Skip to content

DOI :

Fa’a’āpīra’a hope’a i te mahana 28/01/2025
  • ’A hi’ohia atu ai mai te tahi hoho’a nūmera nīno’ahia, tē ha’afifi noa ra te ’reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai. Te pe’ape’a e fa’aro’ohia ra i roto i te mau ’ōrero a te mau ta’ata poritita ’e te mau fa’ehau a te CEP, i roto ato’a i te tahi mau tuatāpapara’a tē ha’apāpū ra i te papara’a ’e te maita’i e ’itehia ra i roto i te mau ’ōpuara’a o te fa’ahotura’a tapiho’ora’a i ha’amauhia mai te matahiti 1970 i roto i te mau ta’amotu. Hau atu i te mau hapehape ’e te mau rurira’a tere e ’ore e ’ite-maita’i-hia ra tā te hoho’a e ha’afaufa’a ra, e huru ïa te reira nō te uiui i te vaira’a o te mau huira’atira ri’iri’i i te ’oire pū.

Sommaire

Ta’o faufa’a

Noms propres : Pape’ete

Autrices / Auteurs

Florence Mury
Florence Mury
Ra’atira pāpa’i o te puta fa’atoro

Page 1

Te huru ha’avare o te reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai, i Pōrīnētia Farāni, i te tau o te CEP

Te reva’ēra’a  mai te mata’eina’a mai, e hoho’a te reira nō te rahira’a ta’ata ’e te ihi anoa fenua tei ’ite-nā-mua-hia i roto i te orara’a nō ’Europa ’e nō te mau pae to’o’a o te rā. Nā te reira e nīno’a mai i te mau tauira’a tā’ue i roto i te ha’amaura’a i te tahi nūna’a ma te fa’atorora’a i te mau ’ārevara’a ’ū’ana mai te mau mata’eina’a mai, tei fa’aiti roa te huira’atira[1] i reira, nō te haere ti’a atu i te ’oire pū. Mai te mau matahiti 1960, ’ua fa’ahiti te mau ti’a poritita i roto i tā rātou mau ’ōrero te huru o terā hoho’a i Pōrīnētia Farāni’e te hope’ara’a i te ha’amaura’ahia mai te CEP i ni’a i te fenua.

I roto i tāna ’ārāuru nō te matahiti 1963 “ I ni’a I te mau fifi I tupu I te ha’amaura’ahia te Pū tāmatamatra’a nō Patifita i ni’a i te ihiihi o te fenua ’e te ture faufa’a ’o Pōrīnētia Farāni, ’ua fa’aara te mata hi’o o te ture faufa’a, ’o Jean-Claude a Colli tāne[2], i mua i te fifi o te ’ino o te mau patura’a ’āpī i roto i te ’oire pū ’e te varavarara’a te ta’ata i roto i te mau motu ’e te mau mata’eina’a. Tē parau ato’a ra te tāvana hau ’o Grimaldi tāne i roto i tāna vauvaura’a parau « e ti’a troa ’ia tuha maita’i i te mau rave ’ohipa ’ia ’ore te ’ārevara’a o te mau rave ’ohipa ’ia fa’atupu, ’ia hope te mau ’ohipa rarahi, i te tahi ha’avaravarara’a i te mau ta’ata nō te mau ta’amotu mai ’e te vaira’a mai te tahi rahira’a ta’ata rave ’ohipa i te fāito moni ’āva’e haeha’a i Papeete.[3]»

E ’ite-roa-hia te reira pe’ape’a i roto i te rahi ra’a ’aivāna’a e tuatāpapa ra i te parau o te rahira’a ta’ata.

 « ’Ua turu rahi te tauira’a te papa o te ihiihi fenua o te tōtaiete, i te mara’ara’a atu te faufa’a ’o Papeete ; mara’ara’a tē fa’arahi atu i te fifi ’e tē tupu i ni’a i te mau ta’ata e tere mai i Tahiti, tē fa’atupu roa i te mara’ara’a te nūmera teitei o te ta’ata ma te fa’ahuru’ē i te fāito o te rahira’a ta’ata i ni’a i te fenua.[4]

“ I mua i teie nei ’ohipa e tupu ra, ’oia ho’i te reva’ēra’a mai te mau motu mai,  e tano e parau ē, e’ita tōna tupura’a e fa’aho’i mai mai te mātāmua ra, tōna fāito e iva ’ahuru ma pae i ni’a i te hānere(95%) pāpū maita’i[5].

’Aita teie mau parau i tāmau-noa-hia i te parau i te roara’a o te tau, i teie mahana noa ā, e tāu’a ra i te mau tuatāpapara’a ’aivāna’a tē tamaru ra i te mana’o o te reva’ēra’a i Pōrīnētia Farāni nei[6][7][8]. ’Aita ato’a e tāu’a ra i te tahi mana’o fa’ahapa tā’āto’a nō te parau o te reva’ēra’a  mai te mata’eina’a mai : te mana’o  fa’aro’o o te exodo, tē piri i te fifi[9], te mau tere fari’i-noa-i-tei tupu, tei riro ’ei hi’ora’a ’ino nō

Page 2

te mau motu i fa’aru’ehia , e au ra ē ’ua pau te ta’ata i reira, i te mau ’oire e fāri’i ra, tei parauhia ra ē, e’ita e roa’a ’ia rave. I roto i te parau nō ’Oteania, i kanaky iho ā rā i te fenua Taratoni, ’ua fa’ahapa-ato’a-hia te reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai, nō te ha’afaufa’ara’a te huru i ’apehia ai te terera’a, tei pi’i-ato’a-hia rurira’a tere[10], e reva atu mai te ’oire pū e haere ti’a atu i te mau ’ōti’a vaho o te mau ’oire ’aore ra i te mau motu ra.

I roto i teie parau, te fā matāmua roa, ’o te ’ite-pāpū-ra’a i te mau ’ōti’a o te tauira’a te reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai, a Pōrīnētia Farāni ‘e te fa’a’itera’a e mea nāhea tō taua hoho’a ra i te fa’atupura’a i te mau ahoaho i ha’apāpūhia tē horo’a i te parau tano nō te tu’ura’a atu i teie huira’atira nā te mau motu fa’a’ati.

Te reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai, hoho’a tano ’ore nō te mana’o i te mau terera’a i Pōrīnētia Farāni, i te tau o te CEP

Mau terera’a ’āmui i te ’oire nō Papeete ? E peu i mau i roto i te tau, ma te ’ore te nūmera ta’ata i topa i roto i te mau ta’amotu i fa’aru’ehia atu.

’Ua tuea ri’i noa te ha’amaura’a o te CEP ’e te tau o te mara’ara’a te huira’atira i te ’oire, i te taime ’ a hotu maita’i ai te ’oire nō Papeete. E tano ai te parau fa’ahoho’a ra : te « tupu-maita’i-ra’a te ’oire » tei riro ’ei tāu’a-parau-ra’a i te tinitau 1961-1971[11]. ’O te tau ’a ’ū’ana ai te tihepura’a a te CEP (patura’a rarahi) ’a piri noa atu ai te heri repo ma’atea (terā ato’a te tahi tātarara’a o te nūmera o te toe’a ’āreva au ’ore o te Tuamotu-Ma’areva i roto i te tāpura i raro mai, ’aita ā te mau rave ’ohipa  nō Moruroa i nūmerahia atu ra i taua vāhi ra), tē fa’arirohia ra te mau revara’a i rāpae a’e i te fenua ’ei faufa’a iti. » 

Tō Raromata’i mā tei tano maita’i i te hutira’a a Tahiti(tāpura i raro mai). I roto i te hō’ē tau, tei pa’o hia e te mara’ara’a nātura o te huira’atira, e pae hānere (500) tāne ’e vahine tei fa’aru’e i te ta’amotu, hō’ē tauatini i Tuamotu-Ma’areva mā. I Nu’u Hiva ’e i Tuha’a pae mā,’ua vai noa te mara’ara’a nātura o te huira’atira i tōna vaira’a e tū’atira’a ato’a i te hutira’a ta’ata i Papeete. I te tau i muri a’e i te tai’ora’ahia te rahira’a ta’ata i te fenua nei (1972-1977), ’ua topa roa te peu ’e ’ua huri roa te mau tai’o mai te matahiti 1977 ’e tae atu i te matahiti 1983. Tei ha’aparau ia F.Sodter tāne, ta’ata hi’opo’a nu’ura’a ta’ata ē,  « ’ua ’ore te mana hutira’a o te ’oire 11» ’e i te ’aivāna’a ’imi ’ihi ta’ata, ’Claude a Robineau tāne ē «  ta’a’ē noa atu te tau 1960-1963, taime rahi o te ’ati ’e te reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai, ’aita te mau taera’a mai i iti i te mau revara’a. [12]»

  • Hoho’a 1

    Hoho’a 1. Te toe’a o te mau tere ’āreva i te fenua iho ’ia au te tuatāpapara’a a F.Sodter tāne
    Hoho’a 1. Te toe’a o te mau tere ’āreva i te fenua iho ’ia au te tuatāpapara’a a F.Sodter tāne
  • Te hoho’a e huna ra i te vaira’a o te rurira’a tere

E ’itehia i ’ō nei te tumu parau o « te rurira’a tere » ’aore ra « te ho’ira’a mai » ( e ’ere  teie ta’o i te mea pāpū maita’i inaha, ’ia au i te mau tā’atira’a, ’ aore ra te tahi fāna’ora’a i te ’ohipa, te mau terera’a mai te ’oire e tere ti’a atu i te mau motu, ’aita e tū’ati roa ra i  te mau ho’ira’a i te vāhi i fa’aru’ehia na.)

Page 3

E aha te aura’a e horo’a i te reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai mai te peu ’aita te ta’amotu i fa’aruru i te topara’a o tōna huira’atira, ’e tē fārerei ato’a ra i te rurira’a tere ? I te hō’ē fāito iti a’e, te vai ra iho ā te tahi mau ta’a’ēra’a i ni’a i te hutira’a o te mau motu i roto i te mau ta’amotu tāta’itahi. A fa’arahi ai ’o Nuku Hiva i tōna nūna’a i te fāito 1,4 mai te matahiti 1962 ’e tae atu i te matahiti 1983, tō Fatu Hiva ra rā, ’aita ïa i taui[13]. E tano ’ia tātarahia teie mau ta’a’ēra’a i te huru patura’a i ravehia i te mau motu ( taura’a manureva, fare ma’i, fare ha’api’ira’a ), ’ia au te tahi mau ’aivāna’a tāne ’e ’aivāna’a vahine, e mea nā roto ato’a i te ’ōperera’a ’ōpuara’a fa’ahotura’a nō te mata’eina’a ( mātini rau, ’ōpuara’a tautai, ’ōpuara’a fa’a’apu) i tāmatahia i roto i terā mau fenua ( nō te ’apera’a iho ā i te reva’ēra’a)[14][15]

’Ōpuara’a fa’ahotura’a e fa’atupu i te rurira’a tere ?

Hoho’a 2 Fenua fa’a’amura’a  ’ānīmara i ni’a i te fenua Toovii i Nuku Hiva[16]

  • Hoho’a 2

    Pua’atoro ’āfa “limousin” , ’āfa “charolais” nō te ’āua Setaria “Kazungula » i ni’a i te fenua nō Toovii (fenua Nu’u Hiva)
    Pua’atoro ’āfa “limousin” , ’āfa “charolais” nō te ’āua Setaria “Kazungula » i ni’a i te fenua nō Toovii (fenua Nu’u Hiva)

Page 4

Te ’ohipa i ravehia e Sarah Bernard vahine[17], ’e hau i te hānere haruharura’a parau i ravehia e ana i muri mai, i Tahiti, i Ra’iātea, i Hao, i Nuku Hiva i pīha’i tau vahine rave ’ohipa a te CEP teie ha’apāpū ato’a i te mana’o o te rurira’a tere. Teie rā, e mea māiai ’ia hō atu i te rahira’a o te mau tereterera’a i te manuiara’a poritita nō te nahora’a o te fenua, tāmatamatahia i Pōrīnētia Farāni nei mai te mau matahiti 1970 (hi’o i te hoho’a o te nahora’a o te fenua). Te mau maita’i i fana’ohia i te CEP ( te moni ha’aputu ato’a), ’ua riro ’ei ’ohiera’a nō te tahi mau tāne ’e te tahi mau vahine i rohi na i te CEP, i fārereihia, nō te tomora’a i roto i te mau ’ōpuara’a fa’ahotura’a tapiho’ora’a ( fa’a’apu, fa’a’amura’a ’ānīmara, fa’a’apura’a pārau, patura’a rau, fāri’ira’a rātere, etv.) tei fa’atupuhia i ni’a i tō rātou mau fenua tumu ’aore ra te mau fenua e orahia ra e rātou. I’ō nei ato’a, e mea varavara ’ oia i te riro mai ’ei tumu mātāmua nō te ho’ira’a i te fenua.  ’Aita teie mau mana’o i ni’a i te mau ‘opuara’a fa’ahotura’a tapiho’ora’a arata’ihia e te mau ta’amotu e fa’aiti ra i i te tāpura o te mau tumu i fa’ahitihia na nō te hutira’a o te mau motu i rāpae a’e ia Tahiti, i pīha’i i te mau ’utuāfare e fa’ahitihia ra, ’aore roa. » Terā ana’e ’o tā’u i hina’aro, e ho’i mai i ’ō nei. ’Ua ho’o mai māua tā’u vahine e toru fenua, tei ni’a pauroa tā māua mau tamari’i i te fa’aeara’a, hō’ē noa tei Fatu Iva. » te parau ïa a te hō’ē pairati poti ’ōroe i te CEP tei rave i te ’ohipa tau matahiti i te pū pāmura’a pape nō Taipivai i te ho’ira’a atu i Nuku Hiva.

Te mau rurira’a tere ( tō rātou iho ā rā tupura’a, te tumu ’aita rātou i tupu ta’a’ē i te mau terera’a ’āmui i te ’oire pū nō Papeete) nō te mea ’ua po’ihia e te reva’ēra’a mai te mau mata’eina’a mai, tei riro ’ei ’ōtia faufa’a i te  hurira’ahia terā hoho’a I Pōrīnētia Farāni.

Te taiāra’a i te vaira’a hō’ē nūna’a rave ’ohipa i te moni ’āva’e haeha’a i te ’oire pū, te ahoaho ti’a, ’ia riro taua vāhi ra ’ei nohora’a nō te mau ta’ata ri’iri’i nō Pōrīnētia Farāni. 

Te reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai, tāpa’o fa’a’ite i te mau fa’anahora’a i te pae o te urupu’upu’u ’e mana’o fenua o te mau ti’a e tari mai nei i Pōrīnētia Farāni.

Nō te aha ïa te tahi mana’o tāmau o te reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai i roto i te mau ’orero a te feiā poritita, fa’ehau ’e ’aivāna’a (nō ’Europa) i roto i te maorora’a o  te tau o te CEP ? Nō te pāhono atu i teie nei uira’a, e ti’a roa ’ia ho’i mai i ni’a i te mau fa’anahora’a hina’arohia ’e te urupu’upu’u[18] tei riro ’ei tumu nō te tahi pae ta’ata tā R.Metz e fa’a’ite ra mai “te tahi mihimihi i mana’o-’ē-hia na. [19]

« E au ra ē e mea pūai mau te mau ’āehuehura’a…, ’ua taui roa te hurira’a mai te mata’eina’a i te ’oire, i te orara’a tōtiare o te mau ta’ata, e fa’atupu ato’a i te rarara’a ’e te āteara’a o te mau pupu orara’a ’āmui, … e tupu ato’a mai i te ma’i. E au ra ē ’ua purūmuhia te tauira’a e tupu ra i mua i tō tātou mata. [20]»

Tano ’ore ’e fifi ato’a nō te nīno’a, te reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai, ’ei hoho’a i tu’uhia mai i Pōrīnētia Farāni nei, te tari ato’a mai ra hō’ē rahira’a hi’ora’a aura’a ’ore ’e te aroha ato’a. E mea pinepine teie hoho’a i te fa’atueahia i te tahi atu pupu ta’o te « tupu-’oru-ra’a o te ’oire[21]», ’oia ho’i, hō’ē ā hi’ora’a i te mau tauiuira’a i ’itehia tei tu’uhia atu i roto i te fa’a’īra’a i te ta’ata i ni’a i te tahi fenua, ma te fa’ahoho’ara’a i te ma’i upo’o rahi nō tē au i te ha’apūra’a te nūna’a ’oire i roto i te tahi va’a’oire hau mau ’e te ’ōtahi.

E ti’a roa ’ia ’itehia i ’ō nei te tahi faufa’a poritita tā te tahi mau ’aivāna’a i fa’atae roa i te tau o te ’orurehaura’a Farāni, i te fa’aaura’a i natihia i rotopū i te tahi mana noho’oire ’e te tahi metuavaora’a i nīnīvaruhia i te mau parau fafau nō te ha’amaura’a i te tahi fa’atītī’aifarora’a i te pae o te fa’a’apura’a[22].Teie rā, ’aita te nu’u-marū-ra’a o te tapiha’ara’a ’e te taere ri’i  o te fa’a’oirera’a  i fa’a-huru-’ē noa a’e i taua parau fa’aau. Mai te tahi fa’aterera’a i te tahi atu fa’aterera’a, rahi noa atu ā te fa’ahotura’a i te pae o te fa’a’apu i te tūmāra’a. I te oira’a o te mātāmua ’e te piti o te piti ’ahurura’a o te tenetere, te manuiara’a o te puta ra, Paris et le désert français a Jean-François a Gravier tāne[23], tei tu’i i te ro’o, ‘o te fā’ira’a i te huru tā te mana o te mau ’oire, tō Pari iho ā rā, mai te tahi

Page 5

ha’amata’ura’a i mua i te huru tahito o te nūna’a i tūauhia. Te tāhitira’a i Pōrīnētia Farāni te mau fa’anahora’a ’oire au-’ore-hia (’aore ra te pāto’ira’a i te ti’ara’a rahi o te ’oire), ’ua nā mua mai i te ha’amaura’a o te CEP, ’ua tae ’ē na mai ii te matahiti 1948, i roto i te mau tuatāpapara’a i ni’a i te ’ihi nu’ura’a nūna’a a C Valenziani.

Mai te peu pa’i e tu’uhia i te hiti te hi’opo’ara’a i te pae o te ferurira’a, tē vai ra te tahi atu mau huru tupura’a, i te pae mātēria ānei, tē fa’ahi’o i te mara’ara’a o te mau ’oire mai te tahi peu ti’a ‘ore. I Tahiti, e fa’aru’e tō te mata’eina’a i te repo fenua nō te pareara[24]

E ’ite-maita’i-hia te ’āno’i e vai ra i rotopū I te fenua motu ’e te orara’a mata’eina’a, i raro a’e i te mau pāpa’i a tau tāparau, i ni’a i te parau o te rirora’a mai te reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai ’ei reva’ēra’a mai te mau motu[25], o te aura’a ra, e ’ere ’o Tahiti i te motu fa’ahou ; te orara’a mata’eina’a mai te orara’a i te mau motu, hō’ē ā parau fafau i te mau fenua to’o’a o te rā mā, o te tāmatara’a i te tītau hō’ē i rapae a’e i te huru ’āpī[26]. ’Aita te reira e fa’ahuru’ē ra, iō tō ’Europa mā, i te faufa’a nō te huru ’āpī, inaha ho’i te manuira’a e mea taiāhia nō tāna peu ’ino e fatuhia ra e ana ’e au-maita’i-hia nō te mau ha’amaita’ira’a e amohia ra e ana, ’aita ato’a e maerehia ’e e ha’afaufa’a rā nā roto i te fa’arahira’a i te mau fare, tauiha’a,…, te mau ’ōpuara’a tapiho’ora’a pāpū, tē ha’apāpū i te vai-noa-ra’a ’aore ra te ho’ira’a te mau tāne ’e te mau vahine i roto i te mau motu tei reva’ē.

Nō te pāhonora’a i te mau fifi i fa’atupuhia e te fa’a-’oire-’oi’oi-ra’a ’e i roto i te fa’anahora’a o te hō’ē tāpura rauhuru nō te fa’ahotura’a fenua i ha’amatahia i te ’ōmuara’a o te mau matahiti 1960 ( ’ei hi’ora’a Piha tōro’a o te fa’anahora’a 1970), ’ua ha’amata te feiā fa’anaho o te fa’aterera’a o te fenua i te fa’atupu te mana’o i ni’a i te mau pārurura’a nō te tāpe’a i te tere ’āreva mai te mau mata’eina’a … ’Ua ti’aturihia ē, e tūra’i te mau fa’anahora’a ’āpī o te fa’a’apu i te ta’ata nō te mata’eina’a … e fa’aea noa atu iō rātou[27].

Hō’ē hoho’a e ha’apāpū i te vaira’a te mau pupu huira’atira i te mau vāhi nā te ’oire.

Te ’ōpuara’a e tītauhia ra e te CEP, ’o te tahi fa’anahora’a tē amo i te mau huira’atira i te tahi ti’ara’a, hō’ē fa’anahora’a e ho’i iho ā te mau tāne ’e te mau vahine i roto i te uru ha’ari (paraura’a i raro mai), vāhi pāpū, e ha’amaita’ihia, i te mau ti’ara’a e rave rau. Tō rātou ti’ara’a i

Page 6

te ’oire, mai te peu rā e ti’ara’a teitei tā te fa’anahora’a i te ’oire e fāri’i[28]( te mau ’ohipa nō te tīria ’ohipa toru) e fa’arahi ’oia i te pāno’ono’o, ’o te ha’amau-rau-ra’a i te mau rave ’ohipa ri’iri’i nō te ’oire ( tē ’orurehau ’oi’oi noa), pupu ta’ata tē ‘aro i tōna fenua tumu.

E fa’atupu te fāito rahi o te moni ’āva’e i te fa’aru’era’a i tō rātou nohora’a tumu nō te haere ti’a atu i Papeete ’e te fa’atupura’a i reira te tahi pupu rave ’ohipa ri’iri’i nō te ’oire ’o tē ’ore roa e ho’i fa’ahou i tō rātou nohora’a tumu, e fa’aru’e roa atu ai i te uru ha’ari[29].

Te maere nei  ’o John a Connel tāne, te tahu’a ihi anoa ’auterāria, i te huru o te feiā poritita nō Pōrīnētia Farāni  nō te  ’imi i te tahi pāhonora’a  i te mau patu i raro a’e i te repo i te ’oire ’e te mau fifi iho ā rā e fārereihia e te mau nohora’a o te huira’atira ma te fa’ahotura’a i te mau ’ōpuara’a i roto i te mau motu.

’O Pōrīnētia farāni, te hō’ē o te mau fenua varavara nō Patifita ’apato’a ’ei reira te poritita tapiho’o ’e tōtiare i te fa’atupu-ra’a-hia nō te fā ta’a’ē mau, ’oia ho’i, te tīnaira’a i te tere ’āreva mata’eina’a-’oire ’e te taui-roa-ra’a i taua reva’ēra’a… ’Ua fa’arirohia te mau fifi o te mau ’oire ’ei fa’atanora’a nā te fa’ahotura’a o te mau fenua i te mata’eina’a ’e te mau ta’amotu atea, i te ha’amaita’ira’a i te mau maita’i o te ’oire ’e te ha’amaura’a i te mau ’ohipa nō te ’oire[30].

E riro roa te fifi o te nohora’a ’ei tāpa’o nō te hurira’a o te terera’a o te mau ta’ata nō te mau motu. E tae roa i te matahiti 1974,’o te Socredo ana’e te fatu ’ohipa o te nohora’a tōtiare i Pōrīnētia Farāni. E ’aufau ’oia, mai te matahiti 1962, e hitu nohora’a tōtiare (Mahina, Pirae, Hamuta i Pirae, Pamata’i i Fa’a’a, Punavai mou’a, Punavai raro i Puna’auia, Maire nui i Tautira ’e Tahina i Uturoa), e iva hānere (900) nohora’a i patuhia nō te huira’atira, nō te tārahura’a ’e tae roa atu i te fatura’a. ’Aita rā te reira turu i rava’i ’e e au ra ē ’ua taere ri’i te ha’amaura’ahia te l’Office Public de l’Habitat, pū o te nohora’a nō te nūna’a ( tei pi’ihia na te Pū a te Hau fenua nō te nohora’a tōtiare), i te matahiti 1979.

Page 7

Pū’ohura’a

‘Aita te ha’afifira’a o te terera’a ’oire-mata’eina’a tei nati i te tu’ura’ahia te mana’o o te reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai i roto i te orara’a ’o Pōrīnētia Farāni, i ha’amata i te matahiti 1963, e ’ū’ana atu rā mai te ha’amaura’ahia te CEP, nā roto i te mau ’ōrero rau fa’aara tei hono i te fa’a’oirera’a i te mana’o ē e fifi tē tupu i ni’a ana’e i te mau rave ’ohipa ri’iri’i mā’ohi, terā mau huira’atira[31] i fa’arirohia mai tei tu’uhia i mua i te fifi o te ’oirera’a ( tē fa’atupu i te pararīra’a ’e te rarara’a o te mau pupu orara’a ‘āmui nō te mau mata’eina’a fa’ahuehue[32] paha) tē fa’aruru ’e tē ora ato’a ra i te mau fifi o te ’oirera’a  mai te tahi pu’e rave ’ohipa mā’ohi i te hō’ē ārea tei pāpū i roto i te mau ’ōrerora’a faufa’a.

, Mai te tahi ato’a fenua ’aihu’arā’au, i te mau fenua Antilles, mai te peu  e mana’ohia te parau o te « d’en-ville » iō Patrick Chamoiseau tāne[33], e ’arora’a maoro te vai-mana-ra’a te mau mā’ohi i roto i te ’oire, e arora’a tē ’ite-ato’a-hia i roto i te mau pāpa’i mai tā Titaua a Peu vahine e fa’ahiti ra i roto i tāna  puta Pina[34], tē  noho ra te ta’ata faufa’a o te ’ā’ai i roto i te fa’a i fa’a’oirehia i Pirae, ’aore ra nā puta e toru a Celestine Hitiura vahine[35], tē tupu ra ïa te ’ā’amu i roto i te tahi tuha’a fenua ri’iri’i nō Fa’a’a.

Traduction de Ludmilla, Moana TAPEA / Hurihia e Ludmilla, Moana a TAPEA

  • Bibliographie

    Tāpura puta tohu

    Anne-Marie a Hauteserre, 2004. « Planification économique et migration en Polynésie française », Revue européenne des migrations internationales,Tuha’a. 20, na 1, ’api. 119-139.

    Célestine Hitiura Vaite, L’Arbre à Pain (2020 [2000]), Frangipanier (2021 [2004]), Tiare (2021 [2006]), Tahiti : Au vent des îles.

    Gilles a  Pestaña Pierre-Christophe Pantz, 2015, « Partir pour rester ? Les mobilités comme éléments de durabilité des territoires de la Nouvelle-Calédonie », i roto i te Blaise S., David  C., David  V., Le développement durable en Océanie. Vers une éthique nouvelle, Aix-Marseille : Presses Universitaires de Provence-Presses universitaires d’Aix-Marseille, ’api. 313-334.

    François a Sodter, 1991, « L’évolution récente de la population entre 1962 et 1983 », Atlas de la Polynésie française, ORSTOM, ’iri 78. 

    Claude a Robineau, 1981, Tradition et modernité aux îles de la Société. Une interprétation anthropologique, Puta tuatāpapara’a tata’ura’a ’orometua tuatoru, ’api. 140. 

    Tāpura puta fa’ahope roa

    Sarah a Bernard ’e ’o Florence a Mury, 2023, « Le fenua, entre renaissance culturelle et retour à la terre: vers une reconsidération des marges insulaires en Polynésie française », Suds, p. 275-309

    Patrick a Chamoiseau, Texaco, 1992, Paris : Gallimard

    Jacques a Champaud, 1992, Croissance urbaine et dépendance économique en Polynésie française, ORSTOM 

    Yohann a Douet, 2020, « Affronter la crise la modernité. Hégémonie et sens de l’histoire chez Gramsci », Actuel Marx,‘api. 175-192 

    Jean a Fages, 1974, « Migrations et urbanisation en Polynésie Française », Cahiers ORSTOM, na 11, ’api. 243-258 

    Jean-François a Gravier, 1947, Paris et le désert français, Paris : Le Portulan. 

    Anne-Marie a Hauteserre, 2004. « Planification économique et migration en Polynésie française », Revue européenne des migrations internationales, tuha’a. 20, na 1, ’api. 119-139.

    Célestine a Hitiura Vaite, L’Arbre à Pain (2020 [2000]), Frangipanier (2021 [2004]), Tiare (2021 [2006]), Tahiti : Au vent des îles.

    Victoria a S. Lockwood, 1990, « Development and return migration to rural French Polynesia. » International Migration Review, 24(2), 347-371

    Renaud a Meltz, 2023, « Associer et dissimuler. Les essais nucléaires en Polynésie française, un « deuxième contact » entre secret et mensonge », Revue d’histoire moderne & contemporaine,Tuha’a. 70-3, na. 3, ’api. 88-116. 

    François a Merceron, 2005, « Dynamiques démographiques contemporaines de la Polynésie française : héritage colonial, pluri-ethnisme et macrocéphalie urbaine », Les Cahiers d’Outre-Mer [I ni’a i te natirara], ’api. 230

    Florence a Mury, 2022, Les échelles des renaissances culturelles en Polynésie française, Puta tuatāpapara’a tata’ura’a ’orometua tuatoru, Fare ha’api’ira’a tuatoru nō Limoges

    Françoise a Péron, 2005, « Fonctions sociales et dimensions subjectives des espaces insulaires (à partir de l’exemple des îles du Ponant) », Annales de géographie, Tuha’a. 644, na. 4, ’api. 422-436

    Gilles a Pestaña ‘e ’o Pierre-Christophe a Pantz, 2015, « Partir pour rester ? Les mobilités comme éléments de durabilité des territoires de la Nouvelle-Calédonie », i roto i te Blaise S., David  C., David  V., Le développement durable en Océanie. Vers une éthique nouvelle, Aix-Marseille : Presses Universitaires de Provence-Presses universitaires d’Aix-Marseille, ‘api. 313-334.

    Titaua a Peu, Pina, 2017, Tahiti : Au vent des îles

    Nancy a J. Pollock, 1978, « Takapoto, La prospérité, retour aux îles », dans Journal de la Société des océanistes, na 60, tuha’a 34, ’api. 133-135

    Jean-Louis a Reboul, 1984 « Expérimentation fourragère en Polynésie française. 1968 – 1983, bilan de quinze années de travaux », CIRAT, [i ni’a i te natirara]

    Gérard a Ringon, 1971, Une commune de Tahiti à l’heure du centre d’expérimentation du Pacifique, Faaa, sociologie du présent, ORSTOM, ’api. 11

    Claude a Robineau, 1981, Tradition et modernité aux îles de la Société. Une interprétation anthropologique, Puta tuatāpapara’a tata’ura’a ’orometua tuatoru, ’api. 140. 

    Paul-André a Rosental, 1994, « L’exode rural. Mise à l’épreuve d’un modèle. », Politix,Tuha’a. 7, na 25

    François a Sodter, 1991, « L’évolution récente de la population entre 1962 et 1983 », Atlas de la Polynésie française, ORSTOM,’iri 78. 

    François a Sodter, 1988, « Dépopulation et reprise démographique aux îles Marquises », BSEO, n°244, ’api. 10-26.

    Carlo a Valenziani, 1949 « Enquête démographique en Océanie française », Bulletin de la Société des Études Océaniennes, tuha’a VII, na 17-18, ’api. 668. 

    Emmanuel a Vigneron, 1991, « Densité et répartition de la population », Atlas de la Polynésie française, ORSTOM, ’iri 75, tāpura 4

  • Citer cette notice

    Référence(s) :

    Autrice(s) / Auteur(s) : Florence Mury

    Mury Florence, 2024, "Te huru ha’avare o te reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai, i Pōrīnētia Farāni, i te tau o te CEP", Dictionnaire historique du CEP, mise à jour le 28 January 2025