familles et changement social en Polynésie française (à paraître)

    Merceron F., 2005, « Dynamiques démographiques contemporaines de la Polynésie française : héritage colonial, pluri-ethnisme et macrocéphalie urbaine », Les Cahiers d’Outre-Mer. Revue de géographie de Bordeaux, 58, 230, p. 233-240.

    Ringon G., 1972, « Les changements d’une commune de Tahiti entre 1960 et 1970 : Faaa (1) ».

    Robineau C., 1989, « Familles en transformation : un cas polynésien (Maatea, Moorea, Iles de la Société) », Cah. Sci. Hum., p. 10.

    Sierra-Paycha C., Trabut L., Lelièvre E., Rault W., 2022, « Les ménages complexes en Polynésie française. Résistance à la nucléarisation ou adaptation à la modernité ? », Espace populations sociétés.

  • Citer cette notice

    Référence(s) :

    Autrice(s) / Auteur(s) : Louise Protar

    Protar Louise, 2024, "Te mau « tinitau CEP » : tu’atira’a o te mau tauira’a o te ’utuāfare", Dictionnaire historique du CEP, mise à jour le 28 January 2025