Skip to content
Menu

DOI :

Fa’a’āpīra’a hope’a i te mahana 24/12/2024
  • À l’arrivée du CEP, les projets de modernisation des infrastructures portuaires de Fare Ute sont revus dans leur forme et leur ampleur. Pour répondre aux nouveaux besoins civils et militaires, le récif frangeant, le Motu Uta et le récif barrière sont artificialisés entre 1963 et 1966, puis les remblais sans cesse étendus jusqu’à gagner 95 hectares sur le lagon aujourd’hui. Ces aménagements, et plus généralement l’accélération de l’urbanisation et la croissance démographique à Papeete ne sont pas sans conséquences sur l’environnement lagonaire : aux altérations résultant du remblai et aux pollutions directes s’ajoute l’impact de la sédimentation et des rejets de matière organique dans le lagon.

Sommaire

Ta’o faufa’a

Institutions : Uāhu Ihofa'atere
Noms propres : Fare UteMotu UtaPapeete

Autrices / Auteurs

Benjamin Furst
Benjamin Furst
Fa’atere nō te nene’ira’a

Noa atu ‘ua patu-a’ena-hia te taura’a manureva nō Faa’a, nā mua a’e i te taera’a mai o te CEP, nehenehe e fa’aau te rahi ‘e te vitiviti o te fa’anahora’a fenua o te uāhu nō Fare Ute i te reira. ‘Oia mau, nō te mea ‘ua tahito te mau patura’a i te uāhu nō Pape’ete, ‘aita atu ra e nehenehe fa’ahou e fāri’i i te rahira’a o te mau terera’a pahī e tae pinepine nei, ‘e tē haere mara’a noa mai ra, ‘e tā te mau tāmatamatara’a ‘ātōmī e fa’a’āereere roa. Hou te fa’a’āpīra’a, hō’ē ana’e uāhu i te hōhonu roa, hō’ē tāpe’ara’a nō te mau pahī uta mōrī ‘e te tahi mau tāpaera’a hu’a ri’i i reira, piri noa mai, e fa’atumu-ato’a-hia ai hō’ē pū fa’atere nō te nu’u moana tei pē ‘e e mea na’ina’i. I te ‘āfara’a mātāmua o te mau matahiti 1960, vaivai noa te terera’a pahī mātauhia ; ‘ua mara’a rā te nūmera o te mau pāhi tapiho’ora’a tao’a mai te 130 e tae i te 180 i te matahiti hō’ē ‘e te nūmera ato’a o te mau ‘aitauiuira’a tao’a mai te 100 000 e tae i te 266 000 tane. ‘Aita i tai’o-ato’a-hia te nūmera o nau horopātete 30 000 e tae noa mai nei i te mau matahiti ato’a ‘e te mau manuā a te nu’u fa’ehau. ‘Aita e nehenehe e vaiiho fa’ahou i te uāhu mai te reira, i ‘ōpuahia ai, i te matahiti 1962, e fa’a’āpī iāna : i te reira ïa matahiti te patura’ahia te Uāhu ihofa’atere nō Pape’ete. I te reira ato’a matahiti te fa’a’ī-mātāmua-ra’a-hia te to’a pirifenua e te SETIL nō te fa’a’āno atu ā i te vāhi tapiha’ara’a, tā te mana fa’ehau i ha’afatu[1]; ‘aita rā taua mau 13 tā i nava’i.

  • Figure 1

    Pū o te uāhu nō Fare Ute ‘e te pahī LST Cheliff i te uāhu i te ‘āva’e fepuare matahiti 1964. ‘Aita te mau fa’anahora’a fenua rarahi i ha’amata atu ra, teie rā, i te hoho’a muri, e ‘itehia te mau fa’a’īra’a fenua mātāmua a te SETIL : ‘aita ā te to’a a’au i pau atu ra i te fa’a’īra’ahia te uāhu ‘e Motu Uta. © René Bail/ECPAD/Défense

Page 2

Nō teie fa’arahira’a faufa’a roa o te Uāhu nō Pape’ete ‘oia i te rirora’a ‘ei uāhu e fāri’i i te mau terera’a ato’a o te ao nei[2] : te tauira’a i te fāito o te mau ‘ōpuara’a fa’a’āpīra’a.

‘Ua riro te taera’a mai o te CEP ‘ei tā’apera’a ‘e ‘ei tumu hō’ē roa nō teie fa’anahonahora’a faufa’a o te uāhu nō Fare Ute ; ‘aita i mana’ohia mai terā te rahi o te fa’a’āpīra’a o te uāhu tīvira ‘e te pū fa’atere o te nu’u moana. ‘Ua riro te mau hina’aro ‘āmui o te hau fenua ‘e o te CEP, ‘āpitihia e te tauturu moni a te Hau tei pāturu i te ha’amaura’ahia o te pū, ‘ei tumu nō teie tauira’a rahi o te tahatai nō Pape’ete : “maoti te ha’amaura’ahia te Pū o te mau tāmatamatara’a ‘ātōmī nō Pōrīnetia Farāni i hōro’ahia hō’ē tārahu moni 30 mirioni e te Fa’aterera’a Hau o te mau Fenua Aramoana nō te mau patura’a fa’arahira’a o te uāhu tīvira nō Pape’ete; maoti ato’a te reira ha’amaura’a i vitiviti ‘e i rahi roa ai te fa’a’āpīra’a o te Pū Fa’aterera’a a te Nu’u Moana nō Fare Ute, tei ‘ore i māu’a, nō te mea, e mea faufa’a iho mau; ‘āhani rā ‘aita te CEP, e’ita roa ïa e fa’a’āpīhia mai te reira te huru[3] “.

Te mea faufa’a roa a’e i roto i teie ‘ōpuara’a fa’a’āpīra’a : te fa’a’ī-roa-ra’a ia Motu Uta, ‘ōna teie e vai nei i rōpū i te ‘ō’o’a nō Pape’ete, ‘e tei riro nā mua roa ‘ei ha’apūora nō Pōmare IV, ‘ei pā ‘e ‘ei vāhi tāpe’ara’a ma’i pe’e ; ‘e te ohura’a i te ‘ōtu’e nō Fare Ute. To’opiti nau vāhi tei pāruruhia i te vāve’a e te hō’ē ohu e 800 mētera i te roa tei patuhia i ni’a i te to’a a’au, ‘e tei pū’oihia e te hō’ē ohu ‘āra’a ‘e te hō’ē ‘ē’aturu (tei patu-a’ena-hia i te vāhi patura’a hou ‘a ‘āfa’ihia ai i Fare Ute : e ‘ē’aturu fāito Bailey tei mā’itihia nō te ‘ōhie o te ‘āfa’ira’a, te fa’autara’a ‘e te tāmaura’a) tei monohia i te matahiti 1966 e te tahi ‘ē’aturu hā’uti’uti’ore, tei vai tāmau noa. Nō te moni 52 mirioni farāne tītauhia, ‘ua hōro’ahia mai ia e te Fa’aterera’a Hau o te mau Fenua o te Aramoana (30 mirioni), te Fa’aterera’a Hau o te Nu’u (16 mirioni), te Uāhu ihofa’atere (4 mirioni) ‘e te Hau Fenua (2 mirioni). ‘Ua ha’amatahia te mau fa’a’āpīra’a i te hope’a matahiti 1963, ‘e ‘ua hope i te hope’a matahiti 1966 noa atu ‘ua ‘āvarihia te uāhu i te hope’a ‘āva’e nō tiunu o taua matahiti[4]


‘Ua taui roa teie tuha’a mātāmua o te fa’anahonahora’a ia Fare Ute, te tuha’a fa’a’āpīra’a faufa’a roa a’e tei ‘itehia a’e nei, i te hiti pae tai nō Pape’ete. I ni’a i te motu, i te ‘outu nō Fare Ute ‘e i ni’a i te a’au, ‘ua patuhia e iva uāhu ‘āpī, e hitu fare maeha’a ‘āpī, te tahi mau fare ravera’a ‘ohipa ‘e mau fare rahi nō te tapiha’ara’a ‘e te fa’anahora’a porōmu nō te teretere atu nā’ō. ‘Ua ‘ā’ano roa te pāhora tā’āto’a o te a’au i ni’a i terā fāito e 60 tā, pū’oihia e te mau ohu patu-mātāmua-hia nā mua a’e i te matahiti 1962. E ti’a ” ‘ia fa’a’ohipahia teie vāhi nā roto i te auhō’ēra’a nō te maita’i o te mau “tīvira” ‘e te mau “fa’ehau”.[5]

  • Figure 2

    Te hāmanira’ahia te uāhu nō Pape’ete (1965), te mau ohu o te to’a a’au ‘e te fa’a’īra’ahia Motu Uta tei riro ‘ei motu ha’avare. Noa atu rā te reira, e ‘ite-maita’i-hia ihoā te mau hiti tumu ‘e te ‘ī ‘āuahā’atihia ‘e te mau fa’anahora’a fenua. Hōho’a pata : A. Sylvain (Fare Moni nō ‘Īnītia-Taina, Ana Upu tuatua o te pū Crédit Agricole).

Page 3

« E pāruruhia te ‘āere-tai i te mau taime ato’a maoti te ohu patuhia i ni’a i te to’a a’au[6] » : te tauiuira’a o te mau nanumiti o te tairoto. 

‘Aita e māramarama-maita’i-hia atu ra te mau ‘ohipa e tupu i ni’a i te arutaimareva ‘a muri i teie mau tauiuira’a, teie rā, ‘ia au i te tahi mau nūmera ‘e te mau ‘ite e vai nei i ni’a i te mea e tupu i muri i te fa’a’īra’a te mau pae tātahi ‘e te tāipura’a o te mau hōhonu moana, mea pāpū, e fa’ahuru-‘ē-hia te heiora o te tairoto. Nō te mau pa’iara ‘āpī i Motu Uta, nō te to’a a’au ‘e nō te ‘ōtu’e nō Fare Ute, ‘ua tāipuhia 1,77 mirioni mētera ‘āfata “aruaru”, e one pu’a ‘āno’ihia ‘e te vai miti, tā te mau ‘ī’ite o te mau Patura’a Rarahi o te Utara’a a te Hau i ha’apāpū i te matahiti 1962, e mea tano ‘oia nō te hāmanira’a i te tīmā vai. Mai te matahiti 1963 e tae i te matahiti 1965, ‘ua tāipu ti’a te New Jersey, hō’ē pere’o’o tāipu, i roto i te papa tai, vetahi taime fa’atata i te hō’ē hōhonura’a 18 mētera, i te ‘ōfāfa’i ri’i tāna e huti mai nō te tāviri ‘e nō te fa’aru’e atu i te vāhi ohura’a. E tupu teie mau tāipura’a i ni’a i te papa o te to’a a’au i reira e vai ai te tahi mau feo ‘e i ni’a ato’a i te mau “pū’āvere o te to’a oraora tei ha’amāhie i ni’a i te one” ‘e tei riro i te ” ‘ore ‘ōhie nā roto i te fa’a’ohipara’a i te tahi mau rāve’a mātauhia (te tūpitara’a ‘aore ïa te tūpa’ipa’ira’a)[7]“. E riro te fa’a’orera’a i te mau to’a oraora ‘e te pāra’ura’a i te papa tai o te a’au i te fa’atupu i te mau ‘ati rahi i ni’a i te pu’e tinoora nō te mea ‘aita e nehenehe fa’ahou e ho’i i muri : e ‘itehia te tahi mau vāhi vari e reru haere noa i te ‘ārepurepura’a ha’iha’i roa. ‘Oia, hau atu i te mau vāvāhira’a mātāmua o te pu’e tinoora, e tupu ato’a te avatūfā nō te mea, e’ita fa’ahou te mau ‘ōfa’ara’a i’a e ha’a’āpi-fa’ahou-hia nō te ‘orera’a te mau to’a ‘e te maura’a hu’aora, ‘o ‘oia te tuha’a mātāmua o te honoā’ai o te ‘ī o te tairoto ‘e tei riro tōna tupura’a i te iti i roto i te vai reru. 

Hau atu, e fa’ahuru’ē te patura’a i te hō’ē ohura’a e 5 mētera i te teitei i ni’a i te to’a a’au i te nanumiti i roto i te ‘ō’o’a ma te fa’a’ore i te mau he’era’a vāve’a. Nā te feiā fa’anaho noa ihoā i hina’aro e nā reira nō te pāruru i te mau patura’a ‘e te mau pahī, teie rā, e fa’aiti te reira i te mau nanumiti i rotopū i te tairoto ‘e te moana, tei fa’a’ino fa’ahou atu ā i te reru o te vai ‘e tei fa’arahi i te ha’apūtahira’a o te vi’ivi’i fa’atupuhia i te uāhu ‘e i te mau pae ato’a nō Pape’ete. 

  • Figure 3

    Te tauira’a o te ‘ōtu’e i Pape’ete mai te matahiti 1955 ‘e tae i te matahiti 2016, tei fa’a’ite i te paura’a te tairoto i te fenua i te tinitau mātāmua o te CEP. Tē vai ato’a ra rā te fa’anahonahora’a tāmau o taua ārea ra e tae roa mai i teie mahana. B. Furst, ‘ia au i te mau hōho’a pata nā te reva (SPAA)

Page 4

« Mea hau nō tātou e fa’aau i te nūmera o te mau parau patura’a i te ruperupe ‘āfa’ihia mai e te CEP[8] » 

I muri i te mau patura’a rarahi mātāmua, ‘ua taui te huru o te tairoto i te taime ‘a taui ato’a ai te huru o Fare Ute, i tōna fa’a’āpīra’ahia nō te tapiho’ora’a. ‘E i te taime ihoā rā ‘a ruperupe vitiviti ai te ‘oire nō Pape’ete, nō te rahi o te mau tōro’a maoti te CEP ‘e nō te maita’i o te moni ‘āva’e o tāna mau rave ‘ohipa. Nō reira te nūmera o te ta’ata noho i te ‘oire i pa’uma ai mai te matahiti 1962 mai 35 514 e haere i ni’a 93 294 i te matahiti 1983 ‘e 137 030 i te matahiti 2022[9]

Pauroa te rahira’a mau hi’opo’ara’a ravehia i te mau matahiti 1980 ‘e 1990 e fa’a’ite ra, mai te rōpūra’a o te mau matahiti 1960, rave rau huru vi’ivi’i i fa’ahuru-‘ē i te ‘ō’o’a ‘e tōna heiora. I te hō’ē pae, tē vai nei te mau vi’ivi’i, terā ihoā rā vi’ivi’i mētara teiaha ‘e vi’ivi’i mōrī, e tupu nō te heipuni piri noa mai, mai terā ihoā rā aravai fa’a’otera’a i te tahua manureva nō Faa’a ‘e i te ārea tapiho’o i te uāhu noa iho ā, te vāhi ha’amāhie-a’e-hia ïa. Te mau fa’aru’era’a pū ito ‘e mōrī, rātou ato’a te tumu i ve’ave’a ai te miti i reira : 1,7°C te mara’ara’a ‘ia au i te fāito mātauhia i roto i te ‘ō’o’a[10]. I te tahi pae, nō te fa’anahora’a ‘oire tei haere rahi ra ‘āmuihia i te tīti’a’orera’a i te mau pape ‘ino ‘e te fa’anaho’orera’a i te mau fa’aru’era’a nātura, i fa’aru’ehia ai te mau vi’ivi’i ‘e te mau tuatuā pera nō te paura’a fenua i roto i te tairoto. ‘Āmui-ana’e-hia i te mau mea tei tupu ‘a muri noa a’e i te mau tāipura’a aruaru ‘e te mau ohura’a o te to’a, e fa’arahi te reira mau ‘ohipa i te hōpuna ‘e te rerura’a o te vai. Maoti te tauira’a o te huru o te reva ‘e te mau patura’a ‘āpī e purara fa’ahou ai te mau hu’ahu’a mātēria.

‘Oia mau, ‘aita taua mau patura’a ra e hope i te matahiti 1966. Te ohu, tei fa’aroa-tāmau-noa-hia, e 2,3 tiromētera ïa i te rahi i teie nei. Noa atu ‘ua ha’apaehia te mau ‘ōpuara’a fa’a’īra’a o te to’a a’au nā te ava nō Taunoa i te matahiti 1980, ‘ua tāmau noa ïa te mau ohura’a i te ‘ōtu’e nō Fare Ute ‘e nō Motu Uta. Mai te matahiti 1976 e tae i te matahiti 2023, ‘ua patu-fa’ahou-hia e 35 tā hau : e 95 tā ïa te ‘ā’ano o te pāhora tairoto tā’āto’a tei pau mai te matahiti 1964. I teie mahana, ‘aita fa’ahou tā te CEP i roto i te fa’anahora’a o te uāhu tei tāmau noa ā, noa atu e ‘atira’a tō te arutaimareva. ‘Ore noa atu te ha’amaura’ahia i te matahiti 2016 te pū tāmāra’a vai ‘ino i Fare Ute, tē vi’ivi’i noa ra ā te tairoto nō te āiha o te mau ‘ānāvai ‘aore ïa o te ārea tapiho’ora’a (tā te mau mama o te mau tura ito ‘e mōrī o te uāhu o te mau pahī uta mōrī e fa’a’ite[11]). E fa’ahepo te mau ture ‘āpī o te ao nei nō te terera’a nā te moana i te hō’ē fa’ahōhonura’a, ‘aore ïa hō’ē fa’a’ā’ano-roa-ra’a i te ava ‘ia nehenehe te mau pahī utara’a ‘āfata hāti e tūtau i Pōrīnetia farāni. ‘Ua fa’aotihia e rave fa’ahou i te tahi mau ‘ōpuara’a fa’a’āpīra’a, nā roto i te patu-fa’ahou-ra’a i te tahi mau ohu ‘āpī. I te roara’a o te ohu, nō fa’anaho-noa-hia atu ra te hō’ē vāhi oriorira’a : i teienei, ‘ua riro te reira vāhi ha’avare, fa’anahohia ‘ei ārea fa’a’ana’anataera’a ‘e e uāhu tapiho’ora’a.

 

  • Bibliographie

    Pierre Harris, Modifications des caractéristiques chimiques du lagon de Papeete liées à l’activité humaine : intérêt des traceurs sédimentaires géochimiques et biogéochimiques dans la reconstitution de l’évolution de l’environnement au cours des 150 dernières années, thèse de doctorat de biogéochimie marine, Université française du Pacifique, 1998, 293 p.

    Patrick Frouin, Structure et fonctionnement des écosystèmes benthiques dans les lagons soumis aux perturbations anthropiques. Le lagon de Tahiti, Polynésie française, thèse de doctorat en écologie marine, Université française du Pacifique, 1996, 206 p.

    Benjamin Furst, Brice Martin, Teva Meyer, « Au-delà des radiations : l’impact environnemental du CEP », dans Renaud Meltz, Alexis Vrignon (dir.), Des bombes en Polynésie. Les essais nucléaires français dans le Pacifique, Paris, Vendémiaire, 2022, p.491-514.

    Albert Fraizier et al., Observations sur diverses formes de pollution d’un secteur littoral de Tahiti, Rapport CEA-R-5307, 1985.

    Renaud Fichez et al., « Sediment records of past anthropogenic environmental changes in a barrier reef lagoon (Papeete, Tahiti, French Polynesia) », Marine Pollution Bulletin, 50, 2005, p. 583-608.

    Alain Raymond, (Sep 1982; Nov 1982). Some lagoon water characteristics in the Papeete harbour extension area, Rapport CEA-N—2313, 1982.

    Gabriel Tetiarahi, « Papeete : un exemple de croissance urbaine accélérée », Cahiers d’outre-mer, n°144, 1983, p. 343-371. DOI : https://doi.org/10.3406/caoum.1983.3081

  • Sources

    Te Ana Upu tuatua a te Nu’u Pāruru

    • Nu’u Moana (MV 4 3BB, Campagnes)
    • Pū fa’atere a te mau nu’u (GR 9 R)
    • DIRCEN (GR 13 R)

    Ana Upu tuatua o te pū Crédit Agricole

    • Ana Upu a te Fare Moni nō ‘Īnītia-Taina

    SPAA

  • Citer cette notice

    Référence(s) :

    Autrice(s) / Auteur(s) : Benjamin Furst

    Furst Benjamin, 2024, "Fare Ute : te paura’a te tairoto nātura i te fa’anahora’a o te taunei", Dictionnaire historique du CEP, mise à jour le 24 December 2024