Skip to content

DOI :

Fa’a’āpīra’a hope’a i te mahana 04/11/2025
  • John Teariki est le principal opposant à l’installation du CEP en Polynésie française dans les années soixante. Il a pris la succession de Pouvanaa a Oopa, exilé en France. Grâce à la plume acerbe de son beau-frère Henri Bouvier, il fustige les essais français et leurs conséquences sur la santé et l’environnement. Il fut l’un des seuls Polynésiens à oser défier le général de Gaulle dans son fameux discours du 7 septembre 1966 pour demander le retour de Pouvanaa a Oopa et l’arrêt des essais nucléaires français dans le Pacifique.

Sommaire

Ta’o faufa’a

Noms communs : ’iriti-ture’ōtōnōmīCEPta’ata poritia

Autrices / Auteurs

Professeur de Lettres-Histoire à l’École hôtelière de Tahiti, Te Parepare. Licencié en sciences humaines – Université française du Pacifique, titulaire d’une maîtrise d’histoire de l’Université Michel de Montaigne – Bordeaux III – John Teariki, un héritier de Pouvanaa ? Groupe de travail sur l’adaptation des programmes en HG-EMC – La construction de l’autonomie dans le cadre de la République (CAP – Bac pro). Groupe de travail sur l’enseignement du fait nucléaire en Polynésie française.

’Orometua ha’api’i i te Reo farāni-Tua’ā’ai i te fare ha’api’ira’a tōro’a hōtera nō Tahiti pi’ihia Te Parepare. Parau tū’ite ’āravehi i te pae o te Tua’ā’ai mauhia mai i te fare ha’api’ira’a teitei nō Michel de Montaigne i te ’ōire nō Bordeaux. Ti’a i roto i te pupu ’ohipa i ni’a i te ha’api’ira’a i te Parau ’ātōmī i Porinetia farāni.

Page 1

’Ōmuara’a

Iti ri’i a’e i te mātauhia e te ’itehia ia Pouvanaa a Oopa, John « French » Mahuru Teariki, o te hō’ē ïa hi’ora’a tu’iro’o nō te pāto’i-’ātōmī i te mau matahiti 1960 ra. Tāna ’orero parau rahi i te tenerara de Gaulle, i te 7 nō tetepa matahiti 1966 ra, ua pa’o te reira i roto i te mau ’ā’au e te tua’ā’ai na’uatau o Porinetia farāni. A riro noa atu ai ’oia ’ei mero ’āpo’ora’a rahi fenua, ’ei ra’atira mata’eina’a, ’ei tāvana ’oire nō Mo’orea [-Mai’ao], ’ei peretiteni nō te ’Āpo’ora’a Rahi Fenua, ’ei ’iriti-ture tau’a nō Pouvanaa a Oopa, e ta’ata fa’a’apu rā o John Teariki nā mua roa, e te ’ohipara’a i te fenua, e maita’i hau roa atu a’e ïa te reira nō na i te mau hanahana honohia i tōna mau ti’ara’a poritita o tāna i au na i te fa’aātea ’ē.

 

Te hō’ē tā’amura’a poritita e tōtiare tahito

Fānauhia i Mo’orea i te 12 nō tiurai matahiti 1914 ra, teie nei ta’ata nō te fenua ’e nō te moana, e ta’ata fa’a’apu ïa, tautai e horopahī ho’i.

E ’orometua a’o tōna pāpā-rū’au pā’ino. Tōna metua tāne, ta’ata ’āi’a nō Rimatara i Tuha’a Pae, i fa’a’amuhia na ’oia i Kūke ’Āirani (Cook Island) ’ei reira ’oia i te mātaura’ahia mā te i’oa ra Teariki, « te ari’i », i’oa pa’era’a o tei ’itehia tōna mana i roto i te mau tumu nō te manuiara’a poritita o John Teariki : « ia tāpiri-ana’e-hia mai i te reira e mea nā Raroto’a mai te ho’ira’a mai, e a tu’uhia mai ai te hō’ē pi’ira’a tāvaimanino (te ari’i), e tūtonu ïa i ni’a ia na iho, ’e i i ni’a i te huitaea’e, e ma’a fāito maita’i fa’ahiahia o tei mana i ni’a ia vētahi »[1]. I mau na tōna fēti’i « i te mau ti’ara’a i roto i te fa’anahora’a ’āpī o tei ha’amauhia na i muri a’e i te tōtaiete tahiti tahito (’orometua ha’api’i, ’orometua a’o, tāvana [2]) » [3]. Ua pohe tōna metua tāne i muri a’e i te hūpē pāniora i te matahiti 1918 ra, e 4 ana’e ïa matahiti tōna. Tōna metua vahine, Māmā Hapoto, e hua’ai ïa nō te hō’ē ’īato’ai [4] nō te mata’eina’a nō ’Afareaitu [5] e tē maumau ra te tua’ā’ai o te mau Hapoto i te tahi parau rahi i roto i te tua’ā’ai o te mata’eina’a.

Nā roto i te ha’api’ira’a i Pape’ete i te fare ha’api’ira’a porotetani Pomare IV [ina.sic.], i ta’a’ē na ’oia i te rahira’a o te huira’atira o tōna mata’eina’a, ’e ua pārahi roa atu ra i roto i teie pupu tanotano nō te mau fatu fenua i Mo’orea. I te 14ra’a o tōna matahiti, tītauhia ’oia e ho’i i roto i te pū ’utuāfare ’ei tauturuturu i tōna ’utuāfare. ’Aita i māhia, ua ha’api’i ’oia i te faufa’a o te ’ohipa ’e te fa’atura i te nātura ’ei reira e noa’a mai ai tāna mā’a. Ua fa’a’apu ’oia i te fē’ī [6], te taro [7], te vānira, e ua ’ohipa i te pūhā. Ua rava’ai ato’a ’oia i te ’auhopu, e ua ho’o i Pape’ete. Nā te reira i arata’i ia na a muri a’e roa ia fa’aō i roto i te hō’ē o te mau taiete mātāmua nō te tere utara’a i rotopū ia Mo’orea ’e ia Pape’ete. I roto i te tahi uiuira’a mana’o e ō Claude Robineau, tē tātara ra o John Teariki « e mea nā fea te fāito hau’ē, noa’ahia e te u’i nāmua ’e fa’ahotuhia e tōna iho u’i, i te fa’arirora’ahia ’ei mana, e mea nā fea te mana i te tauturura’a ia fānau mai ’e ia fa’atupu mai i te mau taiete ’āpī, o rātou iho tē ha’afānau i te faufa’a ’āpī » [8].

Te hiro’a o John Teariki, nā mua roa, e [hiro’a] pīpīria ïa, te Pīpīria o tāna ïa puta here, « teie ana’e nei te puta a te rahira’a o te mau ’utuāfare. Nō Bruno Saura, « ua manuia maita’i te mau mitionare porotetani i te fa’aatauira’a i te hiro’a tahiti. Te ’itera’a te mau Porinetia ia rātou i roto i te tua’ā’ai pīpīria, o te tahi ïa ’ohipa fa’ahiahia, e te fa’atū’atira’a te ta’ata Tahiti i te nūna’a ’Itera’era, o te hō’ē ïa o te mau tāviri nō te papa o te ’orerora’a poritita » [9].

Porotetani tumu, fatu taiete, ra’atira ’utuāfare mana ’e te fa’aturahia i Mo’orea, ’aita i tāere tō John Teariki tītaura’ahia e tōna naho’a nō te haere i ni’a i te tahua poritita i te pae o tā na e tū’ati ra mā te hō’ēā mau faufa’a, [’oia o] Pouvanaa a Oopa.

Page 2

Te hō’ē tauto’ora’a nā te pae o Pouvanaa a Oopa

Ua tomo ’oia i roto i te Rassemblement Démocratique des Populations Tahitiennes [10] a Pouvanaa a Oopa, i te matahiti 1949 ra, o tei ’imi maori na ho’i i te tahi ti’a nō Mo’orea. ’Aita atu tā te ’orero a Metua [11], maoti rā o te tauhōani ia na nō te mea « i parau na ’oia i te hina’aro ’aro nō te ha’amaita’i i te fāito o te orara’a mata’eina’a ’e nō te tauvere i te mau autā ’ū’ana ’ino roa o te mau ’aifāito-’ore » [12]. E riro ē i parau na o John Teariki ia Henri Bouvier, tōna tao’ete e  fa’aa’o : « E ’arora’a ti’a o tā Pouvanaa e arata’i nei, nō te maita’i ïa o te fenua » [13].

Ra’atira mātāmua nō te tuha’a RDPT nō Mo’orea, ua mā’itihia o John Teariki ’ei mero nō te ’Āpo’ora’a Rahi Fenua i te ’āva’e tenuare matahiti 1953 ra, e ’inaha te  manuia rahi ra ho’i te pupu a Pouvanaa i te mā’itira’a mā te 18 i ni’a i te 25 pārahira’a.

Ua riro te RDPT, mai te matahiti 1949 mai ra, ’ei pupu poritita o tei mara’ara’a pūai : « Te ao tahiti, o tei fa’aāteahia na ho’i, tae roa mai i te reira taime, i te hiti o te orara’a poritita ’e tō te mau fa’aterera’a, mā te veve i te rahira’a o te taime ’e mā te māramarama ri’iri’i, e o tei ’ite ia Pouvanaa ’ei ta’ata maori ho’i o tei ti’a nō na nō te mea nō roto mai i tōna mau ’āna’ira’a » [14]. Noa atu ïa e tei roto o John Teariki i teie feiā-’ona fenua nō Mo’orea, tē ta’a’ē nei rā ’oia i teie « pae iti mai tei rahi e aore ïa te iti o te feiā-fāna’o o te ’oire » [15] tei reira te pae rahi « ’āfa » [16] i te piri-rahi-ra’a i te mau faufa’a papa’ā. [Nō John Teariki] « tē fa’ahiahia nei ’oia i te hō’ē ta’ata : Pouvanaa a Oopa, ’enemi hau-’ore nō te ha’apūra’a haumetua [farāni]. Tē ti’a nei ïa ’oia i te ’ōmuara’a o tāna tāreni poritita » [17].

I te ’ava’e ’eperēra matahiti 1953 ra, ua riro ’oia ’ei ra’atira nō te mata’eina’a nō ’Afareaitu. Tē mau nei ’oia i tōna pū, tē hōro’a nei ’oia i te RDPT ra i te tahi turu i Mo’orea, e ’inaha, ua noa’a ia na te hō’ē papa huira’atira o tei fa’a’ohie i tōna mara’ara’a poritita. Riro atu ra ’oia ’ei tāvana nō Mo’orea [-Mai’ao] mai te matahiti1972 e tae atu i te matahiti 1983 ra.

Page 3

Te mono o Pouvanaa a Oopa

I muri a’e i te harura’a, te fa’autu’ara’a e te ti’avarura’a fa’ahepo ia Pouvanaa a Oopa, te uira’a nō te mono i te Metua, tē ’atutu nei ïa i roto i te RDPT. Te mau tumu mata’eina’a o John Teariki, tāna mau faufa’a tā’amuhia i ni’a i te mau peu tumu, tē ’ōpere nei ’oia i te reira i te pae rahi o tei fa’atupu i te feiā-mā’iti o Pouvanaa. E ti’a ’oia i te hoho’a o te nūna’a, i te hoho’a o Pouvanaa. ’E’ere i te mohoi i te mea ē ua fa’aoti o John Teariki i tāna purera’a ’ōro’a hunara’a. O ’oia i te hi’ora’a a te huira’atira te ti’a o tei tano ’ei ’auvaha hau roa a’e, nā roto i te hō’ēā reo, mā te hō’ēā ti’aturira’a, mā te hō’ēā tāpa’o fa’aro’o, i te mau mana’o o te Metua.

I te 5 nō novema matahiti 1963 ra, ua ha’apararī te tāvana-hau i te RDPT mā te papa i ni’a i te ture nō te 10 nō tenuare matahiti 1936 ra o tei « fa’a’ohipahia nō te ha’apararī i te mau tā’atira’a e aore ïa ha’apupura’a o tei ’ōpua i te ha’afifi i te turara’a o te fenua o te Hau nā roto i te fa’aterehau nō Farāni nō te Ara-moana i ni’a i te fa’aotira’a a te tāvana-hau » [18]

I muri a’e i teie ha’apararīra’a, ua ’imi te mau arata’i o te pupu pae-pouvanaa i te ha’amau i te hō’ē pupu. Tītauhia rā te mau mitora’a ture ia fa’anahohia ’eiaha ia topa mai te fa’autu’ara’a nō te ha’amau-fa’ahou-ra’a i te pa’ahō’ē i ha’apararīhia na. Ua pi’i te mau arata’i, te reira ’e te reira i tōna pae, i te mau ’ihiture nō te fatu i te mau papa ture ’āpī. Vai mai nei te mau pāpa’i tū’ati-’ore i ni’a i te fānaura’a o te Here Ai’a [19] [ina.sic], « te tama a te RDPT » ia au i te parau a Jean Juventin, arata’i tu’ā’ai o te pupu rōti e tāvana ’oire tahito nō Pape’ete [20]. ’Aita o John Teariki e vētahi atu mau arata’i i ni’a i te tāpura upo’o fa’atere e ineine mai ra ho’i i te fānau. Tē moemoe fātata noa ra te mau pū-’ohipa a te Hau [Farāni] ia rātou.

Ua tae te mau papa ture i te 9 nō fepuare matahiti 1965 ra nā roto i te tahi tau’a o John Teariki. Ua riro mai ’oia ’ei upo’o arata’i nō te Here Ai’a mā te ma’irira’a o Pouvanaa. « I roto i tōna ti’avarura’a, fāri’i iho nei [o Pouvanaa] i te tā’āto’a o te mau fa’a’itera’a ’ā’autae, fa’aitoito a’e ra ’oia i te mau ’ōpuara’a ato’a ’ei turu ia na, nō hea noa atu te reira, e ’aore i ha’afaufa’a-’ore hō’ē iti noa a’e o te feiā e ’āmui mai ia na. ’Ite a’e nei rā ’oia i te ha’apāpū māite i tāna mau tau’ahere, e ’itehia iho nei o Teariki e te papa ’ei ’auvaha-parau turuhia » [21].

 

Te ’iriti-ture-ra’a : ’ei terōno ’aro CEP

I te 14 nō tiurai matahiti 1961 ra, mana mai nei o John Teariki ’ei ’iriti-ture nō Porinetia farāni i muri a’e i te pohera’a o te tamaiti a Pouvanaa a Oopa, o ’oia ho’i te ti’a-mono. Ua fāri’i ’oia mā te ’ana’anatae-’ore, e ia au [i te parau] a tāna vahine : « I fiu [22] na ’oia i te haere i Paris nō tāna hātuara’a ’iriti-ture, hō’ē ana’e a ana rūra’a, o tē ho’ira’a ïa… Ia tae ana’e i Paris, aita ’oia e hina’aro na e ha’amāoro roa… » [23]. Tē ha’apāpū mai nei rā teie ti’ara’a ’iriti-ture ia na i te tahi ’ahopa o tei rahi e a rahi roa atu ho’i te faufa’a i rotopū i tāna pupu e i roto i te orara’a poritita fenua.

I te 2 nō titema matahiti 1962 ra, i mana ’iriti-ture roa mai na ’oia [John Teariki], e ua tāpiri ’oia i te pae pupu « Centre démocratique » i te ’Āpo’ora’a Hau [Farāni]. Ua riro ’oia ’ei mero nō te Tomite Pārurura’a a te Hau ’e nō te mau pūai nu’ufa’aehau. Tei te taime o te mau ’āpo’ora’a tāmatahiti tāta’itahi nō te mā’iti i te tāpura faufa’a nu’ufa’aehau, o John Teariki e ti’a mai ai i te terōno nō te Palais Bourbon, mā te tai’o i te mau ’orerora’a parau pa’ari ’e papa-maita’i-hia o tei fa’aineinehia e tōna tao’ete ra o Henri Bouvier [24].

I te ’āva’e tenuare matahiti 1963 ra, e ti’a ato’a o John Teariki nō te pupu-tere porinetia o tei reva i Paris nō te ani i te tahi tauturu fa’arava’ira’a faufa’a i Farāni nō te topara’a ïa te ho’o o te moni pūhā, pārau, repo ma’atea (phosphate), o te mau ’imira’a faufa’a ho’i ïa a te Fenua [25]. [Mā] te fāri’i ia rātou, ua fa’aara o de Gaulle i te mau ti’a-mana porinetia i te ha’amaura’a nō te Pū o te mau tāmatamatara’a o tei fa’atītī’aifaro atu i te mau fifi tāpura moni o te Fenua [26]. Tei tōna ho’ira’a mai [i te Fenua] tō Henri Bouvier tūramara’a ia na i te mau ataata o te mau tāmatamatara’a ’ātōmī o tāna ho’i i ’ore ā i hiro’aro’a atu ra [27].

Page 4

I roto i tāna uira’a ’ōmuara’a nō te 16 nō mē matahiti 1963 ra i te ’Āpo’ra’a Rahi Fenua, ua puhura o John Teariki i te mau fifi honohia i ni’a i te mau tōrīrī ’ātōmī mā te fa’ahiti i te ’ati [i tupu na] i te taime nō te hō’ē tāmatamatara’a nā te reva a te mau Hau-’Āmui [Marite] i Bikini ’e i te mau motu Marshall, i te ’āva’e māti matahiti 1954 ra. Ua tītau te tāvana-hau ia na, e ua fa’aara i te ’Āpo’ora’a [Rahi Fenua] e tē tōtē ra te ’ōpuara’a a John Teariki i ni’a i te tuha’a [a Farāni], nō te Pārurura’a a te Hau nō te mana ana’e o te Fa’atererahau, nō te ’Āpo’ora’a ’Āmui o te haumetua… Tē tāhemo ra te reira i te mau mana o te ’Āpo’ora’a Rahi Fenua » [28]. ’Iriti a’e nei [o John Teariki] i tāna uira’a ’ōmuara’a e ’āfa’i atu ra i tāna pāto’ira’a i te ’Āpo’ora’a Hau Farāni.

I te 7 nō novema matahiti 1963 ra, ua parau a’e ra o John Teariki i te Palais Bourbon : « Tei ni’a o Porinetia i te ’e’a a riro atu ai ’ona ’ei tahua ’ā’ano nō te mau tāmatamatara’a, te hō’ē tahua rahi nu’ufa’aehau ’ei reira te huira’atira tivira e fa’aruru atu ai mā te muhu-’ore i te terero o tā tō tātou feiā māramarama e tō tātou mau fa’aehau i fa’aineine nō na. (…) Te ta’ata Porinetia e noho nei, e tae roa mai i teie nei mā te fa’aea pāpū maita’i i ni’a i tōna fenua ’e nā tōna mau tairoto, e ’ite atu ïa ’oia ia na ia ta’ihitumuhia nō te fa’ahina’aro i te moni pāpū, e ’ume atu ïa te reira ia na i ni’a i te tahua-’ohipa nu’ufa’ehau e aore ïa nā te mau pae uāhu pahī e taura’a manureva : e rūhia atu te ha’avevera’a i te huira’atira. E ti’a mai te mau ’apa’apa-’oire ’ei reira te mau Porinetia e fa’ahope atu ai i te ha’ama’au ia rātou hou a’e a mo’e roa atu ai » [29].

I te matahiti 1965 ra, i tu’urima na ’oia [John Teariki], e ō Jean Rostand, niu-’āmui e peretiteni hanahana o te Pupu pāto’i i te ha’amauha’ara’a ’ātōmī, e ō Albert Schweitzer, [i tu’urima na] i te hō’ē Pāto’ira’a hanahana i te terero o tā te Fa’aterera’a farāni i fa’aoti nō te fa’ahepo i te huira’atira o Porinetia farāni ’e te tahi atu mau fenua nō Patitifa nā roto i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī farāni i Moruroa [30].

I pāpa’ipa’i rata na ’oia e ō Albert Schweitzer nō te ani ia na i te mau mana’o tauturu nō te papa i tāna tātarara’a pāto’i i te mau tāmatamatara’a. Ua hāpono mai o [Albert Schweitzer] ia na ra e rave rahi mau parau putu, e ua fa’atū’ati ia na e te feiā-tā’ahi nō te haumetua e nō te mau Hau ’Āmui [Marite] » [31]. Ua fa’a’ite ato’a o John Teariki ia na ē ua anihia ’oia e Jacques Foccart o tei ’ite ra ia na ’ei hitipae, ia fa’atanotano i tāna mau paraura’a ’e ia fāri’i i te ha’amaura’a o te CEP. Ua pari ’oia i te ’iriti-ture ’ei fa’atupu fa’ata’a’ēra’a e tē arata’ira’a i te hō’ē porora’a ’eiaha nō te pāto’i i te CEP, ia Farāni rā [32].

Aua’a maoti o Henri Bouvier, i nahonaho ai tā John Teariki aunatira’a natihau o tei hōro’a mai ia na ra te mau tātarara’a e au nō tāna ’arora’a pāto’i-’ātōmī, te turu a te feiā-tā’ahi mōti’ahau ’e te hō’ē auti’amā ’ihivāna’a.

 

I te tahi a’e nei 7 nō tetepa 1966

I te 6 nō tetepa matahiti 1966 ra, tae mai nei te tenerara de Gaulle i Tahiti, e fa’anaho iho ra i muri a’e nō te haere māta’ita’i i te ha’apa’a’inara’a o te torura’a o te paura ’ātōmī i Moruroa. A po’ipo’i a’e ra, ia au i te fa’aaura’a, ua fārerei ’oia i te mau huimana teitei roa a’e o te Fenua. Ua fāri’i ’oia, i te ārea hora 9, ia John Teariki i roto i te mau piha a te mau pū-’ohipa a te Hau [Farāni]. Tē ha’apāpū ra Les Nouvelles de Tahiti e ua fa’ahiti te ’iriti-ture e toru tumuparau faufa’a i tāna hi’ora’a : te papa ture o te Fenua, te fa’aho’ira’a mai ia Pouvanaa a Oopa,’e te CEP. « I ha’amana’o na vau i te tenerara de Gaulle e i fa’aherehere na te ari’i Pomare [ina.sic], i te tenetere i ma’iri a’e nei, i te mau mana ture tumu o tōna nūna’a, e e ti’a ia Tahiti te mana fa’aoti-ti’amā e ia au i te mau parau a te ’irava 73 a te Charte des Nations Unies, e fa’ahepohia Farāni ia fa’atura i te mau mana’o poritita o te nūna’a Tahiti » [33].

Page 5

Francis Sanford, teie fārereira’a « e riro i te vai tāmau atu mai te hō’ē o te mau taime rahi nō te ’arora’a a te mau Porinetia nō te tītau i te mau ti’amāra’a e ti’a ia rātou » [34].

E piti nā fa’ati’ara’a tauvere e vai ra nō teie nei fārereira’a. Nō Henri Bouvier, o tei pāpa’i i teie ’orerora’a parau rahi [35], ua tomo o John Teariki i roto i te piha ’ei reira o de Gaulle e fāri’i ai i te mau ti’a-mana, e i muri a’e i te arohara’a nō te reira taime, ’iriti a’e ra ’oia i te hō’ē pāpa’i mai roto mai i tōna pūtē e ha’amatara iho ra i te tai’o. [Nō Henri Bouvier], ua ’ōu’a a’e nei te Tenerara mai ni’a mai i tōna pārahira’a, e tāmata iho ra i te tāpe’a i te tai’ora’a a te ’iriti-ture, mā te manuia-’ore. Fa’ahepohia ia fa’aea i tāna vauvaura’a, e riro ē e ua hōro’a te ’iriti-ture i tāna ’orerora’a i te peretiteni hou a’e a haere atu ai i rāpae i te piha.

Nō Bengt ’e Marie-Thérèse Danielsson : « I muri noa iho i te hopera’a o te mau arohara’a ’e te mau rimarimara’a, ’iriti a’e nei o Teariki i tāna pāpa’i e ha’amata iho ra i te tai’o mā te reo pāutuutu i taua fa’ahapara’a ti’a ». ’Aore e ta’a’ēra’a i te fa’ati’ara’a a Henri Bouvier tae roa mai i ’ō nei. Tē ha’apāpū nei rā rātou i muri a’e « ia tae i te pae hope’a, ua hōro’a o John Teariki i te pāpa’i o tāna ’orero i te Tenerara. Ua tu’u ’oia i te reira i roto i tōna pūtē mā te tāu’aparau-’ore, ua vaiiho maita’i mai ra i te ’iriti-ture, e tāpapa ’oi’oi atu ra i te piha i piha’i iho mai » [36].

Ua pāpa’i o Jacques Foccart : « Te tahi fārereira’a e ō Tera (Teariki), ua tupu ïa mai tei mana’ohia na, ’oia ho’i ua tai’o o Tera i te Tenerara ra i te tahi mémorandum (ha’amana’ora’a) o tei fa’aineinehia nā tei ’ore au i ’ite roa, ’e’ere mau rā e nā na, mémorandum o tei pāto’i i te ha’apa’inara’a ’ātōmī, ’e o tei fa’ahiti i te mau anira’a a te mau ta’ata Tahiti » [37].

Ua ha’amata maori o John Teariki i tāna ’orerora’a : « A ’ahuru matahiti i teie nei, e tāpa’o hanahana nō Tahiti i te fāri’i i tō tere mātāmua. I vai na ’oe, i reira ra, ’ei ta’ata tivira rōtahi, i vai na rā ’oe, nō te rahira’a o te ta’ata Farāni, o te hō’ē te mau ta’ata rahi roa a’e i rotopū ia rātou. Nō mātou nei, te mau ta’ata Porinetia, o tei riro na, i muta’a iho ra, ’ei vētahi o te feiā mātāmua i pāhono i tā ’oe tītaura’a nō tāpe’a ia Farāni i te pae o te mau tau’a (alliés), i vai na ’oe ’eiaha ana’e ’ei ra’atira fa’ahiahia nō Farāni, ’oia ato’a rā, – e ’oia mauā – te ta’ata, i Brazzaville, o tei parau na, nō te taime mātāmua roa, i te ’aifāitora’a e te ti’amāra’a, ’oia ho’i te inera’a poritita e te fa’aoti-ti’amā i te mau nūna’a ’aihu’arā’auhia e Farāni » [38].

Ua fa’ahiti ’oia i te vaira’a fa’arava’ira’a faufa’a ’e tōtiare ha’ape’ape’a o Porinetia, te vaira’a i Djibouti ’ei reira te Tenerara i te fāri’ira’a i te mana o te huira’atira nō te fa’aoti-ti’amā ’e nō te ti’amāra’a, e i muri a’e, a fa’ahiti ai i te parau o te Metua : « E parau māuiui ta’a’ē roa nō tā mātou anira’a-ha’avā, te terero o tō mātou ’iriti-ture tahito, o Pouvanaa a Oopa, o tei fāito tāmau noa ra i te tahi teimahara’a ’ino’ino i roto i te ’ā’au o te mau ta’ata Tahiti. Mai tōna fa’autu’ara’ahia, ua pū’oi’oi te mau tupura’a ’ohipa i ’ō nei – e i tahi vāhi ’ē atu – ua fa’a’ite mai te reira i te huru poritita o te “’ohipa” o tei arata’i i te fare tāpe’ara’a e i te ti’avarura’a ». Ua ha’amana’o ’oia ē e te rave hope ra te Hau [Farāni] nō te fa’a’ātea ia Pouvanaa ia Porinetia nō te mea tē mata’u nei ’ona i te mana o teie « rū’au fa’aturahia e te tā’āto’a o te mau Porinetia (…) Te hara a Pouvanaa e riro ānei i te ’orera’a i ha’amani’i i te toto ? ». Tā te mau ’ōrurera’ahau i Djibouti i fa’atupu na, e 4 o tei pohe e e 70 o tei pēpē.

Tāpae roa atu ra ’oia [John Teariki] i ni’a i te parau o te CEP : « Te ha’amaura’ahia o teie fa’anahora’a io mātou mā te ’ore, mā te peu ’ore, te mau Porinetia i fāfāhia nā mua roa a’e nō teie parau, e a tae ho’i ē e ō mai tō rātou ea e tō te hua’ai a rātou, ua riro te reira ’ei māferara’a fifi i te parau fa’aau e tā’amu nei ia mātou ia Farāni e i te mau mana i fa’ata’ahia nō mātou e te Charte des Nations Unies. Tē ha’apūai nei tā ’outou porora’a nō te huna i te reira mā te fa’aara e ’aore roa e fifi noa a’e nō mātou tā ’outou mau ha’apā’inara’a ’ātōmī e māhu-’ātōmī. ’Aore a ’u i ’ō nei, e taime o te pāto’i i te tāato’a i te pāto’i-paraumau o tā [te reira porora’a] e fa’atahe mai nei ».

’Ōpani a’e nei ’oia [John Teariki] : « E ti’a ānei ia ’oe, e Ta’uhatu (Monsieur) e te Peretetini ē, ia fa’a’ohipa i Porinetia farāni i te mau parau tumu maita’i o tā ’oe i fa’aau na, i Phnom Penh, i tō tātou mau hoa marite e ia fa’aho’i i tā ’outou mau nu’ufa’ehau, tā ’outou mau paura e tā ’outou mau manureva. E inaha, a muri nei, ’eita ïa tō mātou mau māriri-’aita’ata toto e tō mātou mau māriri-’aita’ata, [eita ïa] te reira e pari mai ia mātou ’ei tumu nō tō rātou mau ’ati. E inaha, e riro te tā’āto’a o Porinetia i te te’ote’o i te ti’ara’a farāni mai tei te mau mahana o te Farāni Ti’amā ».

Page 6

Ua tae teie fa’ahapara’a i te tari’a o te feiā-tā’ahi peretāne-marite o tei ha’apōpou i te itoito o te ’iriti-ture porinetia, e i te matahiti 1967 ra, ua fa’ata’ahia nō na e te tuapāpa’i a J. W. Davidson i roto i The Journal of Pacific History : The submission [Te aurarora’a] of John Teariki [39]. E nō teie nei roa nei, ua ’atutu teie ’orerora’a nā roto i te hā’uti teāta « Les champignons de Paris » a Emilie Genaedig ’e te hoho’a pāpa’i « Au nom de la bombe » a Albert Drandov rāua ō Franckie Alarcon. Ua vai te reira ’ei taime pūai nō te ’arora’a pāto’i i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī farāni i roto ia Patitifa.

 

Te ti’amāra’a, ’ei ha’amata’u pāto’i CEP ?

A rave rahi a’e nei taime tō John Teariki fa’atūra’a i te ’avau o te ti’amāra’a i roto i tāna ’arora’a nō te pāto’i i te CEP e nō te tahi inera’a papa ture. Nā mua roa i te matahiti 1973 ra, i muri a’e i tei tupu na nō te Bataillon de la Paix, a fa’aitoito ai ’oia i te huito’ofā ra o Pouvanaa e te ’iriti-ture ra o Francis Sanford ia tu’urima-’āmui e rave rahi rata ’ei reira rātou i te ha’apāpūra’a ē e ani atu rātou i te ti’amāra’a mai te peu e tāmau o Farāni i tāna mau tāmatamatara’a ’ātōmī, mā te tītau i te tauturu a te mau Hau-’Āmui [40] [’Europa]. I muri iho i te matahiti 1975 ra, i te ha’apāpūra’a o Olivier Stirn,  te pāpa’i parau o te Hau [Farāni] i te mau Tuha’a e te mau fenua nō te ara-moana : « E riro te ’ōtōnōmī roto ’ei hōro’ara’a i te hō’ē parau-moni ’uo’uo i te Fenua [Porinetia], e pāto’i vau i te reira » [41], e inaha, i fa’aau na ’oia « i te ho’ē papa ture hope i te auti’amā e i ni’a ’ē i te reira ra o te ti’amāra’a ïa » [42]. ’Avau iho ra o John Teariki, mā te mā’ē’ē roa : « tae roa mai i teie nei, ’aore au i hina’aro i te ti’amāra’a, mai te peu rā e fa’ahepo mai te fa’aterera’ahau i te fa’ata’afenuara’a, te parau atu nei ïa vau ia ’outou i teie pō, ’aore atu ïa e rāve’a maoti rā o te tītaura’a i te ti’amāra’a » [43].

I te matahiti 1978 ra, a peretiteni ai ’oia nō te ’Āpo’ora’a Rahi Fenua, ua ha’apāpū o John Teariki e « tei ni’a te ti’amāra’a i te rëni o te Tu’ā’ai. Inaha noa atu, e mea faufa’a ia ferurihia te reira, ia tāu’aparauhia, ia ha’apāutuutuhia, ’oia ho’i, ia fa’aineine hope-roa-hia e hōhonu-roa-hia te reira. ’E’ere i te mea faufa’a ia tāpae i roto i te ’arepurepura’a e te ano. E fa’ahepohia tātou pā’āto’a ia hiro’aro’a hope roa i te reira » [44].

Simone Teariki, te vahine a te ’iriti-ture, tē fa’ati’a ra ’oia i te tahi tāu’aparaura’a a rāua tāna tāne fa’aipoipo nō te parau o te ti’amāra’a : « E feruri hōhonu o Tony (te i’oa pi’i o John Teariki) hou a’e a rave ai i te tahi fa’aotira’a. Ua ui atu au ia nā : « Te ti’aturi ra ānei ’oe i te ti’amāra’a ? » Pāhono mai nei ’oia ia’u nei : « E mea maita’i te reira nō te ta’ata Tahiti, te ta’ata Tahiti e fenua tōna, e o tei ti’a ia ora nā roto maori ia na, teie nei rā ho’i, mai te taera’a mai o te CEP, ua tāere roa atu ra ïa, e aha te parau o te feiā ’āpī i haere mai te mau motu mai i Tahiti nei, i roto i te hō’ē tōtaiete ’ei reira te moni e riro ai e mea ’ohie roa a’e ? » Te fifi o te mau tū’ino tōtiare nō roto mai i te ha’amaura’ahia te CEP, o te hō’ē ’ohipa ïa o tā Tony i mau na i roto i tōna ’ā’au »[45].

Nō John Teariki, te fa’atupura’a o te mau hina’aro ’āpī, tē fa’aātea marū noa ra te reira i te parau nō te ti’amāra’a. Te ti’amāra’a i na’uanei, i tāna hi’ora’a, e riro ïa i tē tano na i te matahiti 1975 ra. Ua ha’apāpū ’oia i tōna mana’o i roto i te tahi uiuira’a mana’o a Éric Monod, o tōna ato’a ho’i ïa ’āpe’e ’āpo’ora’a, nō [te ve’a] Les Nouvelles de Tahiti : « Mai te peu e ti’a ia’u ia parau i te ti’amāra’a i na’uanei, ia tupu ïa te reira i teie-nei-ra’a ra, nō te mea e mara’a ā ia mātou i te amo i te mau hope’ara’a i tupu na. I roto i te mau matahiti [e fā mai ra], e tāere roa atu ïa. Ia ’ite mai ’oe, ’aore ana’e e ti’amāra’a fa’arava’ira’a faufa’a, e parau nā te āore ïa te ti’amāra’a poritita. A 20 matahiti i teie nei, mā te fa’aōra’ahia mai te CEP-CEA e te fa’atupura’a o te hō’ē piha-’ohipa o tei tihepu rahi te mau ta’ata Porinetia e o tei ’aufau maita’i ia rātou, ua fa’atupuhia i Porinetia nei i te tahi fāito rahi o te mau hia’ai o tei fa’ariro ia tātou i teie nei ’ei mau-’āuri. Ti’amāra’a, te aurara’a ra : e taui i te huru nō te orara’a ; e e hia i roto ia tātou o tei ineine nō te reira ? » [46].

Ua mā’itihia auho’ēhia te papa ture o te papa ture o te ’ōtōnōmī i te 7 nō tiunu matahiti 1977 ra, e te ’Āpo’ora’a Rahi Fenua, e ua ha’amanahia «  te ’āpo’ora’a a te mau fa’aterehau i te 15 nō te reira iho ’āva’e ra. Ua tai’ohia te mau mana o te Fenua, e te toe’a ra, e ho’i ïa i te Hau farāni. ’Aita i māhia, ua hina’aro o John Teariki i te tahi fa’ainera’a o teie papa ture e ua ’āmui atu ’oia i te matahiti 1981 ra i te hō’ē tomite fa’ata’ahia nō te fa’a’āpīra’a i te papa ture o te ’ōtōnōmī ia au i te fa’anahora’a nō te ’aina-ha’apūra’a. Teie nei rā ho’i, e mea ’ana’anatae-’ore a’e teie i tei fa’aauhia e Gaston Flosse. Ua fa’auta te mau mā’itira’a i te Tahoera’a Huira’atira [47] i ni’a i te fa’aterera’a i te matahiti 1982 ra, e ua noa’a mai i tōna arata’i nā roto ia François Mitterrand te ’ōtōnōmī roto i te matahiti 1984 ra. E inaha ho’i, o te mau mana o te Hau [Farāni] o tei tai’ohia, mana ti’a-fa’atere, te toe’a o tei ho’i mai ïa ia Porinetia farāni.

Page 7

E rahi a’e te taime o John Teariki i roto i tāna fa’a’apu i Taravao, ’e’ere i te pūtari’a nō na te poritita. Ua pohe ’oia i roto i te mau tupura’a ’ati i te matahiti 1983 ra, ua perehūhia tōna ’ouma i te tara o tāna pere’o’o tūtari i ta’ahuri mai i ni’a iho ia na. Ua ’āmui mai i tōna ’ōro’a hunara’a e 2000 rahira’a ta’ata, tāpa’o nō te pāira o tāna i vaiiho mai i roto i te tu’ā’ai o Porinetia farāni.

 

Pū’ohura’a

Teie nei ta’ata nō te fenua, i tītau tāmau na ’oia i te orara’a maita’i o tōna mau ta’ata. Ua fa’atanotano rā tāna ’orerora’a ia au i te mau tupura’a ’ohipa. Ia na i ha’amata ai i tāna tāreni poritita i piha’i iho ia Pouvanaa, i turu na ’oia i te ti’amāra’a. I te fāra’a mai te parau o te ’ōtōnōmī i roto i te ’orerora’a poritita, i fāri’i na ’oia i te reira, e i ’ite ātea na ’oia i teie rēni ’ei tuha’a hou a’e te ti’imāra’a. Te tāmau nei rā ’ona i te fa’atū i te ’avau o te ti’amāra’a i na’uanei nō te pāto’i i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī. I te mau matahiti 1970 ra, ua arata’i ’oia i te ’arora’a nō te ’ōtōnōmī rāua ō Francis Sanford. I te taime a fā mai ai te hō’ē u’i ta’ata poritita mai ia Gaston Flosse, topapopa iho nei tōna mana e tāna ’ahopa poritita. I muri a’e i tōna pohera’a, mo’e ’ē iho nei te hō’ē huru tītaura’a i te mau ta’a’ēra’a porinetia.

  • Bibliographie

    • Bengt et Marie-Thérèse Danielsson, Moruroa, notre bombe coloniale, L’Harmattan, Paris, 1993.
    • Le Bataillon de la Paix, Ouvrage collectif, Buchet/Castel, Paris, 1974.
    • Jacques Foccart, Le Général en mai. Journal de l’Elysée 1968-1969, tome II, Fayard – Jeune Afrique, 1998.
    • Aimé-Louis Grimald, Gouverneur dans le Pacifique, Berger-Levrault, Paris, 1990
    • Dimitri Léontieff, John Teariki, un héritier de Pouvanaa ? Mémoire de maîtrise, Université de Bordeaux III, 2000.
    • Dimitri Léontieff, « John Teariki : la fin d’une certaine conception de l’autonomie », Jean-Marc Regnault, dir., François Mitterrand et les territoires français du Pacifique (1981-1988), Mutations, drames et recompositions, Enjeux internationaux et franco-français, Indes Savantes, Paris, 2003.
    • Michel Lextreyt, « Il y a trente ans : la loi-cadre Defferre », BSEO, décembre 1986, n°237.
    • Clémence Mallochon, Les réseaux de militantismes contre les essais nucléaires français. Doctorat en histoire contemporaine, Université de Haute-Alsace, CRESAT, 2023.
    • Philippe Mazellier, De l’atome à l’autonomie, Tahiti, 1984.
    • Jean-Marc Regnault, Histoire politique et institutionnelle des Etablissements français de l’Océanie et de la Polynésie française : 1945-1992, thèse de doctorat, Université française du Pacifique, Tahiti, 1994.
    • Jean-Marc Regnault, La bombe française dans le Pacifique. L’implantation : 1957-1964, Papeete, Scoop, 1993.
    • Claude Robineau, Tradition et modernité aux îles de la Société, Livre I, Du coprah à l’atome, Editions de l’Office de la Recherche Scientifique et Technique d’Outre-Mer, collection Mémoire n°100, Paris, 1984.
    • Bruno Saura, Politique et religion à Tahiti, Scoop, Tahiti, 1993.