Page 1
Mai te pitira’a o te tama’i rahi o te ao nei, i te taime ’a pe’e ai te fa’atere o te fenua Farāni i te nu’ura’a o te mahuātoa ’ātōmī ’e tae atu i te fāra’a o te paera’a o te rēpūpirīta, taime i fa’aoti ai te peretiteni mātāmua ’ia fāna’o te fenua Farāni i te tahi moiha’a ’arora’a pāpū ’ei tāpa’o nō tōna fa’ati’a-fa’ahou-ra’a ’e ’ei rāve’a nō tōna ti’amāra’a, e ti’ara’a upo’o’aha rahi tō de Gaulle tāne i roto i teie ha’amatara’a fa’aruri-’ē-ra’a mana’o a te hau Farāni. Terā rā, e’ere teie ’ā’amu i te mea tupu ’ōhie noa.
De Gaulle tāne ’e te ’ātōmī hou te paera’a o te Hau Rēpūpirīta
I te taime ’a topa ai ’o Little boy i ni’a i te ’oire nō Hiroshima i te 6 nō ’ātete nō te matahiti 1945, ’ua ō ato’a mai te hauri’ari’a ’o de Gaulle tāne mai tō te ao tā’āto’a. I ni’a i tōna ti’ara’a peretiteni o te Hau Rēpūpirīta Farāni tau poto, ’ua parau ’oia i tei riro mai ’ei hunō’a nō na, te tōmānā de Boissieu tāne : “E mea hāhano mau ā teie mahuātoa ’ātōmī tā Goldsmith tāne i fa’ahiti mai iā’u ra ; i te roara’a o teie tama’i ’ua taiā noa vau ’ia ’ite mātāmua atu te Purutia, hou a’e te Marite ’e fifi rahi roa mai ai te fenua Peretāne.”’Ua fa’aōhia atu te ’aiihitēmia Bertrand a Goldschmidt tāne, pīahi nā Marie a Curie vahine, i roto i te ’ōpuara’a Manhattan. ’Ua tupu atu te reira nā roto i te tahi tere o te tēnerara i Ottawa, i te 11 nō tiurai 1944, ’e ’ua fa’ahiti atu ’oia i te nu’ura’a a te mau hau tā’ati. ’Ua ’ite pāpū ’o de Gaulle tāne i te faufa’a o te mau ’ohipa fa’ehau e tupu ra : “Māuruuru roa, ’ua māramarama maita’i au.”
I te ’āva’e ’ātete nō te matahiti 1945, ’ua fa’aue rū atu ’o de Gaulle tāne ia Boissieu tāne, ’oia tē horo ra nā ni’a i te pua’ahorofenua e te ti’ahau Marite “ ’ia ’ite ’oi’oi ’oia e aha mau na te hope’ara’a. Parau mau, e mahuātoa ri’ari’a mau teie, terā rā, peneia’e e tano paha e ha’amātautau,’e ’ia roa’a ia tātou i te fa’a’ohipa i teie mahuātoa i te tau tama’i, ’ua ora maita’i ïa te mau moiha’a tama’i ”. ’Ua fa’aineine te ti’ahau Marite i te tahi turu nō te arata’i i te pirita’ara’a pāpū ’ore e vai nei i rotopū i nā fenua e piti i te pae nō te turuturu autaea’era’a ’ātōmī, mai te fa’atatira’a mana e te mau tāu’aparaura’a noa : “ Mai te ’ana’anatae te tahi ra’atira fa’ehau piri ia de Gaulle tāne, « ’ua ineine roa vau nō te fa’afārerei iāna i te ’aifatu fa’ehau ”. E mea nā reira te mau Farāni i te fāri’ira’a mai i “te mau ha’amāramaramara’a mātāmua ” i ni’a i te mau hope’ara’a o te mau tauiha’a tama’i ’ātōmī.
’Ua ha’amauhia te Pū mā’imira’a ito ’ātōmī (CEA) e de Gaulle tāne nō tōna mau hepohepo nō te nu’u fa’ehau, terā rā i te taime iho ā ’a ha’amauhia ai taua Pū ra, ’ua ’ore ato’a te fa’a’ohipara’a ’e tae noa atu i tōna mana. Teie rā, ’ua mono ’o Guillaumat tāne ia Dautry tāne, i te matera’a atu teie, i te matahiti 1951, ’ei fa’atere rahi, ’ua ’itehia mai e ana i te tahi rāve’a nō te feruri i te mahuātoa ’ātōmī : tei raro a’e te CEA i te fa’aterera’a a te peretiteni o te Tōmite rahi, e ti’ara’a tīvira e ti’amāra’a tōna i te pae o te fa’aterera’a ’e i te pae o te faufa’a, tei fa’a’ohie i te mau ha’amāu’ara’a inaha, ’aita e faufa’a e tītau fa’ahou i te ta’ata hi’opo’a nō te mau ha’amāu’ara’a. Hau atu, e fāri’ihia te mau fa’anahora’a a te nu’u fa’ehau.
I te tau fifi ’e te hepohepo, ’ua uiui haere ’o de Gaulle tāne, ma te mau rāve’a e rave rau, nō te nu’ura’a o te ihi anoha’a ’ātōmī. ’Ua ti’a atu ’oia i te matahiti 1946 i te vauvaura’a parau a te tāpa’o pae Ailleret tāne, X ’e te « ‘ōrurehau », tei fa’atere i te mauha’a tama’i ta’a’ē o te nu’u fa’ehau ’e ’o tei fāri’i pinepine iāna ’ia tere ’oia nā Pari. E fa’aarahia atu te tēnerara e Olivier a Guichard tāne, ti’a ’āpe’e i te arata’ira’a a de Gaulle tāne, e rohi i te CEA, i ni’a i te feafeafau a te mau fa’aterera’a o te Rēpūpirīta na 4 i mua i te mana’o fa’ata’ara’a e fa’ahitihia ra e Christian a Pineau tāne, fa’aterehau nō te mau ’ohipa ’e’ē a Guy Molet i te Tōmite o te pārurura’a a te Hau i te 30 nō ’ēperēra 1957 : “ 1°) E hāmani ānei tātou i tā tātou iho mau mahuātoa 2°) ’Aore ra e fa’a’ohipa tātou i te mau mahuātoa e hōpoihia mai e vērā mā, te mea ia e fifihia ra, i teie taime, i te tao’a pāto’ihia e te ture marite.” [1]
E piti noa taime tō de Gaulle tāne hōro’ara’a atu, i mua i te nūna’a, i tōna mana’o i ni’a i te mahuātoa ’ātōmī. I te 16 nō māti 1950, ’ua pāhono atu ’oia i te tahi pāpa’i ve’a mai te mea ra tē rohi ra ’oia, “ ’Aita tā’u e paura ’ātōmī. I roto i tō tātou nei ao, i te tahi taime, tē tātarahapa nei au.”
Page 2
E maha matahiti i muri iho, i te uiui-ra’a-hia atu i ni’a i te ’ōpuara’a o te ’Autahira’a ’Europa o te Pārurura’a, ’ua ha’apāpū ’oia i tāna pāto’ira’a i te parau fa’aau e ’āmui ra i te mau nu’u ato’a, nā reira te mau nu’u ’ātōmī ato’a, nō te fa’ahepora’a ti’amā ’ātōmī.
Te fa’aaura’a a te CED “mai te peu e fa’ari’ihia te reira e ’ore te mana o te fenua Farāni nō te hō’ē tau e 50 matahiti, te aura’a ra, mai teie atu ē a muri noa atu, i te fāna’ora’a iāna iho”, e ’ōpani-roa-hia ïa “te fāna’ora’a i te hō’ē noa a’e mahuātoa ’ātōmī”.
I nau ’āva’e hope’a o te Mahara’a o te Rēpūpirīta, ’ua fa’atetei te fenua Marite ’ia ha’aputuhia i ni’a i te fenua Farāni, te tahi mau tūpita pao fāito tanotano (IRBM) ’e te tahi mau mahuātoa ’imi fā « i pōnao-piti-hia » ma te pāruru hōpe’a i te mau mauiha’a tama’i ’e te fa’aho’ira’a i te tahi turuturu autaea’era’a i ni’a i te patōra’a ’ātōmī nā raro i te moana, tei ’ore roa e pāruruhia e te ture McMahon Act.
’Ua fa’ari’ihia te fa’ateteira’a nei, i ha’apurorohia i te ’āparaura’a a te OTAN i Pari mai te 16 ’e tae atu i te 19 nō tītema i te matahiti 1957.
I te ’āva’e nō fepuare nō te matahiti 1958, ’ua māuruuru te pāpa’i parau rahi tāmau o te pū Pārurura’a a te hau (Fa’aterera’a hau o te Pārurura’a) i te mau “tūrēnira’a i te pae o te ’Ātōmī” : “ ’Ua fa’atupu te mau tāu’aparaura’a i arata’ihia e tā tātou mau vāna’a tae noa atu i te mau vāna’a ’ātōmī Marite i te fa’ahiahia nō te mau anira’a ha’amāramaramara’a i te pae o te ’ātōmī (vāhi tāmatamatara’a ha’amāo’a tūpita, pahī hopu moana) [2]. ’Ua vai ’amaha noa rā te mau ti’a fa’aoti Farāni i ni’a i te parau o te ’ōpuara’a nō te tahi tūpita Farāni. I te 6 nō fepuare i te matahiti 1958, i te Tōmite o te pāruru, tē fa’ari’i nei ’o Pineau tāne « e mana’o fa’ateitei mau te parau fa’aineine ’ia fa’ahi’ohia atu ’ei mana’o maita’i te ’ōpuara’a maitata’i tei matara mai. E au ra e parau fafau huru tā’ōti’a ri’i teie ».
Mai te peu, tē hina’aro ra ’o Pfimlin tāne (fa’arava’ira’a faufa’a ’e tāpura faufa’a) e hōro’a i te ti’ara’a faufa’a mātāmua o te tama’i i te fenua ’Āreteria ’eiaha rā i te “tama’i tāumi noa atu i te pitopito”, tē mana’o nei ’o Chaban tāne “ e ’ohipa hape mau i te tū’atira’a atu i teie nei fa’auera’a (fenua ’Aretēria) ’e te vaiiho atu i te tahi atu mau ’ohipara’a i te mau Hau tā’ati. » Tē nanau nei ’oia ’ia pāpa’ihia mai te tahi rata e fa’ature nei i te ha’aputura’a o te mau ha’amāramaramara’a i hōro’ahia mai, ta’a’ē atu i te hi’o-fa’ahou-ra’a a te ture McMahon Act.
Hou te hi’ara’a o te Hau, ’ua fāri’i ’o Félix a Gaillard tāne i te ha’aputura’a i te mahuātoa Marite i te mana’ora’a i te tahi ti’amāra’a i roto i te mau ’aitauira’a ha’amāramaramara’a i ni’a i te ’ātōmī ma te ti’aturi i te hi’o-fa’ahou-ra’a i te ture McMahon Act, ma te ’ore e ha’amute i te mau mā’imira’a Farāni i ni’a i te mahuātoa ’ātōmī, ’āre’a rā, ’ua tu’urima ho’i ’oia i te fa’aotira’a nō te 22 nō ’eperēra 1958 tei fa’aoti i te fā nei, te tūpitara’a mātāmua i te matahiti 1960.
Te ta’ara’a i te matahiti 1958 : “ ’Eiaha tātou e tāmau i te ’ohipa ’āmui i te pae o te ’ātōmī ”
I tōna taera’a i roto i te tumu ’ohipa, ’ua fāfā atu ’o de Gaulle tāne i te ’ōpuara’a ’ātōmī Farāni ’e tōna huru fāito i te fenua nō ’Europa [3] mā. ’Ua fa’atupu te parau fa’aaura’a Farāni-Heremani i tu’urimahia i te 17 nō tēnuare nō te matahiti 1957, « i te hō’ē turuturu autae’ara’a o te mau atamanava fa’ehau ’e tō te mau moiha’a tama’i ” [4]. ’Ua fa’anava’ihia e te hō’ē hono’a parau huna, i te 8 nō ’ēperēra nō te matahiti 1958 o tē mito e 3 a’e fenua tē fa’ata’a i te tahi faufa’a nō te pū fa’ata’ara’a hu’ahu’a ’ātōmī i Pierrelatte : e 45%, nā te fenua Farāni ’e te fenua Heremani, 10%
Page 3
nō te fenua ’Ītāria e te tātuha’ara’a ’aifāito, ’ia au te fāito ’aufaura’a, i te ’uraniūmu hau nō te hāmanira’a i te tūpita H. Te mana’o ’o ’Europa, ’ei pa’epa’e i te turu Marite, e rāve’a ato’a ïa nō te fa’ahepo ia Washington nō te hi’o-fa’ahou-ra’a i te ture McMahon Act. Inaha ho’i, i te ’ōmuara’a o te matahiti 1958, rave rahi mau tere ’ohipa Farāni i tupu i ni’a i te tahua tāmatamatara’a ha’amāo’a tūpita i Nevada.
E fa’aātea ’o de Gaulle tāne iāna iho i teie ’ōpuara’a a ’Europa. I te taime mau o te ’āpo’ora’a a te Pū Pārurura’a a te Hau i te 17 nō tiunu nō te matahiti 1958 [5], ’ua fa’ata’ata’a tāmau ’oia i te parau : “ ’Eiaha tātou e tāmau i te ’ohipa ’āmui nō te tuha’a o te ’ātōmī, tuha’a e ti’a roa ia tātou i te pūtohe”. ’Ua tāhemo ’oia i te turuturu autaea’era’a ’ātōmī e ’o Ronetona ’e ’ua vaiiho ia Couve de Murville tāne, fa’aterehau o te mau ’ohipa ’e’ē, ’ia tāhiti i te mau ’ōpuara’a fenua ra’ituāta’a, hō’ē tūpita nō ’Europa e tāta’itoru te ataata : e ha’afifi roa atu teie i te tāhō’ēra’a o te Fenua Heremani ; e fa’atupu i te tama’i e te fenua Rūtia; e ha’afifi roa te tahi “ turuturu autaea’era’a nō teie tumu parau e te Fenua Marite” [6]. ’Ei fa’aotira’a, e tūmahae roa ’o Guillaumat tāne i te parau faufa’a a Chaban tāne i ni’a i te turuturu autaea’era’a fenua Farāni-fenua Heremani :’aita te CEA e fāri’i ra i te mana o te fa’aaura’a parau Strauss – Chaban-Delmas i ni’a i te’ohipa-’āmui-ra’a i te tuha’a o te paura ’ātōmī.”
I te pae o te Marite, i taua ’āpo’ora’a ato’a ra, ’ua fa’ahepo ’o de Gaulle tāne “ ’ia tu’uhia i te mau tauiha’a tama’i i raro a’e i te mana o te Hau Farāni” ’e ’ia tū’atihia ’o Pari i nā pae “ ha’api’ira’a ’e fa’a’ohipara’a ” i te “ tupura’a o te tama’i ’ātōmī ”. Tē pāto’i ra ’ōna i te mau fa’ahope’ara’a poritita e fa’atupuhia e te mau tū’ati-‘ore-ra’a o te mau ihi anoha’a, mai te tau o te fa’aterera’a i raro a’e i te Maha o te Rēpūpirīta : “ ’Eiaha e ha’amata mai tei raupāhia mai, e hi’o fa’ahou mai rā mai te ’ōmuara’a, ’ia fifi noa atu .”’Ua fa’aau te tāpura fa’aotira’a i te hō’ē turuturu autaea’era’a i ferurihia mai te tahi auturuturu mai te mea ra e ti’ara’a ihi, e ti’ara’a poritita tuea tō Washington ’e tō Pari,’e ti’a roa te OTAN i te riro mai mai te tahi faufa’a Farāni ma Marite :
- E ti’a roa ’ia tomo atu tātou i roto i te fa’anahora’a o te atamanava o te tama’i ’ātōmī,
- E ti’a roa ’ia honohia te Fenua Farāni i te mau mā’imira’a ’ātōmī Marite i te pae fa’ehau,
5. E ti’a roa ’ia tū ato’a tātou ma te tā’ōti’a ’ore i roto i te fa’anahora’a o te ravera’a SACEUR”.
Maoti te ti’ahau Jacques a Martin tāne tei tāu’aparau e rau ’āva’e e te fenua Marite, i tāmau noa ai ’o De Gaulle tāne i te māramarama noa i te nu’ura’a o te mau tāu’aparaura’a. Mai te 02 nō tiurai nō te matahiti 1958, ’o Ronetona noa tē fāna’o i te hi’o-fa’ahou-ra’a-hia i te McMahon Act tei fa’anahohia nō te mau pūai fenua ato’a i nu’u i te pae o te ’ātōmī. Teie rā, ’aore roa e fa’auera’a nō te fa’ahemora’a [7] [8] i fa’ataehia ia Martin tāne ra. E tāmata ’o De Gaulle tāne i te 5 nō tiurai nō te matahiti 1958, e te pāpa’i parau rahi Marite John Foster a Dulles tāne, i tōna terera’a mai i Pari. Tē ha’amana’o ra ’o Couve tāne i te huru au maita’i ma te tāpa’o i te mutura’a o nā hi’ora’a e piti : nō Dulles tāne e ti’a roa ’ia manuia te maita’i a te pūai Marite, ’aita ïa te reira e fa’ata’a i te tahi pārahira’a nō te hina’aro o te tēnerara de Gaulle tāne i te ’īritira’a mai i te fenua Farāni i taua fa’a’erera’a [9] ra. Tē fa’atetei nei ’o Dulles tāne e piti tāviri ’e te tahi tauturu i roto i te ha’amaura’a
Page 4
i te mau mātini ’ātōmī nō te mau pahī hopu nā raro i te moana. Te tāpa’o nei ’o De Gaulle tāne i te faufa’a o te ’ātōmī fa’ehau i roto i te tāpura ha’amara’ara’a i te fenua : “ Tei ni’a tātou i te ’ē’a ’ia riro tātou ’ei pūai ’ātōmī, ’oia ho’i, tē ’ore roa e tū’ati i tā ’outou ’aore ra tā Rūtia. E ’ohipa ’āva’e noa teie. Tei pāpū rā : e fatu iho ā mātou i te mahuātoa ’ātōmī [10]”
Fa’aotira’a ti’a ’e te mau hope’ara’a o te ta’ara’a : hō’ē tūpita ’Europa nō te fa’atīani ia Washington ?
’Aita ā ’o de Gaulle tāne i fāri’i atu ra i te mau rurira’a ihi ’e te mau rurira’a ihi anoha’a e vai ra i rotopū ia Washington rāua ’o Pari, tē ani ra ’oia i te tahi huru porititara’a : ’ia mana te reo o te Fenua Farāni i ni’a i te parau o te fa’a’ohipara’a i te mau pūai ’ātōmī i ’Europa [11]. Tē ’ōpua ra ’oia e ha’amau i te tahi ’avei’a ’ātōmī a te OTAN i rotopū i te mau Hau pūai e tūpita tā rātou nō te fa’ata’a ’ē i te fenua Farāni i te toe’a ’o ’Europa. ’Ua fa’aturehia te reira mana’o i roto i te tahi pāpa’i mana i te 17 nō tetepa nō te matahiti 1958. ’Aore rā ’o Ronetona, ’aore ato’a ’o Washington i hina’aro noa a’e e ’īriti i tā rāua Special Relationship i te tahi mero hou. I muri atu i te matahiti 1960, e pati ’o Adenauer tāne i te ha’amaura’a i te tahi ’avei’a e ’āmui i nā Hau e 5, amouta’a i fa’aoti e fa’a’ohipa i te mahuātoa ’ātōmī, i te pū o te OTAN ; ’ua vaiiho noa ’o de Gaulle tāne ’ia tupu, ma te ti’aturi ē e’ita te Hau Purutia e hau atu i te maita’i ia Farāni i te ’īritira’a mai i te mau Peretāne mai roto mai i tā rātou pororua [12].
.
’Aita e rāve’a ’ē atu tā de Gaulle tāne maoti rā te fāri’ira’a i te pāto’ira’a o te fa’atetei. I te rurura’a nō te pārurura’a i tupu i te 31 nō tēnuare nō te matahiti 1959, tē pe’ape’a ra ’oia i te ma’irira’a o te hō’ē “ aupupu hau ti’ama”, tei tu’u roa atu i te Fenua Farāni i mua i te tupura’a o te hō’ē tama’i ’ātōmī tei ’ore roa i fa’aotihia e ana. “’Aore ho’i te hō’ē fenua rahi e fāri’i ’ia topa tōna mana fa’ata’a i roto i te rima o te tahi atu fenua noa atu tō rāua piri ’e tō rāua fa’atau’ara’a .” [13]I muri mai i teie ahata’aria tō te tēnerara nō te fēti’i de Gaulle, ti’a feruri i te fa’a-ruri-’ē-ra’a mana’o Farāni, e tano ai ’oia e na i teie fa’atahurira’a mai te hō’ē mā’itira’a ra : « I raro a’e i te fa’aterera’a a te Maha o te Rēpūpirīta, ’ua riro te hu’ahu’a ’ātōmī ’ei turu i te pūai o te fa’atau’ara’a. Nō te tēnerara de Gaulle tāne, e’ere roa atu te reira : ’ua riro te hu’ahu’a ’ātōmī ’ei rāve’a nō te tāu’a-’ore-ra’a i te fa’atau’ara’a. »
I te tōmite pārurura’a nō te 12 nō novema nō te matahiti 1958, e pae ’āva’e i muri atu i te ha’amo’era’a i te ’ōrama o te hō’ē tūpita ’Europa, ’ua ha’amana’o ’o de Gaulle tāne i teie ’ohipa tano ’a ātea noa atu ai te turu a te Marite. ’Ua fa’ahepohia ’o Guillaumat tāne e vauvau atu i “ te mau faufa’a ’e te mau fifi o te ’āparau-fa’ahou-ra’a i teie tumu parau e te mau Heremani ”. ’Ua fa’aātea te fa’aterehau o te nu’u i te tā’āto’ara’a o te ’āmuira’a i ni’a i teie tūpita, tei piri roa i te oti-hope-ra’a, noa atu “ te tīa’ira’a i te hō’ē ho’onara’a tē tāpo’i roa i te mau ha’amāu’ara’a ’e te fa’atupura’a. ” Teia rā, nō tōna pe’ape’a i te tārifa o te tūpita H, ’aita te fa’aterehau ’āpī o te nu’u e tāhiti i te mana’o e ’āmui i te mau fa’atupuha’ara’a faufa’a nō te mahuātoa hāmanihia e te ’uraniūmu hau i Pierrelatte : « mai te peu pa’i e vai te tahi tauturu pāpū mai te Fenua ’Ītāria mai ’e te Fenua Heremani mai i roto i teie pū hamanira’a mahuātoa », e hamani ’oia i te mau mahuātoa nō ’Europa » [14]. ’Aita roa atu ’o Guillaumat tāne e ’ite i te tahi noa a’e fifi ’ia au te hi’ora’a fa’ehau ” ’e, i te pae poritita rā, tē ani ra ïa ’ōna “ mai te peu e fa’a’ōhiehia tō tātou pirira’a atu i nā tauiha’a tama’i
Page 5
Marite e toru ”. ’Aita ’o Couve tāne i fa’ahiti noa a’e i tōna mana’o, ’ua mamā ’o de Gaulle tāne i te tāu’aparaura’a.
E mea iti te pe’ape’a ’o de Gaulle tāne nō te mau ha’amāu’ara’a, ’ia fa’aauhia i te taime i fa’ata’ahia nō te tītau i te tahi pūai tama’i tano. Nō reira, i hea e tu’u ai te faufa’a o te tūtavara’a ? Te tūpita ’aore ra te mau matini uta mahuātoa, e au nō te fa’aruri-’ē-ra’a mana’o, ma te ’ite pāpū ē, e rāve’a noa te Mirage IV, i ha’amatahia i te hamani e te Hau nō mua mai, tē riro i te fifi ’ōhie noa i mua i te mau ’enemi i te hō’ē tūpita e paohia mai raro atu i te moana ? E fa’ahu’ahu’a atu ’o de Gaulle tāne i te mau tatarara’a i te pae o te mau anoha’a i mua i te tōmite pāruru o te 13 nō māti i te matahiti 1959. E ha’amāramarama atu ’o Francis a Perrin tāne, te tōmitera teitei nō te CEA, i te mau tua tē ’ore roa e ti’a i te ha’arōromahia ’e tae atu ai i te tūpita H : E 23 ’e tae atu i te 25 kiro purutoniūmu nō te hāmani i te tahi mātini e fāito i te hope’ara’a 15 kiro ana’e. Tē rave nei te putu uira G1, 10 i te matahiti hō’ē, te putu uira G2 rā, tei taui i te ’āva’e nō tiurai, e ha’amata ’oia i te putu i te hope’ara’a o te matahiti 1959. ’Ua ani ’o de Gaulle tāne i te maorora’a i roto i te tītaura’a i te purutoniūmu ’e te pa’a’inara’a. Tē fa’a’ite ra ’o Couture tāne, te fa’atere tahito nō Pierrelate, ’e mono ho’i nō Guillaumat tāne i te ti’ara’a tāvana hau nui, i te fāito moni 2,5 ’e tae roa atu i te 3 miriā hau nō te ha’apa’ari i te pāno’ono’o ’ore o te ’ohipara’a ’e nō te tāmatara’a i te ’ohi mai i te mau ’ōfa’i « scorie », ’ei reira e fa’atupu ai i te tūpitara’a mātāmua, e 3 ’āva’e i muri a’e i te roa’ara’a mai te purutuniūmu. Teie te fa’aotira’a a de Gaulle tāne, te tūpita nā mua roa, noa atu e tauihia te tū’atira’a i te pūai tama’i. Te poritita nā mua roa hou te fa’anahora’a nō te fa’atupu.
1959 : te hāro’ara’a i te mau fa’ahepora’a o te ti’amāra’a
I te ’ōmuara’a o te matahiti, tē mara’a noa ra te ti’aturira’a maoti te mau nu’ura’a a te CEA tē fa’ahanahana ra i te fā o te ha’apa’a’inara’a paura ’ātōmī mātāmua i te ha’amatara’a o te matahiti 1960. Tē ha’ati’aturi noa ra teie hi’ora’a i te mea ē e fāna’o te fenua Farāni i te hi’o-fa’ahou-ra’a i te McMahon Act, ’ia au i te mau tu’ura’a i ravehia e te mau Peretāne, nō te pū’oira’a o te tāpura ’ohipa, te tūpita H ’e te mau mātini uta mahuātoa. I te ’āva’e nō tēnuare 1959, e arata’i roa teie mana’o vare ia Guillaumat tāne i roto i te hape e 6 matahiti i te maoro i ni’a i te puta tāpa’o mahana o te tūpita H(1962) : “ E ha’apūoho mau a’e te mau tohura’a mai te peu e fa’ari’i, i te taime mau i reira, nā roto i te tupura’a, e riro mai te fenua Farāni ’ei Pūai ’ātōmī, te Fenua Marite, mai tei ravehia na nō te Fenua Peretāne, e toro rātou i te tahi turu anoha’a nava’i nō te rave-vitiviti-ra’a, mā te ha’amāu’ara’a māmā a’e, te hāmanira’a i tā tātou mau tauiha’a mahuātoa ahu ’ātōmī [15].
’Oia mau, i te ’āva’e nō fepuare ’e te ’āva’e nō māti 1959, ’ua vaiiho noa ’o Washington i te ti’aturira’a i te tahi mau parau ’āpī. E iti te hina’aro ’o te piha a te Hau e pāto’i i te mau rurira’a moni. ’Ua fa’anaho ’o Bertrand a Goldsmith tāne i te hō’ē tere i te ’āva’e fepuare nō te fa’aaura’a i te tahi mātini hō ito ’ātōmī nō te pahī hopu nā raro i te moana ’e te ho’ora’a atu i te ’uraniūmu hau. [16] I ni’a i taua mau fa’aotira’a ra te hau fenua i te fa’aotira’a e turumoni nō te patura’a i te pū fa’ata’ara’a hu’ahu’a ’ātōmī nō Pierrelatte, noa atu ā te mara’ara’a o tōna moni ho’o. ’Oi’oi roa te mau moemoeā i te māui : ’Ua tā’ōti’a te firi’a nō te 7 nō mē 1959 i te turu Marite nō te hāmanira’a i te hō’ē mātini pahī hopu moana ’ātōmī ’e i te hāponora’a i te “ hō’ē i ni’a i te toru rahira’a o tei ’ōpuahia ” [17]. ’Oia mau, i te reira taime, ’ua tāpa’o te tēnerara i tōna ti’amāra’a ma te fa’aara, i te
Page 6
’āva’e nō māti, i te ’īritira’a o te nu’u fa’ehau Farāni mai te pupu o te mau fa’atere o te OTAN nō Méditerranée.
Ma te ’ore e fa’a’ore roa i te turu a te Marite, ’ua tāpa’o maita’i ’o de Gaulle tāne i te mau hope’ara’a poritita o teie ’ōmitomito. I te 25 nō mē 1959, ’ua fa’aara ’o Eisenhower tāne ē tē pāto’i nei ’ōna i te mana’o e vaiiho mai i te mau tauiha’a tama’i ’ātōmī tā te Marite i pōnao pāpū i te Fenua Farāni [18]. Tē fāri’i ra rā ’oia ’ia fāna’o te mau pūai Farāni e ti’a ra i te Fenua Heremani i te mau tauiha’a tama’i Marite. Tē fa’ati’ati’a noa ra ’oia i te turu-’ore-ra’a Marite. I te mea e fāri’i ’oia ia Eisenhover tāne i te 3 nō tetepa 1959, i Rambouillet, e fa’ahiti atu ’oia i te tumu parau ra i roto i te mau tāu’aparaura’a noa. Nā roto i te tahi huru auparaura’a, ’aita ’oia e fa’ahiti ra i tōna hina’aro mau, e tupu rā ho’i. ’Ua ’ōmūmū ’ōna : “ E ’ohipa ma’ama’a paha ïa te ha’amāu’ara’a te fenua Farāni i teie tino moni nō te heheu atu ē e mau mea i ’ite-’ē-hia na e te mau Hau tā’ati nā reira ato’a te mau fenua tē riro mai ānei ’ei ’enemi ”. ’Ua ’ōhumu ’ōna : “ ’A tau’āparau ana’e na tātou i ni’a i te Ture Mac-Mahon ! ’Ua ti’a roa iā’u i te taui i te papa ture nui a te Fenua Fārani i te taime ’a ’ite ai au, ’aita roa i au maita’i.” Nō te fa’ahope, ’ua ’ōrure ’oia : “ Tē parau mai ra ’outou, e mea ataata nō’u ’ia ’ite i te mau mea tā te hō’ē tauatini tāporari rūtia i ’ite a’e na. E’ita vau e fāri’i i te reira parau. E fa’aherehere te Fenua Farāni i te hia’ai o tōna mana ” [19]. E piti ’āva’e i muri mai, i te 3 nō novema 1959, ’ua fā’i ’ōia i te Ha’api’ira’a nu’u fa’ehau e ti’a roa i te Fenua Farāni i te ha’amau i tāna iho fa’anahora’a nō te pūai nu’u ”.
Te tomora’a atu te Fenua Farāni i roto i te hui ’ātōmī ma te tūpita Gerboise bleu, i te 13 nō fepuare 1960, tē pāpū rā ïa te mana’o vare o te hō’ē fa’a’āpīra’a i te McMahon Act nō te faufa’a o te Fenua Farāni. Tē mana’o ra te huito’ofā Anderson tāne, ’oia e peretiteni ra i te Joint Committee on Atominc Energy, i taua taime ra, “ E’ere te tāmatamatara’a ’ōtahi i te nu’ura’a fa’ahiahia faufa’a roa ” [20]. E ’ita roa atu te Fenua Farāni, tei ti’a i te turu a te Marite, e fāna’o atu i te tahi noa a’e turu, mai te parau a te pāpa’i parau a te Hau Herter tāne, e’ita ato’a i ni’a i te ravera’a o te mau tāmatamatara’a i raro i te hōhonura’a o te fenua [21].
E’ita teie fa’atau-pupū-ra’a e fa’atupu noa a’e i te fa’aotira’a a te tēnerara de Gaulle tāne e tāmau i te tāpura ’ohipa i fa’ata’ahia nō te ’ātōmī ’e te ha’amaura’a i te mau vāhi tāmatamatara’a ha’amao’a tūpita o tāna e tītau nei. Hō’ē tahua i raro i te fenua, nō te te tūpita A, ma te vitiviti ; hō’ē ato’a tahua ta’a’ē i te ātea nō te tūpita H, noa atu te tāere o te mau ’aivāna’a ’ātōmī Farāni nō taua ’ohipa ra (de Gaulle tāne ’e te mā’itira’a ia Pōrīnetia).
[Hoho’a]
PARAU HUNA PĀPŪ
Tē vai ato’a ra te tahi mau fa’anahora’a pāpū nō te fa’atupu i te tahi ha’apa’a’inara’a ahu ’ātōmī tāmatamatara’a i te hope’a matahiti 1962 ’aore ra i te ’ōmuara’a matahiti 1963.
I teie nei, e ti’a ’ia ti’aturihia ē, e fatu te fenua Farāni i te mahuātoa ahu ’ātōmī mai te matahiti 1965. Terā rā, ’aita vau e ti’aturi nei, i teie nei ’aore rā ’ia tae i te matahiti 1969, e noa’a mai ia tātou i te tahi tūpita pao ’ōmou ’ātōmī (IRBM) e ti’a i te amo i te ’ōmou (ni’ara’a) Farāni.
Tē ’ite nei tātou ē, mai te matahiti1964 ’e tae atu i te matahiti 1969, te manureva ana’e te rāve’a e fa’a’ohipa.
Page 7
Nō te reira, e ō mai te ’ōpuara’a e hāmani e 80 ti’ahapa manureva ta’ita’i nō te fāna’o i te hō’ē rahira’a e 50 manureva ineine noa.
I taua taime ra, e tāmau mātou, ’e te turu Marite, i te mau mā’imira’a ’e te mau fa’atanora’a o te mau tūpita pao fāito tano (IRBM) ’Europa e ’ōmou ’ātōmī Farāni, tei oti i te hāmanihia i te matahiti 1969, o te riro i te tā’ōti’ahia i te fāito e 40 ’ē’a fa’arevara’a.
E ha’apūoho tano a’e teie ’ōpuara’a mai te peu e fa’ari’ihia mai teie atu, ’ia au i te tupura’a, ’ia riro mai te fenua Farāni ’ei Pūai ’ātōmī, te Fenua Marite, mai tā rātou i rave nō te Fenua Peretāne, e horo’a mai i te tahi turu anoha’a nava’i maita’i nō te ha’atupu vitiviti roa, ma te ha’amāu’ara’a māmā a’e, te hāmanira’a i tā mātou mau mahuātoa ahu ’ātōmī .
————————–
Pū’ohura’a a te Tōmite Pāruru nō te 13 nō māti 1959 “Poritita fa’ehau tau roa : te mau tāpura o te fa’anahora’a ’e o te mau mauha’a tama’i”, ‘api. 5. ’Ua vare ’o Guillaumat i ni’a i te nu’ura’a o te mau mā’imira’a nō te tūpita H,’ua mana’o mai ’ōna e hi’opo’ahia te Ture a McMahon ’ia ha’apa’a’ina ’o Farāni i te tūpita A, i te matahiti 1960.
Figure 1
CR du Comité de défense du 13 mars 1959 « Politique militaire à long terme : plans d’organisation et d’armement », p. 5. Guillaumat s’illusionne sur l’avancement de la recherche sur la bombe H en escomptant la révision du McMahon Act dès que la France aura tiré une bombe A, en 1960.
