Skip to content
Menu

DOI :

Fa’a’āpīra’a hope’a i te mahana 05/02/2025
  • L’atoll de Hao a été transformé en base avancée pour le programme des essais nucléaires français dans la région du Pacifique du Sud. Le patrimoine du CEP – entendu comme l’expansion des infrastructures locales, les changements économiques, les bâtiments militaires en ruines et la pollution de l’environnement – évoque des souvenirs complexes et ambivalents du passé militaire nucléaire pour les habitants de l’atoll. Ces souvenirs nucléaires façonnent les visions locales de l’avenir de l’atoll.

Sommaire

Ta’o faufa’a

Institutions : RSMA
Noms propres : Motu nō Hao

Autrices / Auteurs

Lis Kayser
Lis Kayser
Conseil scientifique

Page 1

Mai te tahua nu’u fa’ehau i te mihimihi ’ātōmī : faufa’a ’āfifi o te motu nō Hao [1]

Hao, tahua ineine a te CEP…

I te ’ōmuara’a o te mau matahiti 1960, hō’ē hānere e iva ’ahuru ma maha (194) te rahira’a ta’ata i Hao (Morschel 2013 : 64). Te tautai roto ’e te tautai tua, te putura’a pūha ’e te fa’a’apura’a poe, ’o te mau faufa’a moni hō’ē roa a te mau ’utuāfare fēti’i e ora ra i ni’a i taua motu ra i te rōpūra’a o te hitia’a o te rā o te ta’amotu Tuamotu i Pōrīnētia Farāni (Tahiti Heritage 2021). 

Teie rā, ’ua tāpa’o roa te fa’anahora’a o te mau tāmatamatara’a ’ātōmī i Pōrīnētia Farāni, i te tahi tīoira’a i roto i te ’ā’ai  o te motu nō Hao tē ti’a ra i te āteara’a e iva hānere e piti ’ahuru (920) kiromētera i te hitia’a o te rā ia Tahiti ’e i te āteara’a e pae hānere (500) kiromētera i te pae ’apato’erau nō nā motu tāmatamatara’a ’ātōmī nō Moruroa ’e nō Fangataufa. I roto i te ārea toru matahiti, mai te matahiti 1963 i te matahiti 1966, hānere rahira’a fa’ehau ’e mata’ī nō te Hau metua i noho mai i Hao ’ua fa’ariro roa rātou  te ārea e toru ’ahuru ma pae kiromētera tuea fenua  ’ati a’e te pū ’oire ’o Otepa ’ei pū fa’ehau nō te mau tāmatamatara’a moiha’a ’ātōmī i ni’a i te mau motu nō Moruroa ’e nō Fangataufa. ’Ua patu te mau fa’ehau ’e te mau mata’ī nō te Hau metua i te mau fare nō te mau ta’ata tīvira ’e te mau fa’ehau, te tahi fare ma’i a te nu’u, hō’ē fa’aru’era’a pape vi’ivi’i, hō’ē uāhu nō te mau tauiha’a e fa’arevahia mai ’aore ra e fa’arevahia atu, ’e te taura’a manureva rahi roa a’e nō Pōrinētia Farāni, i ni’a i te fenua i te pae ’apato’erau o te motu i ni’a i nā tuha’a ta’a’ē e maha : te tahua nō te mau pahī ’e te mau manureva i te pae ’apato’erau, te vāhi nohora’a  orara’a tāmau i rōpū i te taura’a manureva ’e te ’oire nō Otepa ( e tau nohora’a fa’ehau nō te rahira’a fa’ehau rau, tāpa’o rau hō’ē tauatini ’e piti hānere (1200), ’e tae noa atu i te pū māimira’a ito ’ātōmī (CEA) ’e te tahi vāhi fa’aru’era’a pehu i te pae ’apato’a nō Otepa (Meyer & Meltz 2020).

I te tau o te mau tāmatamatara’a ’ātōmī i roto i te reva, e toru faufa’a rahi tō taua tahua a te nu’u fa’ehau :  ha’aputu ’e tāmaumau i te mau mātini ’ātōmī, taravi’ivi’i i te mau fa’ehau rave ’ohipa ’e te mau manureva Vautour e rere nā roto i te au rara ireire nō te haru mai i te tahi hu’a māhu ’e hi’opo’a atu ai i taua mau hu’a māhu i roto i te mau pū hi’opo’ara’a a te CEA ’e tae roa atu i te taime ’a fa’aharuruhia ai te paura ’ātōmī i raro i te fenua i te matahiti 1974.

Page 2

… e tāna “Club Med”

Ta’a’ē noa atu i tōna ti’ara’a faufa’a i roto i te parau o te mau tāmatamatara’a ’ātōmī, ’ua riro ato’a te tahua nu’u fa’ehau nō Hao, ’ei pū tapiho’ora’a hō’ē roa o te ta’amotu Tuamotu. ’Ua ruri te CEP ia Hao ’ei pū papa’ā, fātata roa i te tahi pū orara’a ’oire: ’ua hoho’a noa ’oia ia Papeete i Tahiti, i te Tuamotu rā te vaira’a. I te fa’arahira’ahia te mau patura’a rau, te mau piha ’ohipa a te nu’u fa’ehau i Hao, ’ua fa’a’ū’ana atu te CEP i te ihiihi o te motu nō Hao ’ua fa’atupu i te mau ’ohipa rau i ni’a i te vaefenua o te ta’amotu. Te tāpura ’ohipa a te CEP, ’o te taiete rahi roa a’e nō te tihēpura’a i Pōrīnētia Farāni e toru ’ahuru (30) matahiti i te maoro ’e, ’ua fāna’o i te tā’āto’ara’a o te mau ’ohipa i taua tau ra[2]2. Hānere ’e hānere mā’ohi o nā tā’amotu e pae tei pārahi i Hao nō te rave atu i te ’ohipa i te CEP iho ’aore ra nō te hō’ē o te mau taiete i tihēpuhia e te nu’u. ’Ua mara’a roa te nūmera hānere ’e iva ’ahuru ma maha (194) huira’atira i te matahiti 1962 i te fāito hō’ē tauatini e maha hānere hō’ē ’ahuru ma piti (1412) ta’ata i te matahiti 1996 (Morschel 2013 : 64 ; Flags of the World 2016).

I rōpū i te mau patura’a a te nu’u ’e nō te tapiha’ara’a, ’ua patu-ato’a-hia te tahi mau fare ’aore ra te tahi tahua nō te fa’a’ana’anataera’a i te ta’ata,  mai te fare inuinura’a, te tahi mau tahua tā’irira’a pōpō, hō’ē fare ha’uti fa’atopara’a mōhina, hō’ē tā’atira’a tū’aro i ni’a i te tai, ’e te patara’a hoho’a teata mātāmua roa i Pōrīnētia Farāni. Te mau fa’ehau Farāni ’e te mau rave ’ohipa mā’ohi a te CEP tei fa’a’ohipa na. ’ua fa’aoti ato’a te CEP e fa’ariro ia Hao mai te fenua a tei fa’atuha’ahia ’e vāhi fa’a’ana’anataera’a nō te mau fa’ehau ’e te feiā tīvira i rohi na i ni’a i nā tahua tāmatamatara’a ’ātōmī. ’Ia tae i te tau fa’afa’aeara’a, e reva roa mai rātou mai Moruroa ’e Fangataufa mai i Hao, ’e re’are’a ai rātou i te mau tū’aro i ni’a i te tai, te mau fare inuinura’a ’e te mau fare tāmā’ara’a.  

I te mau mahana mātāmua o tā’u ’ohipa i ni’a i te tahua nō Hao i te matahiti 2019, ’ua fārerei au ia Claude tāne[3], e mātuatua Farāni tei haere mai nō tāna tau fa’ehau i Moruroa, ’e tei noho roa i Hao ’e tāna vahine, vahine tumu nō Hao, mai te hopera’a tāna tau fa’ehau ’e tae roa mai i te ’ōmuara’a o te mau matahiti 1990. ’Ua fa’aau ’oia i te huru auhoara’a i te ’oire nō Otepa i te roara’a o te tāpura CEP ’e te huru ’o Moruroa : “Hao, mai ia Moruroa, e au i te Club Med, pa’a’ina mai te tihapēni i muri a’e i te mau ha’apa’a’inara’a ’ātōmī, e fa’atupuhia te tu’era’a pōpō i ni’a i te one i te pae tahatai ’e te fa’ahe’era’a nā ni’a i te ’iri tā’ie i roto i te tairoto. [4]

” Terā rā, tē fa’a’ite ra ’o Claude tāne ē tē riro ra ’o Hao ’ei vāhi orara’a fāna’ohia e te mau fa’ehau mai te mau ta’ata tīvira mā’ohi a te CEP ’e tō rātou mau’utuāfare fēti’i, ’āre’a i Moruroa, ’ua tauihia ’ei tahua fa’ehau ’ōpanipanihia i tō rāpae. ’Ia au i te parau a Claude tāne, ’ua iti a’e te mau ’ōti’a tōtiare i rotopū i te mau fa’ehau Farāni ’e te mau mā’ohi i Hao, ’ia hi’ohia i te tahua tāmatamatara’a nō Moruroa. 

  • Figure 1

    Hoho’a 1 : hōho’a nō Hao i te tau o te CEP, ’aita e ha’apāpūra’a i te tai’o mahana ’e te fatu o te hoho’a, © Lis Kayser

Page 3

Te mau matahiti vāvāhira’a : “Tei roto mātou i te pōuri !”

I te hopera’a te tāpura tāmatamatara’a paura ’ātōmī i te matahiti 1996, ’aita te tahua a te nu’u i faufa’a-fa’ahou-hia. ’Aita e faufa’a fa’ahou tō te nu’u Farāni nō te fa’aea tāmau mai,’ua ’ōpanihia te pū. I te vāvāhira’ahia te pū i te hope’a matahiti 1990, ’ua fa’aru’e te nu’u e pae hānere ’e toru ’ahuru ma piti (532) tane pehu a te nu’u i roto i te moana nō Hao ’e ’ua hunahia  te mau pehu ri’i hūhu’a i roto i te fenua, te ’āuri iho ā rā, te mau niuniu ’e te mau putu uira nō te mau pere’o’o (ANDRA 2017). I te matahiti 2009, ’ua fa’anaho te (DID) Fa’aterera’a o te patura’a fare nō te pāruru i te mau nu’u Farāni, i te tahi fa’a’āpīra’a i te motu nō Hao nā roto i te vāvāhira’a i te mau fare i toe mai, te mau mōrī ato’a, te rā’au bisphényle polychloré (PCB) ’e te mau ’āuri teiaha[5]. Hau atu ā i te reira, tē vai noa mai ra te tahi fāito purutoniūmu, ’aore roa i pāpū te rahira’a, i raro a’e i te  tahua tīmā taravi’ivi’ira’a i pīha’i noa i te taura’a manureva[6].

I te tau o te mau tāmatamatara’a ’ātōmī, ’ua patu te nu’u Farāni i te tahi tahua tīmā i ni’a i te fenua i ha’avi’ivi’ihia nō te tāpe’ape’a i te vi’ivi’i. ’Ua fa’atupu te ’ōpanira’a o te tahua a te nu’u i te mau tā’uera’a  i te tau o te hitimahutara’a te tapiho’ora’a ’e te mara’ara’a o te rahira’a ta’ata i Hao ’e i te ha’amatara’a o te fifi : ’ua topatari roa te ihiihi o te fenua, ’ua varavara roa te parau o te ’ohipa, ’e ’ua vai noa te mau ’ona i te ātea.

Nō te tahi pae ta’ata, hau i te toru ’ahuru ma pae (35) matahiti i te pa’ari, i paraparau mai iā’u ’e tei ora mai i terā taime revara’a o te CEP, e mea tupu tā’ue noa mai. Jacques tāne, tei riro na ’ei ta’ta tāmau uira i te CEP, ’ua rave pinepine ’oia i te hoho’a o te pōuri nō te fa’a’ite i te huru orara’a i tupu i ni’a i te huira’atira i te taime ’a fa’aoti ai te nu’u fa’ehau i te reva i te matahiti 2000. Tē ha’amana’o ra ’oia i te mahana i reva ai te CEP, e au ra ē, e ta’ata tei tūpohe i te mōrī i Hao :

“ Te revara’a te CEP, tei roto mātou i te pōuri, ’oia mau ! ’Ua tāpū te fa’ehau i te uira hou ’a fa’aru’e mai ai i te motu. E ri’ari’a iti rahi tō’u i te ho’ira’a atu nā te ’ohipa ’e i te hō’ē taime, ’aita vau i ’ite fa’ahou i te purōmu. E au i te mata pōiri. ’Ua fa’aea noa mātou i roto i te pōuri i te po’ipo’i a’e, te po’ipo’i atu ‘ē nā reira noa nō te mea, mātou, te huira’atira nō Hao, ’aita mātou ’i ’ite nā hea rā, ’aore e CEP.”

’Ua fa’atupu te revara’a o te CEP ’e te he’era’a o te ihiihi o te fenua i te ’ārevara’a o te huira’atira, ’eiaha noa te mau fa’ehau ’e te mau mata’ī  Farāni a te CEP, te mā’ohi ato’a rā i noho i Hao nō te rave i te ’ohipa nā te CEP. I te matahiti 1996, hō’ē tauatini ’e maha hānere hō’ē ’ahuru ma piti (1412) ta’ata tei ora na i Hao, ’āmui mai ai nau toru tauatini fa’ehau ’e mata’ī tei noho na i te tahua a te nu’u. Fātata hō’ē i ni’a i te toru o te huira’atira tei reva i te matahiti 2012. Mai reira mai, ’ua vai noa te rahira’a ta’ata i ni’a i te fāito tauatini ta’ata (Morschel 2013 : 64). ’Ua ’ōpanihia tau fare toa, tau fare inuinura’a, ’aore hoani i rahi fa’ahou.

’Ua taui roa te fenua e fa’a’ati ra ia Otepa, e au i te ’oire tūpāpa’u. Noa atu ē, e piti ’ahuru ma va’u (28) ’utuāfare tei noho i roto i te mau fare fa’ehau i vaiihohia, ’ua vai ano noa te tahi atu mau fare a te CEP. ’Aita ā te mau fenua i tārahuhia e te CEP, i te tau o te mau tāmatamatara’a ’ātōmī, i vāvāhihia atura nā te mau fatu fenua.

  • Figure 2

    Hoho’a 2 : Fāri’i fa’ehau i vai noa i roto i te ’oire nō Otepa, ’Atopa 2021 © Laurent Sturm

Page 5

Te mihimihi ’ātōmī [7]

Mai te taura’a atu te CEP i Hao ’e tae roa mai i teie mahana, rave rahi mau mana’o pāto’i tei fa’aro’ohia i ni’a i te fa’a’ohipara’a ’e te vaira’a te huira’atira ’e te fenua i ni’a i teie mau rārā ’ātōmī a te tāpura tāmatamatara’a ’ātōmī Farāni. Fātata  te tōtaiete mā’ohi tā’āto’a teie e fa’ahapa nei i nau matahiti tāmatamatara’a ‘ātōmī Farāni e toru ’ahuru (30) (Saura 2015).

Teie nei rā, ’ua tāu’aparau vau i te hō’ē rahira’a e iva ’ahuru (90) ta’ata nō Hao tei fa’ahiti mai i tō rātou mihimihi i te tau o te mau fa’ehau ’ātōmī i Hao. Noa atu pa’i te mana’o o te huira’atira i pāpū i te mau ’ino i fa’atupuhia e te mau tāmatamatara’a ’ātōmī i ni’a i te ta’ata ’e te arutaimareva, ’ua riro te mihimihi ’ātōmī, ’oia ho’i te mihimihira’a i te mau matahiti tāmatamatara’a paura ’ātōmī Farāni i roto iā Patifita, ’ei hahira’a faufa’a roa a’e ’ei reira e fāitohia ai te tau i ma’iri, te tau nei ’e te tau ’amuri. I roto i te mau tua tōtiare ānei, i te mau u’i ato’a, terā u’i ato’a o te matahiti i reva ai te CEP i te matahiti 2000, tē fa’ariro-noa-hia nei te tau o te mau tāmatamatara’a ’ātōmī mai “te tau o te re’a” o te motu nō Hao. ’Ua riro te CEP ’ei ti’a nō te tauira’a fāna’o o te mau ta’ata ’o tā’u i tāu’aparau : ’ua fa’ariro ’oia ia Hao mai te tahi pū tōtiare-tapiho’ora’a i te Tumotu nā roto i te tarira’a mai i te fāna’o ’ohipa, te nu’ura’a o te tapiho’ora’a, te fa’ahotura’a i te mau patura’a fare ’e te tahi orara’a huru pe’epe’e a’e.

Mamie Blue, vahine tumu nō te tahi atu motu nō Tuamotu, fatu nō te fare inuinura’a tu’iro’o Bar Mamie Blue International i Hao i te tau o te CEP, teie e fa’ati’a nei ma te ’oa te mau mahana autaea’era’a maitata’i ’e te ’oa’oa ato’a :

“’Oia mau, o te tau o te re’a i mua ra e mea hāviti mau ! E ’ārearea noa mātou i te mau mahana ato’a. Haere ato’a mai te mau fa’ehau ia mātou nei e ’ārearea ai. E haere rātou i te fare toa Amélie e ti’i i te hūhā moa, te pia nā mātou. E tunupa’ara’a ! O te tau o te re’a iho ā ! I teie mahana, ’ua pe’ape’a roa te ta’ata. Ha’apa’o noa iho ā ’oe ia ’oe iho. […]  Te tau o te re’a rā, e parau atu vau ia ’ōe… ’auē ho’i ē ! E mea māna’ona’o !

Poko, ta’ata nō Hao, tē hope atu ra te toru-’ahuru-ra’a o tōna matahiti, tē ora ra i te tahua fa’ehau tahito ’e tē ha’amana’o ra i te mau matahiti hope’a o te CEP : “ E mea au maita’i te orara’a i Hao. Purapura noa te feti’a i roto i te mata – e mea ’ana’ana ana’e te nehenehe ’e e mea tāmoni ’ore te mau mea ato’a !” ’Ia au te mau parau a Poko rāua tāna vahine, ’aita te pāpā noera i haere mai nā ni’a i tōna pa’epa’e fa’ahe’e tāverehia e te mau ria anu. “ I ’ō nei, e tae mai ’o pāpā noera nā ni’a i te manu tautau nā te reva. Hō’ē manu fa’ehau a te CEP!” I Moruroa ’e i Fangataufa, e fa’aharuru na te CEP i te tūpita ’ātōmī. I Hao, tē ha’amana’o ra ’o Poko, ’o Herenui ’e rahi atu ā mau ta’ata i te CEP mai te tahi fatu ’ohipa ’ā’au tae tei fa’aru’e mai ia pāpā noera ’e te mau ō mai te manureva tautau nā te reva mai.

’Aita te pūai o te mihimihi ’ātōmī e fāriihia ra mai te au e te tā’āto’a i Hao. Ma te maere ’ore, te feiā e parau te maita’i o te CEP, ’o rātou tei fāna’o maita’i i te tāpura o te mau tāmatamatara’a ’ātōmī, ’ei hi’ora’a, nā roto ānei i te tihēpura’ahia, nā roto ānei i te tahi fāna’ora’a fenua, fāna’ora’a fare ānei, e ti’ara’a tōtiare ānei. Te feiā e fāna’o tāmau i te moni ’āva’e ’aore te feiā e ’ere nō te fenua mā’ohi tei tere atu e noho i Hao i muri a’e i te revara’a te CEP i te matahiti 2000, ’aita rātou i fa’ahiti noa a’e i te tahi ’oto’oto nō te tau o te CEP i roto i tā mātou mau tāu’aparaura’a.

Page 7

Te feiā i fa’ati’ahia e fa’aea i ni’a i te tahi mau tāpū fenua ( tē ora nei i roto i te mau fare a te CEP) ’e te feiā i fāna’o i te hō’ē ’ohipa i te CEP, ’o rātou te mea māna’ona’o a’e i te feiā i tāmau i te tāi’a ’e te putu i te pūha i te tau o te CEP.

Te rahira’a o te huira’atira nō Hao i paraparau mai iā’u, tē parau ra ē “e mea fa’ahiahia a’e te tau o te CEP  i tō teie nei.” Te tumu, te rahira’a ïa o te mara’ara’a te nūmera o te feiā ’ohipa ’ore i Hao mai te revara’a atu te CEP. Hau atu, ’ua ’āno’ino’i  te mau ta’ata i teie nei : nō te tahi atu mau motu mā’ohi te tahi pae, nō te fenua Farāni mai te tahi ’e ’ua noho mai i Hao nō te tāpura ’ohipa a te CEP. E piti i ni’a i te toru o te feiā ’o tā’u i paraparau, nō rāpae mai ’e au rā ia rātou e mau ta’ata tumu rātou nō te fenua. Teie huira’atira nō rāpae mai ’e tē fa’aau ra mai te ta’ata tumu nō te fenua, e peu CEP terā. 

E mea ta’a’ē mau te fa’a’itera’a i te mihimihi ’ātōmī, te hia’ai e fa’aiho ’āmui i te ’ātōmī, ’e te fa’ahotura’a tapiho’ora’a, e fa’a’itehia ra e te mau pupu ta’ata, nō tō ratou ānei ti’ara’a i roto i te tōtaiete nō Hao ’e te ’ā’ai ’o Hao. Mea nā roto i te ha’afaufa’ara’a ’e te pararera’a te mau mēharo maitata’i, te fa’a’ī-fa’ahou-ra’a i te mau fare tahito a te mau fa’ehau, te tāpe’ara’a ’e te pārurura’a i te mau tauiha’a tahito nō taua tau ra, mai te mau hoho’a pata CEP-Hao, te mau ’ahu fa’ehau ’e te mau tauiha’a fare i ravehia mai mai roto mai i te fare tahua i vai noa.

E tāpa’o ato’a e tuea te mihimihi i te meharo ’e  te mo’e o te tau i ma’iri. E au ato’a nō te ti’ara’a pāruru o te hō’ē nūna’a i te tau nei. ’Eiaha ato’a te mihimihi ’ātōmī i Hao ’ia fa’arirohia ’ei fāri’ira’a feruri-’ore-hia i te ti’ara’a o te Hau Farāni, ti’ara’a e pāto’ihia nei nā roto i te paraura’ahia ē e mea mā te mau tāmatamatara’a ’ātōmī, ’e ’aita te mau hu’ahu’a ’ātōmī i tae i Hao. Tē parau nei au ē,’ua fa’arahihia taua mana’o ra e tō Hao iho tei fa’ahotu i tā rātou iho parau pāto’i tei fa’arahi i te mana’o o te tahi atu mau mā’ohi mai te mea ra ē e motu i ha’amo’ehia ’o Hao, e motu i vi’ivi’, tei ’ī i te hu’ahu’a ’ātōmī[8]. “Mo’ehia” ’e “’ī i te hu’ahu’a ’ātōmī” e ’ere te reira tā tō Hao mā e hina’aro ’ia parauhia nō tō rātou fenua i teie mahana, ’aita ato’a rātou e hina’aro ra ’ia fa’ahitihia “te tau re’a” e te tahi atu mau mā’ohi. Tē tūra’i ra terā mau fa’ati’ara’a nō rāpae i ni’a ia Hao , i te tau i mahemo , i teie nei tau, i te huira’atira i te tōmite i tā rātou pū ma te ani i te Hau Farāni ’ia fa’ahope roa i tā rātou tuha’a fa’ati’ara’a i te fenua, ’o rātou ato’a te tumu e hi’o-’ino-hia ai te fenua”vi’ivi’i”, ’e te fa’atupura’a i te ’ā’ai huri, ’oia ho’i, tā rātou iho fa’ati’ara’a i ni’a i te motu; fa’ati’ara’a ha’aporihia ’e tō rātou iho mihimihi ’ātōmī.

’Ia tuatāpapahia e mea nāhea te mau fā nō te fenua i te ha’amanara’ahia e te mau fa’ati’ara’a ’ātōmī e te feiā nō rapae, e marū ri’i mai, e māramarama ato’a mai te mana’o o te mihimihi ’ātōmī i ni’a ia Hao, e’ita ato’a te hoho’a e fa’ahapehia, e’ita ato’a e vai noa i ni’a i te hō’ē noa hi’ora’a o te tuha’a o te fa’a’aihu’arā’aura’ahia ’o Pōrīnētia Farāni. 

Page 8

Te ho’ira’a mai te fa’ehau i Hao

’Aita te mihimihira’a o te tau CEP e fa’aara noa i ni’a i te tau nei, i ni’a ato’a rā i te mau mataroa, ’e te mau ’ami’ami o te nūna’a nō Hao nō te mau ’ōpuara’a fa’ahotura’a o te fenua tae noa atu i te ’ōpuara’a e ha’amau i te tahi fa’a’amura’a i’a tinitō,e toru miriōni  tārā marite te ha’amāu’ara’a, ’e te ho’ira’a mai te RSMA (Régiment des Services Militaires Adaptés français) i Hao. I te ’āva’e nō tiurai i te matahiti 2021, ’ua ta’o te peretiteni Emmanuel a Macron tāne i mua i te huira’atira, i tōna revara’a mai i Tahiti, e ho’i te RSMA i Hao; ’Ua mau ’ēna taua ’āma’a fa’ehau i Hao mai te matahiti 1993 i te matahiti 2010. E ho’i mai te RSMA nō te tūra’i ā  i te ihiihi i te nūna’a nō reira, nō te tauturu i te fa’ahopera’a i te tāpūra fa’a’āpīra’a o te fenua, ’e nō te ha’amau i te tahi tau ha’api’ipi’ira’a  nō te feiā ’āpī nō Hao ’e nō te mau motu Tuamotu mā. ’Ua fa’ahiti ato’a ’o Emmanuel a Macron tāne te mau ’ōpuara’a nā te ara – teie te parau a Emmanuel a Macron tāne – “rēhiti”, mai te ’ōpuara’a fa’a’amura’a i’a tinitō, ’e ’ua tūra’i i te mau ’ona atuhe’e ’ia fa’aea noa atu i rapae a’e iā Pōrīnētia Farāni, nō te mea: “ I ’ō nei ’o Farāni ! I ’ō nei, ’o Pōrīnētia Farāni.” (Macron 2021). [9]

I Hao, ’ua fa’arahi te ’ōrero a Emmanuel a Macron tāne i te mau tiotī’o’o o te mau reo i tūrorirori ’ē na tei fa’aro’ohia nō te pāto’i i te ’ōpuara’a fa’a’amura’a i’a. Hau atu ā, e toru ’ahuru (30), maha ’ahuru(40) mau ta’ata ’o tā’u i paraparau atu i te matahiti 2021, tei fāri’i i te ’ōpuara’a fa’a’amura’a i’a i tō’ū tae-mātāmua-ra’a i Hao i te matahiti 2019, tei ha’apāpū ē, e mea au a’e nā rātou te ’ōpuara’a o te RSMA nō te iti ’o tōna fa’a’ohipara’a i te moana ’e nō te mea ato’a te RSMA, ’eiaha roa atu mai te ’ōpuara’a fa’a’amura’a i’a, e ’ōpuara’a Farāni.

E piti ’ahuru ma ono matahiti i muri mai i te moura’a te mau tāmatamatara’a ’ātōmī i Patifita ’apato’a, tei te hiti ’o Hao ia Pōrīnētia Farāni, i raro a’e i te mau pirita’ara’a e te fenua Farāni ’e te fenua tinitō. Teie rā, tē hina’aro nei te nūna’a iho e taui i tōna huru ta’a’ē, nō muri  i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī, ma te ha’afatu-fa’ahou-ra’a mai te pū ma te tūra’ira’a te mau fa’ehau Farāni ’ia tāmā i te mau fenua ha’avi’ivi’ihia e te mau ’āuri teiaha, ma te onoono ē e tano roa terā fa’a’amura’a i’a i roto i tō rātou tairoto mai te peu e’ita e fa’atupu i te vi’ivi’i i roto i te tai. 

  • Bibliographie

    Pū a te Hau ti’a’au i te mau vi’ivi’i ’ātōmī (ANDRA), Les déchets radioactifs immergés. Dossier thématique de l’inventaire national des matières et déchets radioactifs, Châtenay-Malabry, ANDRA, 2017.

    Bruno a Saura, « Remembrance of the colonial past in the French islands of the Pacific: speeches, representations, and commemorations », The Contemporary Pacific, Tuha’a 27, na 2, 2015, ’api. 337-368.

    Tāpura nūmera nō te ihiihi ’ohie nō Pōrīnētia Farāni (CEROM), L’économie polynésienne post C.E.P: Une dépendance difficile à surmonter, 1995-2003, Papeete, Tahiti, Institut Statistique de la Polynésie Française (ISPF), Polypress, 2007.

    Emmanuel a Macron, ’Ōrero a te peretiteni Macron, Papeete, Tahiti, 27 nō tiurai 2021, ’itehia i te 03 nō ’ātopa 2022, https://www.youtube.com/watch?v=znxmm0mk86U.

    Flags of the World, « Hao (Tuamotu and Gambier Islands, French Polynesia) », 12 nō māti 2016, ’itehia i te 1 nō tītema 2022, https://www.fotw.info/flags/pf-tg-ha.html.

    Jean a Morschel, « L’atoll de Hao, entre réhabilitation des sites du CEP et enjeux de développement », Hermès, La Revue, Tuha’a. 1, na 65, 2013, ’api. 64-66.

    Teva a Meyer ’e Renaud a Meltz, « Hao, de la bombe française au poisson chinois », Revue Historique des Armées, Tuha’a. 2, na 299, 2020, ’api. 111-126.

    Tahiti Heritage, « Atoll de Hao. Du roi géant au CEP », 2021, ’itehia i te 15 nō tetepa 2022, https://www.tahitiheritage.pf/atoll-de-hao/.

     

  • Citer cette notice

    Référence(s) :

    Autrice(s) / Auteur(s) : Lis Kayser

    Kayser Lis, 2024, "Mai te tahua nu’u fa’ehau i te mihimihi ’ātōmī : faufa’a ’āfifi o te motu nō Hao", Dictionnaire historique du CEP, mise à jour le 5 February 2025