Page 1
I te 28 nō ’atopa matahiti 2016 ra, ua tāpae o Nukuhau, pahī-uta-tauha’a, 30 mētera i te roa, i te uāhu nō Rikitea, i muri a’e i te ho’ē hepetoma fanora’a nā Hao mai. 118 mētera ’āfata ’iri’iri ho’ohia mai e te fa’aterera’a-’oire nō tē ha’amaita’i i te purūmu hā’ati o te fenua, ineine nō tē huri. Nō tō Rikitea, e pēa faufa’a moni teie. ’Aita ho’i tā te ’oire e mātini fa’ahu’ahu’a ’ofa’i, nā te reira i fa’ahepo ia poro’i i te mau tauiha’a patura’a i Tahiti. I ni’a rā i te uāhu, ua tāho’ē te mau fa’epāto’i nō tē tāpe’a i te tapiho’ora’a. Nō te mea, ua pinehia te parau o Hao i ni’a i teie mau māteria. Noa atu ē ’aita ho’ē iti noa a’e tāpa’o ta’ero-’ātōmī hāmanihia tō te reira, ua pāto’ihia te mau ’iri’iri nō te ti’ara’a tahito ïa o te motu i roto i te fa’anahora’a fa’ehau e pū-hāmani, pū tia’i o te mau tāmatamatara’a. ’Aita e « ta’ero-’ātōmī tō teie mau māteria, teie nei rā, ua vai maita’i mai rātou ’ei « ’ātōmī ».
Te tīpu’ura’a tāu’apapa o te mau ta’atara’a ’ātōmī
Te mā’imira’a ’ihivāna’a auta’ata e tōtiare, ua tāpe’a-roto-hia te reira e te mau ti’a unuma ’ei huira’atira nō te pū-hāmani i te ’ōmuara’a ra’a ra o te mau matahiti 1970 ra, i Farāni mai tei Marite ’Apato’erau. E rēni-papa ho’i te fā matamua roa, e o tei rēni ia māramaramahia te mahutara’a o te ’ohipa pāto’i-’ātōmī. Ua fa’atupu ’oi’oi teie firi i te mau uiuira’a nō te piri-pae-’ore, e tae noa atu i tē aratōra’a, i te mā’imira’a, mā tē arata’i nā te mau tuatāpapara’a fa’atupu rahi a’e i te mau ’ihimana’o (théorie) tāu’apapa e hotu ra ho’i i roto i te mau ’ihivāna’a auta’ata. I te pito o teie fa’a’āpīra’a, ’oi’oi roa te ho’ē rohituatāpapa – Gabrielle Hecht – e te ho’ē ’ihiferuri – te ’ihi’ātōmī – i tē mau i te ti’ara’a faufa’a mā tē riro ’ei mau tuha’a mana-rua nō te mau ta’atara’a ’ātōmī.
Nō roto mai o Gabrielle Hecht i teie hiro’a rohituatāpapa mātauhia nā te mau Hau-’Āmui [Marite], varavara roa rā nā ’Europa : Ti’a parau-tū’ite nō te ’ihimāteria i Massachusetts Institute of Technology, ua fāriu ’oia nā te tua’ā’ai e te ’ihitōtaiete, e ua pūpū i tāna parau-pāpa’i taote, i te matahiti 1992 ra, nō te mau fa’anahora’a poritita mā’itira’a ’ihiha’a i te taime a ha’amatahia ai te tāpura ’ātōmī tīvira farāni. Ua huti o Gabrielle Hecht i te taura [heheu] mai tei orahia e Farāni e tae atu roa ai i ’Āfirita e tāna pū-hāmani ’uraniūmu, mā tē tūtonu i te tupu ’ihimana’o o te mau tuatāpapara’a ’aihu’arā’au-muri e auvahine. Ua fa’atumu teie mau tuatāpapara’a i ni’a ia Gabon e ia Madagascar [Mātetāta], o tāna e fa’aau i te tua’ā’ai herura’a ’uraniūmu a Farāni. I muri a’e i te tahi pu’e rurura’a i te mau fare ha’api’ira’a tuatoru nō Stanford, Michigan, Amsterdam e Québec, ua fatu ’oia i te ho’ē tuapāpa’i (article), i te matahiti 2002 ra, « Rupture-talk in the Age: Conjugating Colonial Power in Africa » [’Orero nō te ta’a’ēra’a i te Tau ’Ātōmī : firira’a i te mana ’aihu’arā’au i ’Āfirita] piahia i roto i te ve’a ra Social Studies of Science, ’ei reira ’oia i te fa’ahiti-matamua-roa-ra’a i te parau ra « ’ihi’ātōmī ».
Te ’ihi’ātōmī ’ei fāito tuatāta’u i te ao
Te ’ihi’ātōmī, o te ho’ē ïa ’ihiferuri, ’oia ho’i te ho’ē fāito pāna’o (abstrait) o tei tauturu i te mau rohituatāpapa ia ’āpapa, ia fāito, i te tupura’a-’ohipa nō tē māramarama i te mau ti’apapa e hāmani nei ia rātou. Mā teie aura’a ra, te ’ihi’ātōmī, o te ho’ē ïa parau e rēni ra ia tuatāta’u (décrire) i
Figure 1
Iconographie nucléarité
Page 2
te tumu nō te ho’ē tao’a, vāhi, māteria e ’aore rā rohira’a, e fa’arirohia ai e vētahi mau ti’a ’ei tuha’a nō te ao ’ātōmī, e, nā te hi’ohipa, ’e’ere fa’ahou atu ra i tā tei fa’aauhia. Mā tē pāpū, vai ’ihi’ātōmī, o te ’itera’a ïa ia na iho i te ’ohipara’ahia e te ho’ē pu’e rēni-papa tōtiare ānei e tē vaitahe, e ’aore ïa ture ānei e tē fa’ahepo, ta’a-maita’i, ta’a’ē i tō tei fa’anahohia e te ao fa’aauhia. Ua pa’o-maori-hia te mau ā (chose) ’ātōmī i te tītiro o te ta’a’ēra’a, tei vētahi-’ē-hia, e tei fa’arirohia mai tei reira.
Te pūai o teie ’ihiferuri, o tē fa’aōra’a ïa i te ho’ē ta’a’ēra’a i rotopū i te « ta’ero-’ātōmī » e te « ’ātōmī ». I roto i tāna mau tuatāpapara’a, tē fa’a’ite nei Gabrielle Hecht e 2 fa’a’ohipara’a aufēti’i, te herura’a ’uraniūmu a te mau nuna’a ’aihu’arā’auhia, taua’ihia i teie nei ā mau fifi vi’ivi’i ’ātōmī, o tei ha’afānau mai na i te mau fa’anahora’a pūea ta’a’ē i rotopū i te mau pirū farāni i Gabon e i tō Madagascar. Mai te peu ē i roto i te hi’ora’a matamua [Gabon], i ’itehia na te ’ohipa a te feiā heru ’ei ’ātōmī, mā tē hōro’a i te mau tauiha’a e te fa’anahora’a pāruru i mua i te mau hihi, [’āre’a] i Madagascar, ’aita ïa te herura’a ’uraniūmu i fa’ariro-ta’a’ē-hia i tō te tahi atu māteria. ’Aita maori te ta’ero-’ātōmī e te ’ihi’ātōmī e tū’ati’ati ra. Te matameha’i [ta’ero-’ātōmī], e tupura’a māteria nō te tuatāta’u i te oha o te tahi mau hu’a ’ātōmī maumau-’ore nō tē riro tā’ue mai ’ei fa’atupu i te tahi atu mau ’ātōmē mā tē ha’apūroro i te mau hihi. Te piti [’ihiātōmī], e tupura’a tōtiare ïa, noa’a-’ore ia fāito e ’ia tai’o. ’Inaha, e ti’a roa i te ho’ē mātēria ta’ero-’ātōmī ’ore ia riro mai ’ei [mātēria] ’ātōmī. O te parau ïa o te mau ’iri’iri nō Hao i ho’ohia atu i tō Rikitea. Noa atu ā ē ’aore e ta’ero-’ātōmī hāmanihia, ua hi’o te mau fa’e-pāto’i i te mau māteria nei ’ei ’ātōmī, pūharahia mai te reira. Ua fa’ataupupū teie fāitora’a ia fa’a’ohipahia teie mau ’iri’iri, e ’inaha, i te hope’ara’a, ’aita te reira i ravehia e te fa’atera’a-’oire.
’Ei hi’o-’āpapara’a, e ti’a ia vāhi i te ’ihi’ātōmī ’ei 2 vae-tuha’a : te ’ihi’ātōmī pū-fa’atere e te ’ihi’ātōmī tōtiare. Tē fa’atoro ra te matameha’i [’ihi’ātōmī pū-fa’atere] i te raupēa pū-fa’atere e te mana o te huru ’ātōmī o te ho’ē vāhi, rohira’a, e ’aore ïa, māteria, nā roto i te ho’ē ti’a-mana o tei fa’a’ohipa ia na mā te ho’ē ti’ara’a-mana ta’a-maita’i, e tei ha’apa’o i te fa’a’ohipara’a. Te piti [’ihi’ātōmī tōtiare], nō te tahi ïa fa’arirora’a ta’a’ē i te ho’ē vāhi, rohira’a, e ’aore rā, māteria, nā roto i te mau ti’a, o tei natirave ta’a’ē atu e ’ona ia au i tō rātou huru ’ātōmī ’itehia. Nō reira, e fā mai ihoā te ’ihi’ātōmī mā te mau fa’a’ohipara’a. E riro mai te ho’ē ā (chose) ’ei ’ātōmī nō te mea tē ’itehia ra ’ona e tē ravehia ra ’ona mai te reira, mā tē pāpiti. I te hope’ara’a, ’e’ita e ti’a i te ’ihi’ātōmī ia hi’ohia mai te ho’ē fāito ti’arua (binaire), mai te ho’ē rā marara’a. E iti a’e mau ho’i te ’ihi’ātōmī tōtiare o Hao i tō Morurua.
Te ’ihi’ātōmī, e arata’ira’a ’ōpuahia o tei fā mai nā te ’ume’umera’a i rotopū i te mau ti’a
Nā te papa o te ’ihi’ātōmī, tē vai ra tei ta’ohia e Gabrielle Hecht ē te maotira’a ’ātōmī. Mai te peu ē e tītauhia te mau ā ’ātōmī ia rave fa’ata’a’ēhia, nō tō rātou atu ïa riro vētahi-’ē-ra’a e « niura’a ta’a’ē i tō te rahu auta’ata tāato’a ’ē atu ». Ua papa-mau-hia teie hi’ora’a i ni’a i te mau hiro’atupu (réalité) mātēria. Nā mua roa, te ito i māhiti atu nā roto i te fa’a’ohipara’a fa’ehau e ’aore rā tīvira o te ta’ero-’ātōmī, ’aore ïa e fa’aaura’a e tō tei ha’avatahia e te mau ’ihiha’a o tei nāmua atu na. I muri a’e, mai tei fa’a’ihimana’ohia e Michel Serre, ua riro te ’ātōmī ’ei « tao’a-ao » fa’ahiahia, mā tē tūēā te mau fāito tau e aeha’i (spatiale) i tō te paraneta. ’Inaha, te purutoniūmu 239 e vai ra i roto i te mau aveave fa’atupuhia e te mau tāmatamatara’a, e, herepatahia nā te papa raro hohonu o Moruroa, e ’āfa-ora tōna (te tau tītahuhia ia ’ore’ore nātura atu te ’āfa o te mau hu’a purutoniūmu) nō te roara’a 24000 matahiti. Teie nei rā, te maotira’a ’ātōmī, ho’ēā nei ā fa’anahora’a tōtiare. E ’amu ’ona i te ha’apahi (fétichisation) i te mauha’a tama’i ’ātōmī ’ei ’ohipa tātahi i rotopū i te mau hau. E fa’atupuhia ’ona e te mau pupu fa’epāto’i o tei hi’o ’ihiparau i te ’ātōmī ’ei ’avau tumu e fa’ateiaha i te ta’atara’a. E ’āere ’ona i te fāito-rahi (volume) o te ’aufaura’a moni rahi roa atu i te faufa’a mā tē fāna’o te mau rohituatāpapa e te mau ’ihipāito e ’ohipa ra i ni’a i te ’ātōmī e ’aore ho’i i tō tei fa’aauhia. I te hope’a, e fa’atinahia ’ona, nō tātou, i te mahana tāta’itahi, nā roto i te hiro’a manahune, hoho’a-pū’oi, hoho’a-tāviri, hā’uti vītēō, hoho’a-nana’ohia, o tei riro nō te rahira’a o
Page 3
tātou ’ei tau’ati ’ōtahi e te ao ’ātōmī , ’ei reira te ’ātōmē e vai noa ai ’ei fa’ati’aparau tumu e te fa’ahiahia.
Te ’ihi’ātōmī, ’ei fāito, ’e’ita ’ona e mau-pāpū nā te tau e te vauvau. Ho’ē ā (chose) fa’arirohia ’ei ātōmī nā te ho’ē vāhi e i te ho’ē taime, mā te mana, e ’aore ïa, mā te tōtiare, ’e’ita ’ona e vai mau atu [mai teie] nā te tahi ’ē atu [vāhi e taime]. E tauturu teie vaitahe ia feruri i te mau tītaura’a a te ’ihi’ātōmī, ’inaha mauhia ’eiaha ’ei huru papa, ’ei arata’ira’a mau-pāpū-’ore rā. E fēto’ito’i ’ona ia au i te mau tupura’a tua’ā’ai e ’ihifenua. E 4 parau e fā faufa’a mai i roto i te fa’atupura’a i te ’ihi’ātōmī.
A tahi, e autū’ati (relationel) noa ā te ’ihi’ātōmī. Nā te mau tapiparau, te mau ’ume’umera’a, i rotopū i te mau ti’a mā tē ’imi i tē fa’a’ātōmī (nucléariser) e ’aore rā ’aita, te tahi ā e fa’atupu ia na. Te mau arata’ira’a o te au’ātōmīra’a (nucléarisation), e ti’araro ïa i te mau hina’aro e te mau tārena puahema a te mau ti’a, e ’oia ato’a i te mau tū’atira’a fifi i rotopū ia ratou. Nō tē ha’a ia vai mai te ’ihi’ātōmī, tītauhia i te mau fa’a’ohipara’a, e ’aore ïa, te mau ’orerora’a ia ha’amāmū e ia fa’atītī i te mau fa’ati’aparau pāto’i. Mā te ho’ē ā taime, tē ha’amaura’a i te ’ihi’ātōmī o te ho’ē ā, e ani te reira ia fatu i te mau ’orerora’a, mā te hi’ohipa, o tei fa’atupu i te mau ā « fa’aauhia », e ’ore te ho’ē e vai mā te ’ore te tahi. E tūru’i teie mau fa’ati’aparau i ni’a i te ti’a-āraira’a (médiation) o te mau fāito arutaimāreva o tei ha’apāpū e tei fa’atina i te ’ōti’a i rotopū i nā ao e 2 nō te fa’atano i te fa’ata’a’ēra’a.
A piti, e auarata’i (processuel) te ’ihi’ātōmī. E fa’a’itehia ’ona i roto ana’e i te mau terera’a tāmahana o tei fa’atina ia na e tei pāpiti ia na e tae roa atu i te ha’amaura’a. ’Inaha, te mau pāto’ira’a i tē ho’ora’a mai te mau ’iri’iri nō Hao ia Rikitea, e fa’aho’i te reira i te motu i tōna ’ihi’ātōmī. E te mau tuapāpa’i a te ve’a o tei fa’ariro ia rātou ’ei fa’atāvevo, tē fa’a’ēfē ra ïa, e tē ha’aparare ra i teie hoho’a.
A toru, e aunahora’a-rau (multidimensionnel) te ’ihi’ātōmī. E ti’araro tōna mau aveave i te mau ti’a o tei fa’atupu i roto i te mau parau aeha’i e tau ta’a’ē. I te hope’ara’a, tē ferurira’a i te arata’ira’a o te ’ihi’ātōmī, e fa’ahepo te reira ia uiui i te vai ineine o te mau ti’a fenua, ’oia ho’i tō rātou ihoti’a (capacité) nō tē tauto’o mā tē tāu’a-’ore i te mana fa’ataupupū. ’Oia mau, ua fa’atū’ati te mau mā’imira’a o te ’ihi’ātōmī e tō tei hā’ati i te ’aihu’arā’aura’a ’ātōmī o tei fa’ariro i te mau arata’ira’a au’ātōmīra’a mai te tahi fāito i ravehia e te mau ti’a fa’atītī nō tē fa’aherehere i tō rātou ti’a-mana-ra’a. Teie nei rā, e ’ore roa te ’ihi’ātōmī e ti’a ’ia māramarama-noa-hia mai te tahi arata’ira’a fa’ahepohia nā tō ni’a atu. E mea fa’atupu-’āmui-ato’a-hia ’ona e te naho’a ti’a fenua fa’a’ana’anataehia e tā rātou iho tārena puahema.
Te fa’a’ohipara’a i te ’ihiferuri o te ’ihi’ātōmī nō te tuatāpapa i te mau vaira’a [o tei orahia], e tītau ia ’ite i te ta’a’ēra’a i rotopū i te hiro’avai māteria o te mau ā e te huru o tō rātou mau-tōtiare-ra’ahia e te fa’atupu-fa’ahou-ra’ahia. Te au’ātōmīra’a o te ho’ē vāhi, rohira’a, tao’a, e’ere ’ona i te mea ’ohie i te fa’atau’ati mā tōna huru māteria ta’ero-’ātōmī. E fa’atupu teie fa’ata’a’ēra’a i te uira’a tumu o te ’aina-’ātōmī–ra’a. Mai te peu ē e tē ’ite ra i te tu’ura’a, i te ho’ē pū ’ātōmī, i raro, mai te peu ē e tē tuapāpū (maîtriser) ra i te mau mauha’a ’iteha’a nō te ha’amaita’i fa’ahou i te arutaimāreva o tei tauturu ia ’aina-vi’ivi’i ia na, e mai te peu ē e tē vai ra te arata’ira’a ture nō tē heheu i te ho’ē ā (chose) ’ātōmī e tē huri ia na i roto i te ti’ara’a-mana fa’aau, [’āre’a i] te ha’apaera’a ia na i tōna ’ihi’ātōmī tōtiare, e huru fa’aau ’atā te ’ohie.
