Skip to content
Menu

DOI :

Fa’a’āpīra’a hope’a i te mahana 28/01/2025
  • Alors qu’il se présente comme un modèle statistique descriptif, l’exode rural alimente une dramatisation des mobilités ville-campagne. La circulation de cette angoisse dans le discours des acteurs politiques et militaires du CEP mais aussi dans un certain nombre de travaux scientifiques lui confère une légitimité et une performativité bien lisible dans les projets de développement économique et d’équipement mis en œuvre à partir des années 1970 dans les « archipels ». Au-delà des erreurs factuelles et de l’invisibilisation des « contreflux » que le modèle favorise, celui-ci constitue une manière de remettre en cause la présence des classes populaires polynésiennes dans l’agglomération de Pape’ete.

Sommaire

Ta’o faufa’a

Noms propres : Pape’ete

Autrices / Auteurs

Florence Mury
Florence Mury
Ra’atira pāpa’i o te puta fa’atoro

Page 1

Te huru ha’avare o te reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai, i Pōrīnētia Farāni, i te tau o te CEP

Te reva’ēra’a  mai te mata’eina’a mai, e hoho’a te reira nō te rahira’a ta’ata ’e te ihi anoa fenua tei ’ite-nā-mua-hia i roto i te orara’a nō ’Europa ’e nō te mau pae to’o’a o te rā. Nā te reira e nīno’a mai i te mau tauira’a tā’ue i roto i te ha’amaura’a i te tahi nūna’a ma te fa’atorora’a i te mau ’ārevara’a ’ū’ana mai te mau mata’eina’a mai, tei fa’aiti roa te huira’atira[1] i reira, nō te haere ti’a atu i te ’oire pū. Mai te mau matahiti 1960, ’ua fa’ahiti te mau ti’a poritita i roto i tā rātou mau ’ōrero te huru o terā hoho’a i Pōrīnētia Farāni’e te hope’ara’a i te ha’amaura’ahia mai te CEP i ni’a i te fenua.

I roto i tāna ’ārāuru nō te matahiti 1963 “ I ni’a I te mau fifi I tupu I te ha’amaura’ahia te Pū tāmatamatra’a nō Patifita i ni’a i te ihiihi o te fenua ’e te ture faufa’a ’o Pōrīnētia Farāni, ’ua fa’aara te mata hi’o o te ture faufa’a, ’o Jean-Claude a Colli tāne[2], i mua i te fifi o te ’ino o te mau patura’a ’āpī i roto i te ’oire pū ’e te varavarara’a te ta’ata i roto i te mau motu ’e te mau mata’eina’a. Tē parau ato’a ra te tāvana hau ’o Grimaldi tāne i roto i tāna vauvaura’a parau « e ti’a troa ’ia tuha maita’i i te mau rave ’ohipa ’ia ’ore te ’ārevara’a o te mau rave ’ohipa ’ia fa’atupu, ’ia hope te mau ’ohipa rarahi, i te tahi ha’avaravarara’a i te mau ta’ata nō te mau ta’amotu mai ’e te vaira’a mai te tahi rahira’a ta’ata rave ’ohipa i te fāito moni ’āva’e haeha’a i Papeete.[3]»

E ’ite-roa-hia te reira pe’ape’a i roto i te rahi ra’a ’aivāna’a e tuatāpapa ra i te parau o te rahira’a ta’ata.

 « ’Ua turu rahi te tauira’a te papa o te ihiihi fenua o te tōtaiete, i te mara’ara’a atu te faufa’a ’o Papeete ; mara’ara’a tē fa’arahi atu i te fifi ’e tē tupu i ni’a i te mau ta’ata e tere mai i Tahiti, tē fa’atupu roa i te mara’ara’a te nūmera teitei o te ta’ata ma te fa’ahuru’ē i te fāito o te rahira’a ta’ata i ni’a i te fenua.[4]

“ I mua i teie nei ’ohipa e tupu ra, ’oia ho’i te reva’ēra’a mai te mau motu mai,  e tano e parau ē, e’ita tōna tupura’a e fa’aho’i mai mai te mātāmua ra, tōna fāito e iva ’ahuru ma pae i ni’a i te hānere(95%) pāpū maita’i[5].

’Aita teie mau parau i tāmau-noa-hia i te parau i te roara’a o te tau, i teie mahana noa ā, e tāu’a ra i te mau tuatāpapara’a ’aivāna’a tē tamaru ra i te mana’o o te reva’ēra’a i Pōrīnētia Farāni nei[6][7][8]. ’Aita ato’a e tāu’a ra i te tahi mana’o fa’ahapa tā’āto’a nō te parau o te reva’ēra’a  mai te mata’eina’a mai : te mana’o  fa’aro’o o te exodo, tē piri i te fifi[9], te mau tere fari’i-noa-i-tei tupu, tei riro ’ei hi’ora’a ’ino nō

Page 2

te mau motu i fa’aru’ehia , e au ra ē ’ua pau te ta’ata i reira, i te mau ’oire e fāri’i ra, tei parauhia ra ē, e’ita e roa’a ’ia rave. I roto i te parau nō ’Oteania, i kanaky iho ā rā i te fenua Taratoni, ’ua fa’ahapa-ato’a-hia te reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai, nō te ha’afaufa’ara’a te huru i ’apehia ai te terera’a, tei pi’i-ato’a-hia rurira’a tere[10], e reva atu mai te ’oire pū e haere ti’a atu i te mau ’ōti’a vaho o te mau ’oire ’aore ra i te mau motu ra.

I roto i teie parau, te fā matāmua roa, ’o te ’ite-pāpū-ra’a i te mau ’ōti’a o te tauira’a te reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai, a Pōrīnētia Farāni ‘e te fa’a’itera’a e mea nāhea tō taua hoho’a ra i te fa’atupura’a i te mau ahoaho i ha’apāpūhia tē horo’a i te parau tano nō te tu’ura’a atu i teie huira’atira nā te mau motu fa’a’ati.

Te reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai, hoho’a tano ’ore nō te mana’o i te mau terera’a i Pōrīnētia Farāni, i te tau o te CEP

Mau terera’a ’āmui i te ’oire nō Papeete ? E peu i mau i roto i te tau, ma te ’ore te nūmera ta’ata i topa i roto i te mau ta’amotu i fa’aru’ehia atu.

’Ua tuea ri’i noa te ha’amaura’a o te CEP ’e te tau o te mara’ara’a te huira’atira i te ’oire, i te taime ’ a hotu maita’i ai te ’oire nō Papeete. E tano ai te parau fa’ahoho’a ra : te « tupu-maita’i-ra’a te ’oire » tei riro ’ei tāu’a-parau-ra’a i te tinitau 1961-1971[11]. ’O te tau ’a ’ū’ana ai te tihepura’a a te CEP (patura’a rarahi) ’a piri noa atu ai te heri repo ma’atea (terā ato’a te tahi tātarara’a o te nūmera o te toe’a ’āreva au ’ore o te Tuamotu-Ma’areva i roto i te tāpura i raro mai, ’aita ā te mau rave ’ohipa  nō Moruroa i nūmerahia atu ra i taua vāhi ra), tē fa’arirohia ra te mau revara’a i rāpae a’e i te fenua ’ei faufa’a iti. » 

Tō Raromata’i mā tei tano maita’i i te hutira’a a Tahiti(tāpura i raro mai). I roto i te hō’ē tau, tei pa’o hia e te mara’ara’a nātura o te huira’atira, e pae hānere (500) tāne ’e vahine tei fa’aru’e i te ta’amotu, hō’ē tauatini i Tuamotu-Ma’areva mā. I Nu’u Hiva ’e i Tuha’a pae mā,’ua vai noa te mara’ara’a nātura o te huira’atira i tōna vaira’a e tū’atira’a ato’a i te hutira’a ta’ata i Papeete. I te tau i muri a’e i te tai’ora’ahia te rahira’a ta’ata i te fenua nei (1972-1977), ’ua topa roa te peu ’e ’ua huri roa te mau tai’o mai te matahiti 1977 ’e tae atu i te matahiti 1983. Tei ha’aparau ia F.Sodter tāne, ta’ata hi’opo’a nu’ura’a ta’ata ē,  « ’ua ’ore te mana hutira’a o te ’oire 11» ’e i te ’aivāna’a ’imi ’ihi ta’ata, ’Claude a Robineau tāne ē «  ta’a’ē noa atu te tau 1960-1963, taime rahi o te ’ati ’e te reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai, ’aita te mau taera’a mai i iti i te mau revara’a. [12]»

  • Hoho’a 1

    Hoho’a 1. Te toe’a o te mau tere ’āreva i te fenua iho ’ia au te tuatāpapara’a a F.Sodter tāne
    Hoho’a 1. Te toe’a o te mau tere ’āreva i te fenua iho ’ia au te tuatāpapara’a a F.Sodter tāne
  • Te hoho’a e huna ra i te vaira’a o te rurira’a tere

E ’itehia i ’ō nei te tumu parau o « te rurira’a tere » ’aore ra « te ho’ira’a mai » ( e ’ere  teie ta’o i te mea pāpū maita’i inaha, ’ia au i te mau tā’atira’a, ’ aore ra te tahi fāna’ora’a i te ’ohipa, te mau terera’a mai te ’oire e tere ti’a atu i te mau motu, ’aita e tū’ati roa ra i  te mau ho’ira’a i te vāhi i fa’aru’ehia na.)

Page 3

E aha te aura’a e horo’a i te reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai mai te peu ’aita te ta’amotu i fa’aruru i te topara’a o tōna huira’atira, ’e tē fārerei ato’a ra i te rurira’a tere ? I te hō’ē fāito iti a’e, te vai ra iho ā te tahi mau ta’a’ēra’a i ni’a i te hutira’a o te mau motu i roto i te mau ta’amotu tāta’itahi. A fa’arahi ai ’o Nuku Hiva i tōna nūna’a i te fāito 1,4 mai te matahiti 1962 ’e tae atu i te matahiti 1983, tō Fatu Hiva ra rā, ’aita ïa i taui[13]. E tano ’ia tātarahia teie mau ta’a’ēra’a i te huru patura’a i ravehia i te mau motu ( taura’a manureva, fare ma’i, fare ha’api’ira’a ), ’ia au te tahi mau ’aivāna’a tāne ’e ’aivāna’a vahine, e mea nā roto ato’a i te ’ōperera’a ’ōpuara’a fa’ahotura’a nō te mata’eina’a ( mātini rau, ’ōpuara’a tautai, ’ōpuara’a fa’a’apu) i tāmatahia i roto i terā mau fenua ( nō te ’apera’a iho ā i te reva’ēra’a)[14][15]

’Ōpuara’a fa’ahotura’a e fa’atupu i te rurira’a tere ?

Hoho’a 2 Fenua fa’a’amura’a  ’ānīmara i ni’a i te fenua Toovii i Nuku Hiva[16]

  • Hoho’a 2

    Pua’atoro ’āfa “limousin” , ’āfa “charolais” nō te ’āua Setaria “Kazungula » i ni’a i te fenua nō Toovii (fenua Nu’u Hiva)
    Pua’atoro ’āfa “limousin” , ’āfa “charolais” nō te ’āua Setaria “Kazungula » i ni’a i te fenua nō Toovii (fenua Nu’u Hiva)

Page 4

Te ’ohipa i ravehia e Sarah Bernard vahine[17], ’e hau i te hānere haruharura’a parau i ravehia e ana i muri mai, i Tahiti, i Ra’iātea, i Hao, i Nuku Hiva i pīha’i tau vahine rave ’ohipa a te CEP teie ha’apāpū ato’a i te mana’o o te rurira’a tere. Teie rā, e mea māiai ’ia hō atu i te rahira’a o te mau tereterera’a i te manuiara’a poritita nō te nahora’a o te fenua, tāmatamatahia i Pōrīnētia Farāni nei mai te mau matahiti 1970 (hi’o i te hoho’a o te nahora’a o te fenua). Te mau maita’i i fana’ohia i te CEP ( te moni ha’aputu ato’a), ’ua riro ’ei ’ohiera’a nō te tahi mau tāne ’e te tahi mau vahine i rohi na i te CEP, i fārereihia, nō te tomora’a i roto i te mau ’ōpuara’a fa’ahotura’a tapiho’ora’a ( fa’a’apu, fa’a’amura’a ’ānīmara, fa’a’apura’a pārau, patura’a rau, fāri’ira’a rātere, etv.) tei fa’atupuhia i ni’a i tō rātou mau fenua tumu ’aore ra te mau fenua e orahia ra e rātou. I’ō nei ato’a, e mea varavara ’ oia i te riro mai ’ei tumu mātāmua nō te ho’ira’a i te fenua.  ’Aita teie mau mana’o i ni’a i te mau ‘opuara’a fa’ahotura’a tapiho’ora’a arata’ihia e te mau ta’amotu e fa’aiti ra i i te tāpura o te mau tumu i fa’ahitihia na nō te hutira’a o te mau motu i rāpae a’e ia Tahiti, i pīha’i i te mau ’utuāfare e fa’ahitihia ra, ’aore roa. » Terā ana’e ’o tā’u i hina’aro, e ho’i mai i ’ō nei. ’Ua ho’o mai māua tā’u vahine e toru fenua, tei ni’a pauroa tā māua mau tamari’i i te fa’aeara’a, hō’ē noa tei Fatu Iva. » te parau ïa a te hō’ē pairati poti ’ōroe i te CEP tei rave i te ’ohipa tau matahiti i te pū pāmura’a pape nō Taipivai i te ho’ira’a atu i Nuku Hiva.

Te mau rurira’a tere ( tō rātou iho ā rā tupura’a, te tumu ’aita rātou i tupu ta’a’ē i te mau terera’a ’āmui i te ’oire pū nō Papeete) nō te mea ’ua po’ihia e te reva’ēra’a mai te mau mata’eina’a mai, tei riro ’ei ’ōtia faufa’a i te  hurira’ahia terā hoho’a I Pōrīnētia Farāni.

Te taiāra’a i te vaira’a hō’ē nūna’a rave ’ohipa i te moni ’āva’e haeha’a i te ’oire pū, te ahoaho ti’a, ’ia riro taua vāhi ra ’ei nohora’a nō te mau ta’ata ri’iri’i nō Pōrīnētia Farāni. 

Te reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai, tāpa’o fa’a’ite i te mau fa’anahora’a i te pae o te urupu’upu’u ’e mana’o fenua o te mau ti’a e tari mai nei i Pōrīnētia Farāni.

Nō te aha ïa te tahi mana’o tāmau o te reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai i roto i te mau ’orero a te feiā poritita, fa’ehau ’e ’aivāna’a (nō ’Europa) i roto i te maorora’a o  te tau o te CEP ? Nō te pāhono atu i teie nei uira’a, e ti’a roa ’ia ho’i mai i ni’a i te mau fa’anahora’a hina’arohia ’e te urupu’upu’u[18] tei riro ’ei tumu nō te tahi pae ta’ata tā R.Metz e fa’a’ite ra mai “te tahi mihimihi i mana’o-’ē-hia na. [19]

« E au ra ē e mea pūai mau te mau ’āehuehura’a…, ’ua taui roa te hurira’a mai te mata’eina’a i te ’oire, i te orara’a tōtiare o te mau ta’ata, e fa’atupu ato’a i te rarara’a ’e te āteara’a o te mau pupu orara’a ’āmui, … e tupu ato’a mai i te ma’i. E au ra ē ’ua purūmuhia te tauira’a e tupu ra i mua i tō tātou mata. [20]»

Tano ’ore ’e fifi ato’a nō te nīno’a, te reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai, ’ei hoho’a i tu’uhia mai i Pōrīnētia Farāni nei, te tari ato’a mai ra hō’ē rahira’a hi’ora’a aura’a ’ore ’e te aroha ato’a. E mea pinepine teie hoho’a i te fa’atueahia i te tahi atu pupu ta’o te « tupu-’oru-ra’a o te ’oire[21]», ’oia ho’i, hō’ē ā hi’ora’a i te mau tauiuira’a i ’itehia tei tu’uhia atu i roto i te fa’a’īra’a i te ta’ata i ni’a i te tahi fenua, ma te fa’ahoho’ara’a i te ma’i upo’o rahi nō tē au i te ha’apūra’a te nūna’a ’oire i roto i te tahi va’a’oire hau mau ’e te ’ōtahi.

E ti’a roa ’ia ’itehia i ’ō nei te tahi faufa’a poritita tā te tahi mau ’aivāna’a i fa’atae roa i te tau o te ’orurehaura’a Farāni, i te fa’aaura’a i natihia i rotopū i te tahi mana noho’oire ’e te tahi metuavaora’a i nīnīvaruhia i te mau parau fafau nō te ha’amaura’a i te tahi fa’atītī’aifarora’a i te pae o te fa’a’apura’a[22].Teie rā, ’aita te nu’u-marū-ra’a o te tapiha’ara’a ’e te taere ri’i  o te fa’a’oirera’a  i fa’a-huru-’ē noa a’e i taua parau fa’aau. Mai te tahi fa’aterera’a i te tahi atu fa’aterera’a, rahi noa atu ā te fa’ahotura’a i te pae o te fa’a’apu i te tūmāra’a. I te oira’a o te mātāmua ’e te piti o te piti ’ahurura’a o te tenetere, te manuiara’a o te puta ra, Paris et le désert français a Jean-François a Gravier tāne[23], tei tu’i i te ro’o, ‘o te fā’ira’a i te huru tā te mana o te mau ’oire, tō Pari iho ā rā, mai te tahi

Page 5

ha’amata’ura’a i mua i te huru tahito o te nūna’a i tūauhia. Te tāhitira’a i Pōrīnētia Farāni te mau fa’anahora’a ’oire au-’ore-hia (’aore ra te pāto’ira’a i te ti’ara’a rahi o te ’oire), ’ua nā mua mai i te ha’amaura’a o te CEP, ’ua tae ’ē na mai ii te matahiti 1948, i roto i te mau tuatāpapara’a i ni’a i te ’ihi nu’ura’a nūna’a a C Valenziani.

Mai te peu pa’i e tu’uhia i te hiti te hi’opo’ara’a i te pae o te ferurira’a, tē vai ra te tahi atu mau huru tupura’a, i te pae mātēria ānei, tē fa’ahi’o i te mara’ara’a o te mau ’oire mai te tahi peu ti’a ‘ore. I Tahiti, e fa’aru’e tō te mata’eina’a i te repo fenua nō te pareara[24]

E ’ite-maita’i-hia te ’āno’i e vai ra i rotopū I te fenua motu ’e te orara’a mata’eina’a, i raro a’e i te mau pāpa’i a tau tāparau, i ni’a i te parau o te rirora’a mai te reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai ’ei reva’ēra’a mai te mau motu[25], o te aura’a ra, e ’ere ’o Tahiti i te motu fa’ahou ; te orara’a mata’eina’a mai te orara’a i te mau motu, hō’ē ā parau fafau i te mau fenua to’o’a o te rā mā, o te tāmatara’a i te tītau hō’ē i rapae a’e i te huru ’āpī[26]. ’Aita te reira e fa’ahuru’ē ra, iō tō ’Europa mā, i te faufa’a nō te huru ’āpī, inaha ho’i te manuira’a e mea taiāhia nō tāna peu ’ino e fatuhia ra e ana ’e au-maita’i-hia nō te mau ha’amaita’ira’a e amohia ra e ana, ’aita ato’a e maerehia ’e e ha’afaufa’a rā nā roto i te fa’arahira’a i te mau fare, tauiha’a,…, te mau ’ōpuara’a tapiho’ora’a pāpū, tē ha’apāpū i te vai-noa-ra’a ’aore ra te ho’ira’a te mau tāne ’e te mau vahine i roto i te mau motu tei reva’ē.

Nō te pāhonora’a i te mau fifi i fa’atupuhia e te fa’a-’oire-’oi’oi-ra’a ’e i roto i te fa’anahora’a o te hō’ē tāpura rauhuru nō te fa’ahotura’a fenua i ha’amatahia i te ’ōmuara’a o te mau matahiti 1960 ( ’ei hi’ora’a Piha tōro’a o te fa’anahora’a 1970), ’ua ha’amata te feiā fa’anaho o te fa’aterera’a o te fenua i te fa’atupu te mana’o i ni’a i te mau pārurura’a nō te tāpe’a i te tere ’āreva mai te mau mata’eina’a … ’Ua ti’aturihia ē, e tūra’i te mau fa’anahora’a ’āpī o te fa’a’apu i te ta’ata nō te mata’eina’a … e fa’aea noa atu iō rātou[27].

Hō’ē hoho’a e ha’apāpū i te vaira’a te mau pupu huira’atira i te mau vāhi nā te ’oire.

Te ’ōpuara’a e tītauhia ra e te CEP, ’o te tahi fa’anahora’a tē amo i te mau huira’atira i te tahi ti’ara’a, hō’ē fa’anahora’a e ho’i iho ā te mau tāne ’e te mau vahine i roto i te uru ha’ari (paraura’a i raro mai), vāhi pāpū, e ha’amaita’ihia, i te mau ti’ara’a e rave rau. Tō rātou ti’ara’a i

Page 6

te ’oire, mai te peu rā e ti’ara’a teitei tā te fa’anahora’a i te ’oire e fāri’i[28]( te mau ’ohipa nō te tīria ’ohipa toru) e fa’arahi ’oia i te pāno’ono’o, ’o te ha’amau-rau-ra’a i te mau rave ’ohipa ri’iri’i nō te ’oire ( tē ’orurehau ’oi’oi noa), pupu ta’ata tē ‘aro i tōna fenua tumu.

E fa’atupu te fāito rahi o te moni ’āva’e i te fa’aru’era’a i tō rātou nohora’a tumu nō te haere ti’a atu i Papeete ’e te fa’atupura’a i reira te tahi pupu rave ’ohipa ri’iri’i nō te ’oire ’o tē ’ore roa e ho’i fa’ahou i tō rātou nohora’a tumu, e fa’aru’e roa atu ai i te uru ha’ari[29].

Te maere nei  ’o John a Connel tāne, te tahu’a ihi anoa ’auterāria, i te huru o te feiā poritita nō Pōrīnētia Farāni  nō te  ’imi i te tahi pāhonora’a  i te mau patu i raro a’e i te repo i te ’oire ’e te mau fifi iho ā rā e fārereihia e te mau nohora’a o te huira’atira ma te fa’ahotura’a i te mau ’ōpuara’a i roto i te mau motu.

’O Pōrīnētia farāni, te hō’ē o te mau fenua varavara nō Patifita ’apato’a ’ei reira te poritita tapiho’o ’e tōtiare i te fa’atupu-ra’a-hia nō te fā ta’a’ē mau, ’oia ho’i, te tīnaira’a i te tere ’āreva mata’eina’a-’oire ’e te taui-roa-ra’a i taua reva’ēra’a… ’Ua fa’arirohia te mau fifi o te mau ’oire ’ei fa’atanora’a nā te fa’ahotura’a o te mau fenua i te mata’eina’a ’e te mau ta’amotu atea, i te ha’amaita’ira’a i te mau maita’i o te ’oire ’e te ha’amaura’a i te mau ’ohipa nō te ’oire[30].

E riro roa te fifi o te nohora’a ’ei tāpa’o nō te hurira’a o te terera’a o te mau ta’ata nō te mau motu. E tae roa i te matahiti 1974,’o te Socredo ana’e te fatu ’ohipa o te nohora’a tōtiare i Pōrīnētia Farāni. E ’aufau ’oia, mai te matahiti 1962, e hitu nohora’a tōtiare (Mahina, Pirae, Hamuta i Pirae, Pamata’i i Fa’a’a, Punavai mou’a, Punavai raro i Puna’auia, Maire nui i Tautira ’e Tahina i Uturoa), e iva hānere (900) nohora’a i patuhia nō te huira’atira, nō te tārahura’a ’e tae roa atu i te fatura’a. ’Aita rā te reira turu i rava’i ’e e au ra ē ’ua taere ri’i te ha’amaura’ahia te l’Office Public de l’Habitat, pū o te nohora’a nō te nūna’a ( tei pi’ihia na te Pū a te Hau fenua nō te nohora’a tōtiare), i te matahiti 1979.

Page 7

Pū’ohura’a

‘Aita te ha’afifira’a o te terera’a ’oire-mata’eina’a tei nati i te tu’ura’ahia te mana’o o te reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai i roto i te orara’a ’o Pōrīnētia Farāni, i ha’amata i te matahiti 1963, e ’ū’ana atu rā mai te ha’amaura’ahia te CEP, nā roto i te mau ’ōrero rau fa’aara tei hono i te fa’a’oirera’a i te mana’o ē e fifi tē tupu i ni’a ana’e i te mau rave ’ohipa ri’iri’i mā’ohi, terā mau huira’atira[31] i fa’arirohia mai tei tu’uhia i mua i te fifi o te ’oirera’a ( tē fa’atupu i te pararīra’a ’e te rarara’a o te mau pupu orara’a ‘āmui nō te mau mata’eina’a fa’ahuehue[32] paha) tē fa’aruru ’e tē ora ato’a ra i te mau fifi o te ’oirera’a  mai te tahi pu’e rave ’ohipa mā’ohi i te hō’ē ārea tei pāpū i roto i te mau ’ōrerora’a faufa’a.

, Mai te tahi ato’a fenua ’aihu’arā’au, i te mau fenua Antilles, mai te peu  e mana’ohia te parau o te « d’en-ville » iō Patrick Chamoiseau tāne[33], e ’arora’a maoro te vai-mana-ra’a te mau mā’ohi i roto i te ’oire, e arora’a tē ’ite-ato’a-hia i roto i te mau pāpa’i mai tā Titaua a Peu vahine e fa’ahiti ra i roto i tāna  puta Pina[34], tē  noho ra te ta’ata faufa’a o te ’ā’ai i roto i te fa’a i fa’a’oirehia i Pirae, ’aore ra nā puta e toru a Celestine Hitiura vahine[35], tē tupu ra ïa te ’ā’amu i roto i te tahi tuha’a fenua ri’iri’i nō Fa’a’a.

Traduction de Ludmilla, Moana TAPEA / Hurihia e Ludmilla, Moana a TAPEA

  • Bibliographie

    Tāpura puta tohu

    Anne-Marie a Hauteserre, 2004. « Planification économique et migration en Polynésie française », Revue européenne des migrations internationales,Tuha’a. 20, na 1, ’api. 119-139.

    Célestine Hitiura Vaite, L’Arbre à Pain (2020 [2000]), Frangipanier (2021 [2004]), Tiare (2021 [2006]), Tahiti : Au vent des îles.

    Gilles a  Pestaña Pierre-Christophe Pantz, 2015, « Partir pour rester ? Les mobilités comme éléments de durabilité des territoires de la Nouvelle-Calédonie », i roto i te Blaise S., David  C., David  V., Le développement durable en Océanie. Vers une éthique nouvelle, Aix-Marseille : Presses Universitaires de Provence-Presses universitaires d’Aix-Marseille, ’api. 313-334.

    François a Sodter, 1991, « L’évolution récente de la population entre 1962 et 1983 », Atlas de la Polynésie française, ORSTOM, ’iri 78. 

    Claude a Robineau, 1981, Tradition et modernité aux îles de la Société. Une interprétation anthropologique, Puta tuatāpapara’a tata’ura’a ’orometua tuatoru, ’api. 140. 

    Tāpura puta fa’ahope roa

    Sarah a Bernard ’e ’o Florence a Mury, 2023, « Le fenua, entre renaissance culturelle et retour à la terre: vers une reconsidération des marges insulaires en Polynésie française », Suds, p. 275-309

    Patrick a Chamoiseau, Texaco, 1992, Paris : Gallimard

    Jacques a Champaud, 1992, Croissance urbaine et dépendance économique en Polynésie française, ORSTOM 

    Yohann a Douet, 2020, « Affronter la crise la modernité. Hégémonie et sens de l’histoire chez Gramsci », Actuel Marx,‘api. 175-192 

    Jean a Fages, 1974, « Migrations et urbanisation en Polynésie Française », Cahiers ORSTOM, na 11, ’api. 243-258 

    Jean-François a Gravier, 1947, Paris et le désert français, Paris : Le Portulan. 

    Anne-Marie a Hauteserre, 2004. « Planification économique et migration en Polynésie française », Revue européenne des migrations internationales, tuha’a. 20, na 1, ’api. 119-139.

    Célestine a Hitiura Vaite, L’Arbre à Pain (2020 [2000]), Frangipanier (2021 [2004]), Tiare (2021 [2006]), Tahiti : Au vent des îles.

    Victoria a S. Lockwood, 1990, « Development and return migration to rural French Polynesia. » International Migration Review, 24(2), 347-371

    Renaud a Meltz, 2023, « Associer et dissimuler. Les essais nucléaires en Polynésie française, un « deuxième contact » entre secret et mensonge », Revue d’histoire moderne & contemporaine,Tuha’a. 70-3, na. 3, ’api. 88-116. 

    François a Merceron, 2005, « Dynamiques démographiques contemporaines de la Polynésie française : héritage colonial, pluri-ethnisme et macrocéphalie urbaine », Les Cahiers d’Outre-Mer [I ni’a i te natirara], ’api. 230

    Florence a Mury, 2022, Les échelles des renaissances culturelles en Polynésie française, Puta tuatāpapara’a tata’ura’a ’orometua tuatoru, Fare ha’api’ira’a tuatoru nō Limoges

    Françoise a Péron, 2005, « Fonctions sociales et dimensions subjectives des espaces insulaires (à partir de l’exemple des îles du Ponant) », Annales de géographie, Tuha’a. 644, na. 4, ’api. 422-436

    Gilles a Pestaña ‘e ’o Pierre-Christophe a Pantz, 2015, « Partir pour rester ? Les mobilités comme éléments de durabilité des territoires de la Nouvelle-Calédonie », i roto i te Blaise S., David  C., David  V., Le développement durable en Océanie. Vers une éthique nouvelle, Aix-Marseille : Presses Universitaires de Provence-Presses universitaires d’Aix-Marseille, ‘api. 313-334.

    Titaua a Peu, Pina, 2017, Tahiti : Au vent des îles

    Nancy a J. Pollock, 1978, « Takapoto, La prospérité, retour aux îles », dans Journal de la Société des océanistes, na 60, tuha’a 34, ’api. 133-135

    Jean-Louis a Reboul, 1984 « Expérimentation fourragère en Polynésie française. 1968 – 1983, bilan de quinze années de travaux », CIRAT, [i ni’a i te natirara]

    Gérard a Ringon, 1971, Une commune de Tahiti à l’heure du centre d’expérimentation du Pacifique, Faaa, sociologie du présent, ORSTOM, ’api. 11

    Claude a Robineau, 1981, Tradition et modernité aux îles de la Société. Une interprétation anthropologique, Puta tuatāpapara’a tata’ura’a ’orometua tuatoru, ’api. 140. 

    Paul-André a Rosental, 1994, « L’exode rural. Mise à l’épreuve d’un modèle. », Politix,Tuha’a. 7, na 25

    François a Sodter, 1991, « L’évolution récente de la population entre 1962 et 1983 », Atlas de la Polynésie française, ORSTOM,’iri 78. 

    François a Sodter, 1988, « Dépopulation et reprise démographique aux îles Marquises », BSEO, n°244, ’api. 10-26.

    Carlo a Valenziani, 1949 « Enquête démographique en Océanie française », Bulletin de la Société des Études Océaniennes, tuha’a VII, na 17-18, ’api. 668. 

    Emmanuel a Vigneron, 1991, « Densité et répartition de la population », Atlas de la Polynésie française, ORSTOM, ’iri 75, tāpura 4

  • Citer cette notice

    Référence(s) :

    Autrice(s) / Auteur(s) : Florence Mury

    Mury Florence, 2024, "Te huru ha’avare o te reva’ēra’a mai te mata’eina’a mai, i Pōrīnētia Farāni, i te tau o te CEP", Dictionnaire historique du CEP, mise à jour le 28 January 2025