Skip to content

DOI :

Fa’a’āpīra’a hope’a i te mahana 09/01/2026
  • Gaston Flosse, né en 1931, a sans doute marqué la vie politique polynésienne et française du fait de sa longévité au cœur du pouvoir entre Pape’ete et Paris. Sa vie politique est intimement liée au CEP et aux essais nucléaires en Polynésie française, qu’il considère comme une « ressource politique ». Cette mise à profit de la présence du CEP le conduit au sommet de l’État et lui permet de s’afficher à la fois comme étant le père de l’autonomie polynésienne et le défenseur de la politique nucléaire de la France dans le Pacifique Sud, pour le meilleur et pour le pire.

Sommaire

Ta’o faufa’a

Autrices / Auteurs

Manatea Taiarui
Manatea Taiarui
Professeur certifié d’histoire-géographie | Doctorant en histoire contemporaine

Page 1

’Ōmuara’a

 

Te orara’a e te mara’ara’a poritita o Gaston Flosse i Porinetia farāni e i Farāni e tā’amura’a pūai ïa i te Pū Tāmatamatara’a nō Patitifa (CEP) e i te mau tātamamatara’a ’ātōmī. Fānauhia i te 24 nō tirurai 1931 ra, tamari’i nō Ma’areva, te ho’ē fenua nō te ta’amotu Mangareva, [tamaiti] nā te ho’ē metua tāne farāni o tei haere mai na nō te fa’a’apu poe ’ere’ere, e nā te ho’ē metua vahine ma’areva, e « ’āfa » o Gaston Utati Flosse o tei ha’apāpū i tōna tā’amurara’a ia Farāni, e ’e’ere rā ’oia nō te hui « feiā-’ona » o tei riro na ’ei fāito tōtiare nō roto mai i te mau ’opū fēti’i rarahi ’āfa tahiti. Fa’amuhia i muri a’e i Tahiti io te mau frères de Ploërmel, i ha’api’i na ’oia, nā roto ihoā ïa i te reo farāni, i te tu’ā’ai o Farāni. Te fa’aineinera’a « farāni » e tōna tā’amurara’a ia Porinetia (e mea matara ’oia i nā reo ma’areva e tahiti), ua tarai maita’i te reira i tōna haere’a [1]. Tāna tāreni poritita ’ōmuahia i te matahiti 1957 ra, e 26 ’ona matahiti, ua papa-’oi’oi-hia e ua arata’ihia e te CEP e te mau tāmatamatara’a ’ātōmī, o tāna i fa’ariro i te ’ōmuara’a ’ei « puna poritita », ’oia ho’i, ia au i te ’ihiporitita ra o Rudy Bessard, ei rāve’a nō na nō te pa’i’uma i te mau tāta’ahira’a poritita, te fa’anaho i te mau aunatira’a e te fa’atupu i te ho’ē mana ia au i te ho’ē hi’ora’a matapiti [2]. Ua putu o Gaston Flosse i tāna mau hātuara’a poritita i te pae noa atu ā nō te tuha’a fenua (ra’atira mata’eina’a, tāvana, mero nō te fa’aterera’a haufenua, mero nō te ’Āpo’ora’a rahi fenua, peretiteni nō te haufenua), e i te pae noa atu ā nō te Hau (’iriti-ture farāni e ’europa, huito’ofā, pāpa’i parau nō te Hau). E oho tōna mara’ara’a nō te ho’ē ha’afaufa’ara’a rahi i te vaira’a mai te CEP e tōna mau tū’atira’a e te mau pupu poritita farāni. Tū’ati-’ore nā mua roa i te ’ōtōnōmī o te fenua, ua riro mai ’oia ’ei pāruru pāpū nō te reira mai te mau matahiti 1970 mai ra, a riro atu ai ’ei o ho’ē o tōna mau ti’a-ha’amau i te matahiti 1984 ra, nā ni’a i te mau perera’a puahema (stratégique) honohia i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī e te mau tū’atira’a turuhia e Paris, i te taime a hina’aro ai o Farāni i teie ti’a-mana fenua nō tāna poritita i roto ia Patitifa nō te tāmau ā i te CEP i te mau matahiti 1980-1990 ra.

 

Te ho’ē turu māhihi i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī (1957-1974)

 

Te CEP ei « puna poritita »

 

’Orometua ha’api’i i te fare ha’api’ira’a unuma, i muri a’e ’ei ’ohipa aupāruru i te tahi taime, ua tomo o Gaston Flosse mā te fa’aō i te matahiti te 1957 ra i roto i te ho’ē tāpura turara’a (loyaliste) turu de Gaulle mā te tāpa’o-’ore pi’ihia « Farāni-Tahiti » arata’ihia e Franck Richmond, o tāna i fārerei io te mau frères de Ploërmel, e ō Walther Grand, hoa nō tōna metua tāne, e mau ta’ata tahito [teie] nō te Rassemblement du peuple français (RPF). Nō te paruparu rā o teie tāpura i te mau mā’itira’a ’āpo’ora’a rahi, ua haere o Gaston Flosse io te ’enemi tahito ra, e riro mai nei ’oia ei mero nō te Union tahitienne (UT) i te matahiti 1958 ra, te ho’ē pupu turara’a e turu de Gualle tā’atihia i te Union pour la nouvelle République (UNR). E pupu pāto’i teie i te mau au’ōtōnōmī o te Rassemblement démocratique des populations tahitiennes (RDPT), arata’ihia e Pouvanaa Oopa. Ua riro te UT i te ’āva’e matahiti 1958 ra ei Union tahitienne démocratique (UTD). Nā roto maoti ia Rudy Bambridge, ti’a-pāruru e ta’ata au’ohipa, ua

Page 2

pa’i’uma o Gaston Flosse i te mau tāta’ihira’a i roto i te pupu, e ua riro mai ’ei arata’i nō te tuha’a UTD nō Pīra’e, mata’eina’a tāpiri ia Pape’ete, ’ei reira tōna ’utuafare i te nohora’a. I te matahiti 1963 ra, ua mana mai ’oia ’ei ra’atira nō te mata’eina’a (tāvana) nō Pīra’e, o tei riro mai ’ei ’oire i te matahiti 1965 ra, mā tāna anira’a [3]. Piri i te tāvana-hau ra ia Jean Sicurani (1965-1969), ua riro mai o Gaston Flosse i muri a’e ’ei mero nō te fa’aterera’a-hau fenua (o tei tū’ati i te ti’ara’a fa’aterehau [Farāni]), i te pae nō te fa’a’apu, i te matahiti1965 ra [4]. ’Ei tāvana, ua fāna’o ’oia i te faufa’a fa’ata’ahia nō te mau ’oire (e ’aita tā te mau mata’eina’a), e nō te ha’amaura’ahia te CEP, patuhia i te ārea matahiti 1963 e 1966 ra, nō te uira o tōna ’oire, e nō te ha’amata i te mau ’ohipa rarahi nō te fa’anahora’a : purōmu, fare ha’api’iraa, mātete [5].

Ia au i te  ’ihiporitita ra o Rudy Bessard, ua fa’atū’ati-’oi’oi-hia te CEP ’ei puna nā Gaston Flosse, o tei tauturu ia na i te fa’arahi i tāna autaniraa porotita e fa’arava’ira’a faufa’a, e ia turuhia mai e te mau huimana o te Hau [Farāni] e ’oia ato’a tā te mau Nu’ufa’aehau nō tāna tāreni e nō tāna mau ’ōpuara’a ’oire [6]. I te ha’amatara’a o te mau tāpura o te mau tūpitara’a, ’ei mero nō te fa’aterera’a-hau [Fenua], ua tā’atihia ’oia i te ’ohipa huna nō te mau ’ohipa a te CEP e te mau tāmatamatara’a nā te reva. Ua fa’aarahia ïa o Gaston Flosse  i te mau fifi ta’ero-’ātōmī nō te mau tāmatamatara’a, penei a’e mā te ’ore i hiro’aro’a i to rātou fāito-’ati. I te 2 nō tiurai matahiti 1966 ra, ua ’āpe’e ’oia i te tere o te ho’ē pupu-tere nō te mau ti’a-mana fenua, te mau rave-’ohipa a te Hau e te fa’aterehau nō te Hau nō te mau Tuha’a e nō te mau Fenua nō te Ara-Moana, te tenerara Pierre Billotte nō te māta’ita’i i te tūpitara’a Aldébaran, ’itehia mai te mou’a nō Taku i Ma’areva, fenua e vai nei i e 400 kirometera [i te ātea ia] Moruroa. Tītauhia iho nei o Gaston Flosse e tō te tere ia fa’areva ’oi’oi a po’ipo’i a’e nō te mito i te mau tōrīrī ta’ero-’ātōmī [7]. Te fa’ahiti ra o John Doom, mono-tāvana ’oire matamua nō Pīra’e i te matahiti 1966 ra, i roto i [tāna puta] Mémoires d’une vie partagée, e ua turu o Gaston Flosse i te mau parau ha’avare a te fa’aterehau ra o Pierre Billotte i ni’a i te fifi-’ore i te taime nō te fa’a’itera’a mana’o i te ve’a o tei tupu na i muri a’e ra ihoā, i te pō nō te 3 nō tiurai [8]. Ua ha’apāpū maita’i o Gaston Flosse i muri a’e roa ïa i roto i te ve’a i te matahiti 2005 ra, i roto i te fa’anahora’a nō te tomite tītorotorora’a a te ’Āpo’ora’a Rahi Fenua nō Poritentia farāni, e aore roa ’oia i fa’aro’o noa a’e i te parau nō te mau tōrīrī [9].

I te tere nō te tenerara Charles de Gaulle i te ’āvae ’tetepa matahiti 1966 ra nō te hi’opo’a i te CEP, e nō te māta’ita’i i te tūpitira’a Bételgeuse, ua fāri’i o Gaston Flosse ia na i Pīra’e i te 8 nō tetepa, e ua ’orero mā te ha’amana’o i te tā’amurara’a o te mau Porinetia ia Farāni « mā te hope e a muri noa atu [10] ». Te mau huehuera’a rā fa’atupuhia e te ha’amaura’ahia o te CEP, ua fa’arirohia e Gaston Flosse i roto i tōna ’oire ei « fa’arahira’a o tei hau’ē roa [11] ». Ua ani ’oia nā roto i tāna ’orerora’a i te tahi tauturu fa’arava’ira’a faufa’a a te Hau nō te turu i te mau ’ōpuara’a patura’a ’oire. Ua riro marū noa mai nei o Gaston Flosse [’ei ’auvaha] parau nō te Hau mā te pāpū, e tē ’ite ra i te CEP ei puna fa’arava’ira’a faufa’a ’ape-’ore. Nūmerara’a poritita e aore ïa turara’a i te Repupirita e ia Charles de Gaulle ra ? ’E’ere i te mea ’ohie i te pāhono, o tei pāpū rā, i pāto’i ’ū’ana na ’oia, e tae roa i te mau matahiti 1970 ra, i te mau au’ōtōnōmī pāto’i-CEP arata’ihia e John Teariki rāua ō Francis Sanford.

Page 3

Te fāri’i-’ore i te ’ōtōnōmī o te fenua

 

I rotopū i te matahiti 1963 ra, tai’o mahana nō te ha’apararīra’ahia te RDPT e te tāvana-hau ra o Aimé Grimald (1961-1965), e i te matahiti 1977 ra, matahiti i ha’amauhia ai te Tāhō’ēra’a Huira’atira (Union du peuple), ua ti’ahia te mau mana’o ’ōtōnōmī e nā ’iriti-ture ra o John Teariki nō te Here ’Āi’a (L’amour du pays) e ō Francis Sanford nō te ’Ē’a ’Āpi (La voie nouvelle). I te matahiti 1962 ra, i muri a’e i te mau tū’ati-’orera’a, ua fa’aru’e o Rudy Bambridge, Gérald Coppenrath e ō Gaston Flosse i te UTD nō te ha’amau i te Union tahitienne-Union pour la nouvelle république (UT-UNR). Riro mai nei [teie pupu] ’ei Union tahitienne-Union pour la défense de la république (UT-UDR) i te matahiti 1968 ra [12]. Nō te hina’aro e fa’aea i te orara’a poritita, hōro’a a’e ra o Rudy Bambridge i tōna ti’ara’a ra’atira pupu ia Gaston Flosse ra i te matahiti 1971 ra. Riro mai nei [o Gaston Flosse] ’ei ti’a ’aro rahi nō te mau pupu au’ōtōnōmī e pāto’i-’ātōmī.

I muri a’e i te mau raveravera’a poritita e te ho’ē tau’ara’a (alliance) e vētahi mau pāto’i-’ōtōnōmī ti’amā nō te ’aro i te Here ’Āi’a e te ’Ē’a ’Āpi, e fa’atere ra mai te matahiti 1967 mai ra, ua mana mai o Gaston Flosse ’ei perititeni nō te ’Āpo’ora’a Rahi Fenua nā roto i te mau mā’itira’a fenua i te matahiti 1972 ra. Teie nei rā, nā au-’ōtōnōmī ra o John Teariki (mai te matahiti 1963 mai ra) e ō Francis Sanford (mai te matahiti 1968 mai ra), te tūtava noa ra ïa i ta rāua pāto’ira’a, mā te ’ū’ana, i te CEP. I te 23 nō tiunu matahiti 1973 ra, ua fa’atupu rāua, e ō Jean-Jacques Servan-Schreiber e te Bataillon de la paix, i te ho’ē ta’ahira’a pāto’i-’ātōmī i Pape’ete mā te ’āmui mai [te rahira’a] piri i te 5 000 ta’ata [13]. Aita rātou i taiā i te fa’atū i te parau nō te ho’ē ti’amāra’a mā e te rōtahi nō Porinetia farāni nō te tūra’i ia fa’aea te mau tāmatamatara’a [14]. Ia au i te ìhitua’ā’ai ra o Sarah Mohamed-Gaillard, « i fa’aoti na te mau pāto’i CEP e te fa’aāteara’a ia Porinetia farāni i te aro o te Haumetua, o te fa’arirora’a ïa ’ei rāve’a nō te fa’aātea’ē i te ’ātōmī i te ta’amotu [15]. » Teie ta’ahira’a matamua pāto’i CEP, e te pi’ira’a i te ho’ē référendum (uira’a mana’o i te nūna’a) i ni’a i te ti’amāra’a a te ’iriti-ture ra o Francis Sanford e tōna mono ra o John Teariki, ua ha’apāhono te reira ia Gaston Flosse. I te 25 nō tiunu matahiti 1973 ra, ua hāpono ’oia i te peretiteni ra o Georges Pompidou i te ho’ē rata tu’urima-’āmui-hia e nā 61 ti’a-mana o te pae rahi (e ’oia ato’a iho), mā te puhura i te huru o te mau au-’ōtōnōmī : « Te ti’a nei ia mātou ia parau maori mau roa atu ia ’oe e ’aita mātou i tū’ati nei i teie fa’ahuehuera’a hānoa i fa’atupuhia na ». Ua ha’apāpū te rata ē e te feiā tu’urima, tē « māna’ona’o Mau nei ïa i te mau ’ēfē e riro i te tupu atu, i ni’a i te terera’a nō te fa’atupu fa’arava’ira’a faufa’a, te fa’a’ore tā’uera’a o te mau ’ohipa a te Pū Tāmatamatara’a ’Ātōmī nō Patitifa e porohia nei e te mau ’ahopa-’ore (irresponsables) […] [16]. » I te ’āva’e tiurai matahiti 1973 ra, ua fa’aara ’oia i roto i te vauvaura’a mana’o nā te ve’a e ’aita ’oia e pāto’i ra i te fa’anahora’a o te uiuira’a mana’o hurira’atira nō te mea ei reira te parau nō te ti’amā e tanu-roa-hia atu ai. Tei nei rā, te tātarahapa nei ’oia i te mea e, i tōna manara’a i te mau mā’itira’a, ’aita o Francis Sanford i pāto’i i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī i te taime nō tāna porora’a poritita, mā te puhura i te tauiraa ’āvei’a a te ’iriti-ture : « Te tā’amura’a i te ti’amāra’a i ni’a i te paura, e parau ma’au ïa […] [17] ». Mai te peu i mo’e vave na teie ’ōpuara’a référendum, te manara’a mai o Valéry Giscard d’Estaing i te matahiti 1974 ra, te ha’amatara nei ïa te reira nō te mau au-’ōtōnōmī i te tahi [’uputa] ’āpī nō te tapiparau (négocier) i te tahi fa’ainera’a papa

Page 4

ture, i roto i te ho’ē ’anotau ’ei reira te pāto’ira’a i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī, i Porinetia farāni e ’oia ato’a i ’Ōteānia, e riroriro roa mai ai ei ’itea roa a’e.

 

Tōna mara’ara’a poritita e tōna mana i rotopū ia Pape’ete e ia Paris (1975-1991)

 

Te ha’amaura’a i te Tāhō’ēra’a Huira’atira e te fāri’ira’ahia te mau mana’o au’ōtōnōmī

 

Mai te rōpūraa o te mau matahiti 1970 ra, i muri a’e i te upo’oti’ara’a o te ’āmuirara’a au-’ōtōnōmī i te mau mā’itira’a fenua i te matahiti 1977 ra, ua hiro’aro’a o Gaston Flosse e te au marū noa ra te tāato’a o to Porinetia i te mau mana’o au’ōtōnōmī. Inaha, te pāpū māite noa atu ra te iho tahiti. I taua iho matahiti ra, ua hōro’ahia mai te ho’ē papa ture ’ōtōnōmī fa’atere ia Porinetia farāni ra. Fa’aoti iho nei o Gaston Flosse e « fa’a-tahiti » i tāna pupu. Ha’amanahia a’e ra te i’oa o te UT-UDR ei Tāhō’ēra’a Huira’atira nō te fa’a’ore i tōna iho « farāni » roa, rave a’e ra i te ti’ara’a o tē riroriro roa atu ei ’ōtōnōmī. Te fa’a’ite mai ra te pupu ia na mā te tā’amu i ni’a i te mau ta’a’ēra’a porinetia e fa’atano a’e nei i te mau tāpa’o fenua (te fe’i [ina.sic.] ei tāpa’o e e te ’ū ’ānani [puatou]).

A tirā noa atu rā, e mā te tauvere i te Here ’Āi’a e te ’Ē’a ’Āpi, ’aita te Tāhō’ēra’a Huira’atira e pāto’i nei i te vaira’a mai o te CEP : ua tāmau ’ona i te porofitē poritita i tōna vaira’a mai nō te tu’u i mua te fa’ahotura’a e te maita’ira’a o Porinetia farāni, mā te tu’u i te hiti i te mau tano-’ore e te mau ’aifāito-’ore tōtiare e fa’arava’aira’a faufa’a. Tē manuira ra te puahema (stratégie) e tē riro marū noa mai ra te Tāhō’ēra’a Huira’atira ’ei pupu matamua nō Porinetia farāni. Ua porofitē ato’a o Gaston Flosse, ho’ēā taime, i te taupupū o te Front uni pour l’autonomie interne a John Teariki rāua o Francis Sanford nō te haru mai i te mau mana’o au’ōtōnōmī, e i te nu’ura’a o te mau ’āmahamaha poritita. Ti’a mai nei ho’i ïa e rave rahi pupu au-ti’amā : te Ia Mana Te Nūna’a (Le pouvoir au peuple) a Jacqui Drollet e te Tāvini Huira’atira (Servir le peuple) a Oscar Temaru. I te matahiti 1978 ra, ua mana mai o Gaston Flosse ei ’iriti-ture nō te 2ra’a o te Tuha’a o Porinetia farāni e i te matahiti 1980 ra, e māerera’a ho’i ïa nā te tāato’a, ua fa’aara e e vauvau ’oia i te ho’ē fa’aaura’a ture nō te ho’ē inera’a nā te ’ōtōnōmī roto, mā te turu a Jacques Chirac [18].

 

Te pāruru i te CEP e te ’ōtōnōmī : te ho’ē mana i ni’a’ē i te Hau [Farāni]

 

I te 5 nō titema matahiti 1976 ra, ua ti’a atu o Gaston Flosse nō te ha’amaura’a o te Rassemblement pour la république (RPR) nā roto ia Jacques Chirac i Corrèze. ’Ei mero nō te tomite arata’i o te pupu, ua ora maori ’oia i te ho’ē tū’atira’a pāpū e ō Jacques Chirac [19]. I te pae nō te fenua, te Tāhō’ēra’a Huira’atira o tei manuia i te mau mā’itira’a fenua nō te matahiti 1982 ra, e tae noa atu i te pae rahi o te mau ’oire o Porinetia farāni i te matahiti 1983 ra. ’Ei mono-peretiteni nō te ’Āpo’ora’a o te haufenua, ua ’iriti o Gaston Flosse i te ’e’a o te ’ōtōnōmī roto. Ua noa’a mai te reira i te matahiti 1984 ra, ia au i te fa’anahora’a nō te ’aina-ha’apūra’a hina’arohia e te peretiteni François Mitterrand. Riro mai nei o Gaston Flosse ’ei peretiteni matamua o te fa’aterera’a-hau fenua, ’āre’a i te CEP ra, te tāmau noa ra ïa i tāna mau tāpura tūpitara’a i te taime a riro mai ai te Tāhō’ēra’a Huira’atira ’ei mana hau’ē nō te orara’a poritita. Tū mai nei ho’i ïa o Gaston Flosse ’ei ta’ata pūai nō te fenua e ’ei tuatāu’aparau poritita ’ape-’ore-hia nō te fa’aterera’a-hau arata’i (tāipe 1). Tupu a’e nei te mau inera’a papa ture i muri a’e i te mau matahiti1990, 1996 e 2004 ra.

Page 5

Mā te ’ore mau e pae pāto’i, teie maru-fa’atere poritita e te fa’a’ohipara’a i te māna (manne) moni hōpoihia mai e te CEP e te Hau [Farāni], te tauturu ra ïa i te mau ’ohipa pi’o e te mau hahira’a i rotopū i te mau matahiti 1984-1987 ra e 1991-2004 ra : tāvirira’a moni huira’atira, orara’a fa’ahiahia e vaitaha, hi’opo’ara’a i te ve’a e te mau pae pāto’i poritita, tūmāra’a i te mau pāto’i-mana, porora’a, ha’amorira’a i te ihotaatara’a, hōanira’a, ruri’ēra’a, turupaera’a, turufēti’iraa, [rave-]’ohipa ha’avare, ’aufauraa moni pōuri i te Tāhō’ēra’a Huira’atira, hunara’a faufa’a-putu (patrimoine), tauira’a vāhi-’ohipa o te mau rave-’ohipa haufenua fa’aapiapi, patura’a i te mau fa’anahora’a rahi hua roa (’ei hi’ora’a, te aora’i o te peretiteni, te ’oire nō Pīra’e, te Pū Fare-ma’i nō Tahiti, te Fare Ha’api’ira’a Hōtera nō Tahiti), e te ha’amaura’a i te ho’ē piha-’ohipa nō tītorotorora’a [20]. Teie « fa’anahora’a Flosse », te fa’a’ite mai ra ïa i te te’ote’o-hope, te mau moemoeā nō te tinitini e te mau fa’a’ohipara’a fa’ahepo o te peretiteni turuhia e te vaira’a mai o te CEP e te muhu-’ore o te mau huimana farāni. Jacques Foccart, te fa’aa’o huna o te tenerara de Gaulle e ō Georges Pompidou mā teie maori ato’a mau ’ohipa huru tū’ati, ua hōro’a mai ’oia i te tahi hoho’a fa’ahiahia-’ore nō Gaston Flosse, mā te fa’aau ia na mai « te ho’ē tura-’ore, te ’ōvere rahi roa a’e nā te fenua nei [21] ». Ua puhurahia teie « repupirita mēi’a » mai te matahiti 1988 mai ra e te pāpa’i ve’a ra o Jean-Pascal Couraud i roto i Les Nouvelles de Tahiti ia au i te ho’ē nūmera ma’iri-ta’a’ē-hia « Te fa’aterera’a fa’atupu-’ino a G. Flosse [22] », ’ei reira te peretiteni, i te topara’ahia i te i’oa hō’ata ra o ‘Gaston Ier’, aore ïa ‘Bokaflossa Ier’, o tei fa’aauhia ia ‘Bokassa Ier’, ’emepera nō te ’Āfiritarōpū (Centrafrique) (matahiti 1976-1979). A ta’a noa atu ai te mau horora’a e rave rahi i te ha’avāra’a i te peretiteni mā te fa’ariro ia na ’ei ta’ata poritita horo-roa-a’e-hia o te Paera’a o te Repupirita [23], teie « fa’anahora’a Flosse », ua nae’a tōna fāito teitei i rotopū i te mau matahiti 1991 e 2004 ra, mā te fa’a’ite mai i te tahi mau huru o te ho’ē fa’atere fa’ahepo mā te pāruru i te CEP e te vaira’as farāni i roto ia Patitifa.

  • Figure 1

    Tāipe 1 : O Gaston Flosse, i te pae ’aui , peretiteni o te haufenua nō Porinetia farāni, i te terera’a mai o François Mitterrand i Porinetia farāni nei i te ’āva’e tetepa 1985 ra (© Roland Pellegrino/ECPAD/Défense)

Page 6

Oia mau, i te matahiti 1986 ra, ua tītau-manihini-hia o Gaston Flosse ia ’āmui i te mau ’ohipa a te Hau. Ua nominohia ’oia ’ei pāpa’i parau nō te Hau mā te ti’a-’ahopa nō Patitifa ’Apato’a i roto i te fa’anahora’a o te fa’atere-rua Mitterrand-Chirac. Ua rau te mau perera’a i roto i te ta’afenua : ’arora’a pāto’i-’ātōmī a te mau Hau nō ’Öteānia, ’ohipa nō Rainbow Warrior e fifi poritita i Niu-Taratoni. Ua hina’aro te Fa’aterehau matamua ra o Jacques Chirac i te ho’ē ’ite [pāpū], te ho’ē ’Öteānia e ti’a i te pāruru i te mau faufa’a a Farāni. Fa’ariro iho nei ïa o Gaston Flosse ia na ’ei menatehe (chantre) nō te poritita farāni i roto ia Patitifa. E rave rahi ana mau ’ahopa : ua ha’apa’o ’oia i te fa’ahau i te mau tū’atira’a e ō Fītī, te vaipuna nō te ’arora’a pāto’i-’ātōmī ; ua fa’arahi ’oia i te mau tere ararua (diplomatique) nā te mau fenua (Toromona, Tona, Kuke-’Airani, Hāmoa, Vanuatu, ’ei hi’ora’a) ; ua patu ’oia i te tahi ararua tū’aro nō te va’a papahia i ni’a i te tonora’a i te mau va’a tāta’u nā te tahi mau fenua ’ōteānia ; ua turu ’oia i te mau ’ōpuara’a nō te mau fa’atupura’a nō te mau Hau i ro’ohia i te mau ’ati ’ahuara’i (climatique) ; ua ha’amau ’oia i te Fare Ha’api’ira Tuatoru farāni i Patitifa i Pape’ete [ina.sic.] e i Noumea [24]. Teie nei rā, te rahi noa ato’a atu ra te mau hahira’a i ni’a ato’a i teie fāito : ua fa’a’ohipa ’oia i te ho’ē « ararua nō te pu’e parau moni mā te ’ōpere i te mau « faufa’a nō te ’ohipa e nō rave-’āmui » mā te hi’opo’a ’ore roa a Paris, « ia au i tōna huru [25] » i tōna mau tau’a piri roa a’e nā Patitifa. Te ho’ē « para-ararua auflosse » e te tahi aunatira’a mōti’ahau (transnational) ’ōteānia, ua tupu mai te reira ’ei tāvini i te poritita farāni. Teie ararua, mā te parau ha’apapa fa’atanotanohia nō te mea e hope atu ’ona i te matahiti 1988, ua fa’a’ohipa-fa’ahou-hia ’ona i te tahi taime i te matahiti 1995-1996 ra.

Page 7

Ia au rā ho’i i te hi’ora’a porinetia, nō tōna nominora’ahia i roto i te fa’aterera’a-hau a Jacques Chirac, fa’ahepohia a’e ra o Gaston Flosse ia fa’aho’i i tōna ti’ara’a peretiteni nō fa’aterera’a-hau fenua nō Porinetia farāni i te ’āva’e fepuare matahiti 1987 ra. I te ātea’ē i te mau ’ohipa fenua, ua ’ere o Gaston Flosse i te ho’ē taime i te mana o tei mahere i tōna mau ’enemi poritita e ia Alexandre Léontieff, te ho’ē i fa’aru’e i te Tāhō’ēra’a Huira’atira o tei ha’amau i tāna pupu, Te Ti’arama (Le gardien), i ni’a i te papa o te mau fa’ahuehuera’a e te mau fifi tōtiare o tei fa’atā’ue’ue ia Pape’ete i te ’āva’e ’atopa ra, e te mau fifi poritita i te ’āva’e titema matahiti 1987 ra [26]. Nā te haere’a iti mētēpara atu ra o Gaston Flosse, e ’aita rā i rātē tāna tāho’ora’a i te matahiti 1991 ra.

 

Te ho’ē peretitenira’a ho’ēā turu e fa’a’āfafa nā roto i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī (1992-1996)

 

Te fa’ataimera’a i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī e te fa’aaura’a nō te nu’ua

 

Ua mana fa’ahou mai o Gaston Flosse i muri a’e i tōna upo’oti’ara’a i te mau mā’itira’a fenua nō te matahiti 1991 ra. I te ’āva’e ’eperēra matahiti 1992 ra, ua fa’aoti o François Mitterrand i te  fa’ataime i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī nō te mau tumu poritita roto e rāpae. Mai te peu e ua fāri’ihia tāna fa’aotira’a e te mau ti’a poritita e te mau tā’atira’a pāto’i i te mau tāmatamatara’a, te ha’ape’ape’a nei o Gaston Flosse i te mau ’ēfē fa’arava’ira’a faufa’a honohia i te fa’aeara’a o te CEP, e ua tītau i te ho’ē fa’aho’ira’a moni nā roto i te ho’ē fa’aau nō te nu’ua [27]. E mau auhānere rave-’ohipa e e mau au’ahuru taiete tihepuhia e te CEP o tei fa’aea i tā rātou ’ohipara’a. I te matahiti 1993 ra, ua tu’urimahia te ho’ē parau fa’aau i Paris, e te fa’aau nō te nu’ua, i ni’a i te ho’ē fāito 270 mīrīa farane patitifa ’aufauhia te 45 % e te Hau [Farāni], ua fa’anahohia te reira nō te fa’atupura’a fa’arava’ira’a faufa’a, tōtiare e hiro’a o te fenua. I te matahiti 1994 ra, ua tu’urimahia te ho’ē parau fa’aau nō te fa’atupura’a nō te 5 matahiti i Pape’ete, mā te fa’atauto’o i te Hau e te Fenua ia ’āmui i ni’ia i te fāito tāta’itahi 51 mīrīa farane patitifa.

Teie nei rā, ia au i te ’ihitua’ā’ai ra o Jean-Marc Regnault, te fa’a’ite mai ra teie mau mauha’a i te pāoa o te fa’atupura’a i te fenua : e mea paruparu te fa’arava’ira’a faufa’a porinetia o te fenua, e ua ha’amātau rahi roa te CEP i te mau ’aitauira’a moni a te Hau mā te fa’atupu i te ’āma’a tuhatoru (secteur tertiaire) e te ha’apae i te mau ’āma’a fa’ahotu. Te vaira’a mai o te CEP, ’aita te reira i tauturu ia Porinetia farāni ia fa’atupu ia na e aore ïa ia fa’anaho i te mau ’ōpuara’a nā te rorara’a o te tau, noa atu ïa te tahi mau nu’ura’a tōtiare e fa’arava’ira’a faufa’a i ravehia na nā te peretitenira’a a Gaston Flosse (ha’amaura’a i te pārurura’a tōtiare ’āmui i te matahiti 1995 ra e aore ïa te taiete manureva Air Tahiti Nui i te matahiti 1996 ra) [28]. Ua apu mau ho’i te « fa’anahora’a Flosse » i te rahira’a o te mau tuha’a moni a te fenua, e ua rahi roa atu te fifi nā roto i te rave-fa’ahou-ra’ahia te mau tāmatamatara’a i te matahiti 1995 ra.

 

Te rave-fa’ahou-ra’a i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī e aore ïa te tūru’i hina’arohia nō Gaston Flosse

 

Mā te ’āpe’e i tāna mau fafaura’a [i te tau] mā’itira’a, ua fa’aara o Jacques Chirac i te ’āva’e tiunu matahiti 1995 ra e rave-fa’ahou-hia te ho’ē tāpura tūpitara’a hope’a. I te ’ōmuara’a, ua

Page 8

fāri’i ’atā o Gaston Flosse i teie parau ’āpī, mā te ha’ape’ape’a i te mau tōrīrī poritita nō teie rave-fa’ahou-ra’a [29]. Ua ’ite rā ho’i ’oia i te taui-’ore (irrévocable) o te fa’aotira’a a te Peretiteni nō te Hau Repupirita. Ua tāfifi fa’ahou ā o Farāni i roto ia Patitifa, e te fa’aū nei ’ona i te mau pāto’ira’a a te mau Hau, te mau aupupu, te mau ’etārētia e te mau tā’atira’a nō ’Ōteānia. I te ’āva’e ’ātete matahiti 1995 ra, ua ’āmui o Gaston Flosse i te pi’ira’a poritita a te huimana farāni ei fa’a’itera’a i te fifi-’ore [e mea mā] (innocuité) o te mau tāmatamatara’a, mā te hopu roa nā te tairoto o Moruroa [’āpe’ehia] e te mau fa’aehau farāni i mua i te mata o te mau ve’a haufenua e fenua [30]. Teie nei rā i Tahiti, aita [teie] parau ’āpī i ’amu : 10 000 ta’ata i ta’ahi nā Pape’ete i te 29 nō tiunu matahiti 1995 ra. Ua hā’atihia te ’oire-pū e 3 mahana i te maoro, e ua riro ’ei vāhi ’orure-hau rahi nō nā mahana e 8 na te maoro. Ua vai pūai te ’āmuira’a e tae noa atu i te ’āvae tetepa ra, ua fa’atupu rā ho’i te mau huimana i te tūpitara’a matamua o te tāpura i te 5 nō te ’āva’e tetepa matahiti 1995 ra. I te 6 nō tetepa, tupu iho nei te mau fa’ahuehue rahi i Fa’a’a e i Pape’ete. Ua tāninahia te taura’a manureva i [taua] mahana ra. I [taua] pō ra, ua nu’u te mau fa’ahuehuera’a i roto i te ’oire-pū e e rave rahi fare rarahi e fare toa o tei ’eiāhia e tāninahia. 200 rahira’a mūto’i farāni i ’āmuihia nō te fa’atupu i te hau o tei turuhia e te mau mau fa’aehau taupo’o ’uo’uo o tei tae mai nā Moruroa mai i te pō o te mau fa’ahuehuera’a [31]. Te mau tupura’a ’ohipa nō te 6 nō tetepa, ua tauturu ïa ia Gaston Flosse ia ti’a mai ’ei mata-ara nō te hau e nō te ārai-pāruru i mua i te aro o te mau auti’amā. Ua upo’oti’a rahi roa te Tāhō’ēra’a Huira’atira i te mau mā’itira’a fenua nō te matahiti 1996 ra, i mua i te aro o te Tāvini Huira’atira o tei ine māite mai ra ho’i nā te mau vāhi-mā’itira’a.

I rotopū i nā ’āva’e tiunu e tetepa matahiti 1995 ra, ia au i te hi’ora’a ta’afenua, ho’ēā tītau-fa’ahou-ra’ahia o Gaston Flosse e te peretiteni Jacques Chirac e tōna Fa’aterehau matamua ra o Alain Juppé nō te fa’atupu i te mau fa’atū’atira’a au maita’i e te mau fenua nō Patitifa ’Apato’a nō te tāmarū i te mau ’arora’a pāto’i-’ātōmī [32]. Ua hāpono o Gaston Flosse e rave rahi rata i te mau arata’i o te Hau, e ua tere nā te tahi mau Hau fenua (Tona, Hamoa, Fītī ihoā rā) nō te fa’ahau i te mau pāto’ira’a e nō te mito i te ha’apaera’a i te mau Ha’utira’a nō Patitifa tāpa’ohia i Tahiti nō ’atete-tetepa matahiti 1995 ra. Ua tūrama o Gaston Flosse ia Jacques Chirac ē, nā roto maoti i tāna fārereira’a, ’e’ita roa atu o Fidji e te mau Motu Kuke-’Airani e pāto’i i te mau Ha’utira’a [33]. Ua nāni’a a’e te mau tere o Gaston Flosse i tā te Quai d’Orsay i roto i te ārea [ta’afenua], mā te fa’atupu i te tāu’apapa (critiques) a vētahi mau ti’a-ararua (diplomates). Te fa’a’ite mai ra teie mana o Gaston Flosse i te tū’atira’a turuhia i rotopū ia nā e te Peretiteni o te Hau Repupirita. I te ’āva’e māti matahiti 1996 ra, i muri a’e i te tūpitara’a hope’a i tupu na i te 27 nō tēnuare, ua tonohia o Gaston Flosse e Jacques Chirac nō te tu’urima i te i’oa o Farāni i te parau papa nō Raroto’a, mā te ha’amana i te fa’a’orera’a i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī farāni i roto ia Patitifa.

I rotopū i nā matahiti 1996 e 2004 ra, ta’io mahana ’ei reira to Gaston Flosse ’erera’a i te mana hope poritita, « te a muri a’e-CEP » e te muriatau o te mau pū ’ātōmī, ua fa’anaho ïa te reira mā te tano huru tano i tāna poritita nō te ha’amo’emo’era’a nō taua ’anotau ra, i te i’oa o te nu’ua fa’arava’ira’a faufa’a, tōtiare e poritita, mā te ani ia Paris i te mau inera’a papa ture e te mau ’aitauira’a faufa’a moni.

 

Pū’ohura’a

 

E parau rahi tō Gaston Flosse i roto i te orara’a poritita o Porinetia Farāni i te tau o te mau tāmatamatara’a ’ātōmī. Ua ’ite’oia i te CEP mai te ho’ē « puna poritita » o tei turu i te nu’ua i

Page 9

roto i tāna tāreni, e te tauturu i te mau ’ōpuara’a nō te fa’atupura’a, nā mua roa nō tōna ’oire, i muri iho nō tōna fenua. Ua fa’atanotano o Gaston Flosse, mā te tū’ati-’ore i te ’ōmuara’a  i te ’ōtōnōmī, i te orara’a poritita nō te reira taime, e ’aita i ’ape i te turu i te inera’a papa ture, o tei noa’a mai ia na i te matahiti 1984 ra, o tei fa’ariro ia na ’ei metua nō te ’ōtōnōmī roto. Tōna tū’atira’a unuma e ō Jacques Chirac, Fa’aterehau matamua e i muri a’e Peretiteni nō te Hau Repupirita, ua arata’i te reira ia na ia papa i te ho’ē fa’anahora hōani e mana-fa’ahepo nā te fenua, e ia tītauhia nō te pāruru, ’ei ta’ata ’Ōteānia farāni, i te tāpura o te mau tāmatamatara’a ’ātōmī a Farāni i roto ia Patitifa, e ia pāturu i te parau ’arohia nō te fifi-’ore [e mea mā] o te mau tūpitara’a. ’E’ita teie parau e tano fa’ahou i na’uanei. I te matahiti 2021 ra, i muri a’e i te piara’ahia te puta ra Toxique. Enquête sur les essais nucléaires français en Polynésie [pāpa’ihia e] Sébastien Philippe rāua o Tomas Statius, ua ha’apāpū o Gaston Flosse, fa’aātea-maori-hia i te mau ’ohipa poritita mai te matahiti 2014 mai ra (’eiaha rā i te orara’a poritita), i ni’a i te tahua ’āfata teāta e « ahiri au i ’ite na e mea nā roto i te mau utu’a fa’atūtiara’a, o te mau orara’a ta’ata, i pāto’i ’ū’ana na ïa vau [34] ». Ateatera’a e aore ïa fa’atanora’a hope’a i te orara’a poritita nō te reira taime ?

  • Bibliographie

    Sémir Al Wardi, Tahiti et la France. Le partage du pouvoir, Paris, L’Harmattan, 1998.
    Sémir Al Wardi, Tahiti Nui ou les dérives de l’autonomie, Paris, L’Harmattan, 2008.
    Rudy Bessard, « Pouvoir personnel et ressources politiques. Gaston Flosse en Polynésie française », thèse de doctorat de sciences politiques sous la direction de Daniel Bourmaud, Université de Pau et des Pays de l’Adour, 2013.
    Éric Conte (dir.), Une Histoire de Tahiti des origines à nos jours, Pape’ete, Au vent des îles, 2019.
    Gérard Davet, Fabrice Lhomme, L’homme qui voulut être roi, Paris, Stock, 2013.
    Renaud Meltz, Alexis Vrignon (dir.), Des bombes en Polynésie. Les essais nucléaires dans le Pacifique, Paris, Vendémiaire, 2022.
    Sarah Mohamed-Gaillard, L’Archipel de la puissance ? La politique de la France dans le Pacifique Sud de 1946 à 1998, Bruxelles, Peter Lang, 2010.
    Jean-Marc Regnault (dir.), François Mitterrand et les territoires français du Pacifique (1981-1988), Paris, Les Indes savantes, 2003.
    Jean-Marc Regnault, Le Pouvoir confisqué en Polynésie française. L’affrontement Temaru-Flosse, Paris, Les Indes savantes, 2005.
    Jean-Marc Regnault, Gaston Flosse. Un Chirac des tropiques ?, Pape’ete, Api Tahiti, 2020.

  • Sources

    Archives nationales de France, AG/5(1)/145, Présidence de Charles de Gaulle.
    Archives nationales de France, AG/5(5)/BE/88, Présidence de Jacques Chirac.

    https://imagesdefense.gouv.fr/fr/visite-de-francois-mitterrand-president-de-la-republique-en-polynesie-francaise-description-en-cours-424.html