Bibliographies
Liste des sources
Impérialisme nucléaire
Allman, J. “Nuclear Imperialism and the Pan-African Struggle for Peace and Freedom : Ghana, 1959-1962”, Souls, 10 (2008), pp.83-102.
A.W. Crosby, Ecological Imperialism : The Biological Expansion of Europe (Cambridge : Cambridge University Press, 2004).
Hecht, G. Being Nuclear : Africans and the Global Uranium Trade (Londres : Massachusetts Institute of Technology Press, 2012).
Hill, C.R. ‘Britain, West Africa and “The New Nuclear Imperialism” : Decolonisation and Development during French Tests, Contemporary British History 33:1 (2019), pp.274-289.
Hill, C.R. et Maillochon, C. ”Stealing Fire from Heaven” : Odette du Puigaudeau and French Nuclear Colonialism in the Sahara, 1960-1966′, International Review of Environmental History 9:2 (2024), pp.99-122.
Hobson, J.A. Imperialism : A Study (New York : James Pott & Company, 1902).
LaDuke, W. et Churchill, W. ‘Native America : The Political Economy of Radioactive Colonialism’, The Journal of Ethnic Studies 13:3 (1985), pp.107-132.
Maurer, A. et Hogue, R.H. ‘Introduction : Transnational Nuclear Imperialisms’, Journal of Transnational American Studies, 11:2 (2020), pp.25-43.
Nkrumah, K. Neo-Colonialism : The Last Stage of Imperialism (Londres : Nelson, 1965).
Shiga, J. ‘The Nuclear Sensorium : Cold War Nuclear Imperialism and Sensory Violence’, Revue canadienne droit et société / Canadian Journal of Law and Society, 34:2 (2019), pp.281-306.
Fa’a’itera’a i te parau huna : e aha te mau ha’aputuputura’a nō te parau o te Pū Tāmatara’a nō Pātitifa apato’a ?
- Renaud Meltz, Alexis Vrignon, « Peut-on écrire l’histoire des essais nucléaires en Polynésie ? Ouverture des archives ne signifie pas convergence des mémoires », 20&21, « L’histoire des armées à l’épreuve des archives (second XXe-début du XXIe siècle) », dossier dirigé par Jonathan Hassine et Maxime Launay, à paraître en 2024.
- Manatea Taiarui, « L’ouverture des archives régaliennes des essais nucléaires en Polynésie française. Enjeux de déclassification et perspectives de recherche », Matériaux pour l’histoire de notre temps, à paraître.
Te mana o te PTPA i ni’a i te fenua i Pōrīnetia. Te ‘ohipa mana’o-’orehia, te fa’arahira’a tāmau ’e te ta’a’ēra’a o te fa’aterera’a hau.
‘O Renaud Meltz ‘e ‘o Alexis Vrignon (fa’atere), Te mau pāura i Pōrīnetia. Te mau tāmatara’a ’ātōmī Farāni i te moana Patitifa. Vendémiaire, 2022,
‘O Renaud Meltz, “Te miti, te fenua ‘e te ra’i: nō te hō’ē ‘ā’amu nō te mau tāmatara’a ’ātōmī Farāni i Pōrīnetia”, Hervé Arbousset, Te mau fa’aho’ira’a nō te feiā i ro’ohia i te ‘ati e te mau tāmatara’a ’ātōmī Farāni, Mare & Martin, 2021, ‘api. 15-44.
Te fare “Tīmā” : mai te patura’a turu-mātāmua-hia e te tā’āto’a riro atu ai ‘ei patura’a hina’aro-rahi-hia e te ta’ata I te tau o te pū o te mau tāmatamatara’a ‘ātōmī ?
Jean Fages, Punaauia, Paea : contact ville-campagne et croissance urbaine de la côte Ouest de Tahiti. Orstom, 1975, ‘api 70.
Lucile Hervouet, Habiter à Tahiti la primauté du chez-nous, l’émergence du chez-soi, [i ni’a i te natirara], 2022.
Jean-Marc Tera’ituatini Pambrun, Henri Hiro, héros polynésien, Mo’orea, Puna honu, 2010, 493 ‘api.
Claude Robineau, « Surplus ou dynamique de groupe ? Un exemple polynésien. », Cahiers Internationaux de Sociologie, 1970, nē’ira’a 49, ‘api 111-132.
Celio Sierra-Paycha, Loïc Trabut, Eva Lelièvre ‘e al., « Les ménages complexes en Polynésie française. Résistance à la nucléarisation ou adaptation à la “modernité” ? », Espace populations sociétés, 2022, n° 2022/1