Skip to content

DOI :

Fa’a’āpīra’a hope’a i te mahana 22/01/2026
  • Fondée en 1875 par le Comptoir d’Escompte de Paris et le Crédit industriel et commercial (CIC) pour être la banque d’émission de la Cochinchine et de Pondichéry, la Banque de l’Indochine ouvre finalement une succursale à Pape’ete en décembre 1905 à la demande du gouvernement français qui craint une perte d’influence dans la région en raison de l’isolement des Etablissements français d’Océanie et de l’échec d’une première émission monétaire réalisée par la Caisse agricole de Tahiti [1]. Garantissant la stabilité d’un système monétaire qu’elle a assaini à son arrivée et donnant toutes les facilités nécessaires au développement d’une économie de traite basée sur les produits agricoles d’exportation, la nacre puis les phosphates, elle contribue au développement des grandes maisons de commerce tahitiennes[2]. Au lendemain de la Deuxième Guerre mondiale, la banque qui a sauvegardé son privilège d’émission pour la Polynésie – et la Nouvelle-Calédonie – est le seul établissement bancaire de la place. Conservés aux Archives Historiques du Crédit Agricole, les rapports de Jacques de La Rocque, directeur de la succursale au début des années 1960 permettent de comprendre le rôle de la banque dans la modernisation économique de la Polynésie française enclenchée dès la fin des années 1950 et de saisir les bouleversements occasionnés par l’arrivée du CEP auquel les rapports consacrent une rubrique spécifique à partir de 1963[3]

Sommaire

Page 1

I.Te Fare moni Indochine, ’ona ana’e te ti’a faremoni i Porinetia i te ’ōmuara’a nō te mau matahiti 1960 ra

I te ’ōmuara’a nō te mau matahiti 1960 ra, ua huehue te mau parau ha’apapa a te aveturu i te huru ’aifāito-’ore o te fāito tapiho’o porinetia honohia i te mara’ara’a o te mau poro’ira’a (faura’o pere’o’o uira e fāito taiaha, mauhaa fa’a’apu e pū-hāmani etv.) e i te itira’a o te mau hotu faufa’a nō tē hāpono (repo ma’atea, pūhā, vānira, pārau) [4]. Mai te peu ē ua riro te tāvirira’a hoho’a o te mau Révoltés de la Bounty i te hope’a matahiti 1960 ra, ’ei « fa’ahiahiara’a ta’a’ē » fa’aaura’a nō te mau tapi’onara’a faufa’a nō rāpae’au mai, ua topa rātou i te matahiti 1962 ra. Noa atu te topara’a o te mau moni-’āpī nō roto mai i te fa’arava’ira’a faufa’a nō te tapiho’o – te mau rohipāpa’i o te IIIra’a [o te] ’Ōpuara’a Tāpaematahiti (1961-1965), tē mata’u ra ïa i te he’era’a o te fāito o te orara’a nā roto i te ’ēfē ana’e o te tupu-rahi-raa ’ihinūna’a mā te tū’ati i te ho’ē topara’a nō te oho fa’a’apu – te aveturu o te ho’ē ïa « pū fifi ’ore »[5] o tei fa’a’ohipa i te  mau punavai (ressource) (’oia mau ho’i e 3 405 ’āfata-hōani mā tē ’āmui hau atu i te 645 mirioni Farāne CFP o te mau moni-vaiiho i te 31 nō titema matahiti 1962 ra) nō tē fa’atupu i te mau ha’apu’era’a (placement) ’ei farāne (51,3%) mā tē tapi’ona i roto i te fa’arava’ira’a faufa’a porinetia (26,3%), ’oia mau ho’i te mau fa’anahora’a [patura’a], te fāri’ira’a rātere e te

Page 2

faufa’a-mana’a-’ore (immobilier), ia au maita’i i te tauto’ora’a i ravehia e Jean Maxime-Robert, fa’atere rahi nō te fare moni, ia fa’aauhia ia Jean Cédile, fa’atere nō te piha-ha’a a te fa’atere-hau nō te Ara-Moana ra o Bernard Cornut-Gentille, nō tē fa’atupu i te mau tapi’onara’a ’ei turu i te fa’a-tau’āpī-raa e te fa’ahotura’a o te Fenua e maoro noa atu ā ’ona i te maura’a atu i te pēa nō tē nei’a.

E fa’aitoito ’ona ’ei hi’ora’a i te Taiete o te mau utara’a māreva natihau (TAI), ’ona ho’i te ho’ē fatu-moni-ha’a rahi, ia fa’atupu i te mau tū’atira’a nā te reva faufa’a nō te mahutara’a rātere o te ta’amotu. Mā tē tū’ati i te Société d’équipement de Tahiti et des îles (SETIL), e hōro’a ’ona i te mau moni-tārahu e aore ïa te mau fa’a’ohiera’a nā te mau taiete nō te ’ohipa huira’atira e rave ’āmui i te patura’a o te taura’a manureva nō Tahiti Fa’a’a fa’ata’ahia nō tē fa’a’ohipa i te vauvau porinetia mā te mau tū’atira’a natihau e nō te pāruru i te manahau’ē farāni i mua i te mau fifi nō te  « ha’amaritera’a » [6]. E rave ’āmui ’ona mā te moni i te patura’a e aore ïa i te fa’ararahira’a i te mau hōtera e fāri’i ra i te ho’ē nūmera tupu-rahi o te mau rātere. Ia au i te mau nūmerara’a a te Pū Fāri’ira’a Rātere, te nūmera rātere i tomo mai i Porinetia nā te manureva e te pahī, ua nu’u ïa mai te [rahira’a] 1 472 i te matahiti 1959 ra e tae atu i te 10 406 i te matahiti 1962 ra, tei raro a’e rā teie mau tai’o i te mau ’ōpuara’a, nō te mau tumu e rave rahi. Ua ha’aparuparau te mau hōtera i te mau pū teretere mā te fa’a’ohipa i te mau ho’o i ni’a a’e i tā te mau fāri’ira’a rātere ’ona e mā te fa’ahepo i te mau moni-fa’aau teitei roa ; te fifi terera’a faufa’a moni nō te ’āva’e mē matahiti 1962 ra i New York, ua fa’atupu te reira i te ma’irira’a o vētahi mau rātere marite o tei hau atu i te 60% o te tāato’a ; ’aore re’a e mau fa’anahora’a rātere tāpiri (huira’a pōpō, tahatai huira’atira, ’e’atoro nō te haere ’avae e aore ïa nā ni’a i te pua’ahorofenua, vāhi inura’a tī e fare tāmā’ara’a) ; ua tā’ōti’a te fa’aterera’a-hau marite i te nūmera manureva e nā Sydney mai ’ei Tahiti e ti’a ia tau atu ai i te mau Hau-’Āmui [Marite] ; ’aore e hōtera e tano nō tē fāri’i i nā 120 horopātete o te ho’ē « manuho’a » (jet) mā tē rere ra i te ho’ē « tere fa’anahohia ». I te mea e e mea iti i Porinetia te nūmera pū e tano e fāri’i i te mau rātere, ua fa’anaho te ’āpo’ora’a piha-fa’atere a te Pū fāri’ira’a rātere i te ho’ē ’ōpuara’a tāpaematahiti nō te ’ohipa-patura’a ia au i te fāito-moni 85 mirioni FCPF (17 mirioni i te matahiti ho’ē) ’aufauhia e te ’Āpo’ora’a rahi fenua mā te tauturu a te mau moni-pu’e nō te Tuha’a fenua a te FIDES. Teie nei rā, « nā roto i te ho’ē ’ere nō te mau moni-papa farāni », « te poritita a te fa’aterera’a-hau i te pae nō te tāpi’onara’a, i te mea ra ē ’aita ’ona e fa’atura maita’i ra i te mana’o tumu nō te 51% (moni-’āpī farāni) e 49% (moni-’āpī ’e’ē). I roto i te fā ’eiaha e fa’atāere i te fa’ahotura’a

Page 3

fa’arava’ira’a faufa’a nō Porinetia farāni, mai te mea ra ē te hina’aro, mā te ’ore te ho’ē a’e rēni arata’i i ha’amauhia, o tē fāri’ira’a ïa i te ho’ē tāhānerera’a teitei roa a’e nō te mau moni-’āpī ’e’ē mā te ti’aturi ē, nō te tahi roara’a taime, e ti’a i te mau moni-papa farāni ia tāpe’a i te pūai nō tē rave i te ho’ē tuha-’āmui » [7].

  • Figure 1

    Tāipe 1.  Aveturu nō te Fare moni Indochine, Pape’ete, ’ōmuara’a nō te mau matahiti 1960 ra. Puna : putua ta’a’ē.

Page 4

’Ārea’ i te mātete faufa’a-mana’a-’ore, ’ēna ’ona i tē ta’a’ēra’a i te mau matahiti 1961-1962, ’oia ho’i hou a’e i te taera’a mai o te CEP, nā roto i te ’ere o te mau fenua ti’ara’a maita’i, nā roto i te mau ho’o teitei e nā roto i te ’ere o te moni e vai ra io te rahira’a o te mau fatunoa’a. Nō tē ha’afaufa’a i tō rātou mau fenua, e tītauhia i te feiā-’ōpua o te mau nohora’a, ia fāri’i i te mau tārahu nō te 5 e 6 atu matahiti, ia mahere ana’e atu te mau fenua i tē ho’ohia, e ti’a māite mai te mau patura’a e, nō teie nei ā mau tumu, te mau pu’era’a faufa’a-mana’a-’ore, « e ma’a huru ’ana’anatae ’ore ri’i tō rātou ia oti ana’e mai ». E mea pa’ari roa te mau ho’o: « nō rave-noa-hia atu ra te ho’ē tapiha’ara’a nā te vāhi o te Mātete, mā te fāito ’aore ā i tupu a’e nei nō te [Farāne] FCFP 22 500 i te mētera tūea, e ’inaha tae roa mai i teie mau ’āva’e hope’a, i ’itehia

Page 5

na te ho’o nō te 12/15 000 ’ei fāito ’ēna i te teitei roa. I roto i te mau mata’eina’a, e tāta’ipiti te ho’o-fa’ahou-ra’a o te tahi mau fenua i te taime a ho’ohihia mai ai rātou i te matahiti 1960 ra. Tē mau nei tātou, mā te ho’ē puna pāpū i nā ha’amāramaramara’a e 2 i raro nei » [8]. Te fa’aarara’a i te ha’amaura’a i te ho’ē o te « pū ’ātōmī » i te hope’a matahiti 1962, tē ha’apāutuutu ra ïa i te mau hi’ai mā tē tauturu i vētahi mau fatu fenua ia rave i te mau ho’ora’a maita’i [9] [10].

Nō Robert Luc, ’Āparu rahi nō Farāni i San Francisco, te pūtahi (monopole) faremoni nō te Fare moni Indochine mā tē ’āpe’e ho’ēā taime i te pēa nō te nei’a e te tāato’a o te mau ’aitere nō te fare moni, ua fa’atupu rā ïa « i te ho’ē nene’ira’a fifi » i ni’a i te mau rātere ’e’ē, ’oia mau ho’i « te mau vārua marite » : « nō tē raveraahia te reira e te Fare moni Indochine, ’aita ïa e riro ra, nō tōna a’e i’oa te tumu, ’ei tāmarū i teie nene’ira’a ». I te taime a matara ai o Tahiti i te ao nō rāpae, « e riro te oraora o teie pūtahi i tē hōro’a i te ho’ē hoho’a hape roa nō te huru fa’anahora’a a Farāni e te Vra’a [o te] Repupirita i tāna ’ahopa i Porinetia » [11]. E riro atu ho’i ïa i tē fa’aō mai i Tahiti i te 2ra’a o te fare moni farāni : « e mea rū teie huru fa’aotira’a, ’inaha, te ’oi’oi e ’aore ïa te tāere, e ti’a mai te ho’ē fare moni ’e’ē nō tē ani i te parau fa’ati’a nō te ha’amau i te ho’ē pū i Pape’ete. Te Fare moni nō Hawai’i ihoā rā, o tē fa’aupu mau atu i te reira ia tae noa atu i te mahana » A tia’i noa atu rā, ua ha’apāutuutu tauvere ’oi’oi te taera’a mai o te Pū tāmatamatara’a nō Patitifa (CEP) te ti’ara’a nō te fare moni, i te matahiti 1963 ra’a ihoā, e tē ’ite ra i tāna punavai i tē hotu-rahi-mau-raa nā roto i te mau tarira’a rahi i noa’a mai tō te haumetua mai nō te ’āfata a te CEP e aore ïa mā tē tū’ati i tōna ha’amaura’ahia [12].

 

  1. Te mau ’ēfē fa’arava’ira’a faufa’a e tōtiare nō te ha’amaura’ahia te CEP

 

I roto i tāna Parau ha’apapa-Hi’o-’āmui nō te matahiti 1963 ra, tē ’ite ra te fa’atere nō te aveturu nō Tahiti ē ua tāpa’ohia te matahiti « nā roto i te ho’ē tauira’a faufa’a nō te mau terera’a fa’arava’ira’a faufa’a tumu » : « te moni-’āpī nō te mau hāponora’a mātauhia, repo ma’atea, pūhā, vānira, pārau, ua topa fa’ahou ri’i ā. ’Āre’a i te fāri’ira’a rātere ra, i te mea ra ē ua tāpae i te mau ti’aturi i papahia i ni’a ia na. Teie mau rā ho’i, te ha’amaura’a i te 2ra’a o te vaeha’a o te matahiti, ua fa’a’arepu roa te mau ’ohipa matamua a te Pū tāmatamatara’a ’Ātōmī i te orara’a

Page 6

fa’arava’ira’a faufa’a e tōtiare o te Fenua. Te mau ho’ora’a rahi roa i te mau fenua, te taera’a mai e rave rahi rave-’ohipa tīvira e fa’ehau, te ha’amatara’a o te mau ’ohipa rarahi nō te patura’a, ua ’āfa’i mai te reira i te ho’ē ’ōta’ara’a fāito rahi nō te moni i te Fenua » [13]. Nō te mea ïa te ’ū’ana o te tārena nō te patura’a i ni’a ānei i te mau motu, i Tahiti ānei, e te taera’a mai o te mau auhānere fa’ehau e/aore ïa feiā-’aravihi tīvira fātata i tē tāpapahia mai e tō rātou mau ’utuafare, ua hōro’a tā’ue te reira i te mau taiete tapiho’o e pū-hāmani o te Fenua i te mau ’uputa rahi, mau puna nō te rohira’a ’aore ā i tupu a’e nei. Te aveturu mā [tāna] rohira’a « tē tupu ra i roto i te mau tātuha’a maita’i » nā roto ānei i te tumu nō te ha’afaremonira’a a te mau tīpae ’āpī mai, te mara’ara’a ānei o tōna rarahi o te mau tapifa’aau (affaires) mā te mau taiete pū-hāmani e tapiho’o – nō te 2 matahiti, ua tāta’ipiti te rarahi o tāna mau ’aitārahu e ua amo i tāna mau ’āpī i te mau fāito ’aore a’e nei i nae’ahia –  ua fa’ata’a maori [te avaeturu] i te ho’ē tuha’a o tāna Parau ha’apapa fa’arava’ira’a faufa’a ta’a’ē mauā nō te CEP, mā te hi’o māite i te nu’ura’a o te mau ’ohipa e mā te tāpa’o i te huru ’aifāito-’ore o te tupura’a e fā mai.

Tāipe 2. Mau tuha’a nō te Parau Ha’apapa fa’arava’ira’a faufa’a matahiti 1964 a te fa’atere nō te aveturu nō Pape’ete nō te Fare moni Indochine. Puna : Piha nō te mau Putuapuna tu’ā’ai – Crédit Agricole, cote 439 AH 320).

 

 

Parau ha’apapa fa’arava’ira’a faufa’a (’api 39)

Matahiti 1964

 

PŪ TĀMATAMATARA’A ’ĀTŌMĪ

——————————————

(C.E.P.)

Te hi’ora’a ’āmui nō i te rohira’a fa’arava’ira’a faufa’a i Porinetia farāni i te matahiti 1964 ra, tē vauvau maita’i mai ra ’ona i te fa’ahotura’a rahi o te tāato’a o te mau tū’ohipa, e, mā te ta’a’ē, tō te mau patura’a, te mau poro’ira’a e te rahira’a moni. Tē fa’a’ite ato’a mai ra ’ona i te ’ere o te rima-rave fa’aineinehia e fa’aineine-’ore-hia.

Ua riro te Pū Tāmatamatara’a ’Ātōmī ’ei rāve’a faufa’a nō te mau tupura’a ’ohipa ’ihehia.

 

PATURA’A

Nā roto i te ’ōta’ara’a o te huira’atira [o tei] hau o tāna i fa’atupu, (6.000 ia au i te mau hi’opo’ara’a putuhia), ua fa’a’ū’ana te C.E.P., a 18 ’āva’e atu ra, i te fifi nō te nohora’a i Pape’ete. Te mātete nō te faufa’a-mana’a-’ore, mai te peu e ’aita ’ona i ’ite fa’ahou na i i te piha’ara’a nō te matahiti 1963 ra fa’aupuhia e te mau ho’ora’ahia mai te mau fenua rarahi e te C.E.P., ua vai maita’i roa rā ’ona. E riro rā ’ona i te ine atu ā i te ’ōmuara’a nō te matahiti 1966 ia oti ana’e mai te mau patura’a ’āpī e tuatāpapa-hu’ahu’a-hia atu e tā tātou tuha’a « Mātete nō te faufa’a-mana’a-’ore ».

Page 7

MAU PORO’IRA’A

Mai te Farāne CFP 2.894.000.00 i te matahiti 1963 ra, ua tāpae rātou i te FCFP 6.692.000.000 i te matahiti 1964 ra. Te C.E.P. ana’e tei poro’i ’afaro nō te FCFP 1.928.000.000 tauha’a-ho’o (mā tē ’ore e tai’o i tei tāpo’ihia ’ei parau huna fa’ehau). I ni’a i te mau 4.764.000.000 FCFP, te tahi atu mau poro’ira’a ravehia e te feiā-poro’i [nō te] fenua, e ti’a roa ia fa’aau-maita’i-hia ē e 2 mīrīa o tei tāpa’ohia nā te C.E.P. e ’aore ïa te mau Tōtaiete nō te mau ’Ohipa Rarahi.

 

MAU FĀITO-HAU TĀPURA FAUFA’A

Ua matara mai ïa te ho’ē fāito-hau o te mau fa’aōra’a [a te] tāpura faufa’a ’ite-’ore-hia e tae roa mai i teie nei. Te faufa’a o te mau punavai (ressource) tūte, nō roto mai ho’i ïa i te mau tūte i ni’a i te mau oho poro’ihia. I fāna’o na te C.E.P. nō tāna mau poro’ira’a i te ho’ē tārifa fa’aitihia mai i te 3% ia au i te faufa’a.

Te ’Āpo’ora’a rahi Fenua, mā te ’imi i te mau punavai ’āpī nō tē amo i te mara’ara’a o te mau rave-’ohipa a te Hau o tāna i fāri’i a’e nei, ua fa’aoti ïa e tūra’i i teie tārifa i ni’a i te 5% nō te matahiti 1965.

—————————————

Parau ha’apapa fa’arava’ira’a faufa’a (’api 40)

Matahiti 1964

 

MARA’ARA’A

Ua tauturu te maita’ira’a o te tāpura faufa’a i te fa’atupu i te mara’ara’a e vai ra. Te fāito-pau o te Fāito tapiho’o a te Fenua, ua tāpae ïa mai te 85 mirioni Farāne CFP i te matahiti 1959 ra i te [fāito] hau atu i te 4 mīria i te matahiti 1964 ra.

Ta tātou ne’ia pāpie faremoni, ua tāpae ïa

mai te                          476            mirioni                        hope’a matahiti 1959

                  i te                               668                 ”                             hope’a matahiti 1962

                  i te                               754                 ”                             hope’a matahiti 1963

e i te                         1.016                 ”                             hope’a matahiti 1964

Teie huru ’orura’a o te Terera’a moni-fa’aau (o tei vai ra tōna ’aveama ’ei moni-pāpa’i), ’aita e tū’ati roa ra i te ho’ē fa’atupura’a tūēa i te mau maita’i e te mau tāvinira’a hōro’ahia mā te ’ai-taui.

E tupu mai ïa te pa’i’umara’a tāmau o te orara’a moni o te mau maita’i e te mau tāvinira’a e vata ra. E fa’a’ite mai ’ona ia na i roto i te ’aitoro mana o te fāito-ho’o o te orara’a o tei amohia [mā te fāito] 118,62 i te 1mua nō Fepuare matahiti 1963, [i ni’a i] te 135,46 i te 30 nō novema matahiti 1964, noa atu ïa te mau itoito o te mau tāvinira’a fa’arava’ira’a faufa’a e te ho’ē fa’atopara’a nō te mau ture fa’aō i ni’a i te tahi mau tauha’a nō te ’aimamau.

Te mara’ara’a o te moni a te mau rave-’ohipa a te Hau e tā te mau rave-’ohipa a te tuha’a unuma, e riro ānei i te ’aufauhia e te mau ’ō’oti o te mau tūte, e aore ānei i ni’a i te fa’aaura’a o te mau ho’o.

Teie mau ravera’a, ’aita atu e rōromara’a maoti rā nā roto i te hope’a o te mau fa’aōra’a rarahi i te moni ’āpī i roto i te fa’arava’ira’a faufa’a tahiti (mā te rāve’a nō te ’aufaura’a i te mau ’ohipa rarahi e te ha’ape’era’a i te mau tārahu), nō te mea ’aita ā i noa’a mai atu ra te rāve’a nō tē fa’atano i te terera’a fāito-hau e aore ïa nō tē fa’a’ohipa ia na nō te mau tapi’onara’a.

Ua fa’aitoito tā tātou Aveturu ia ’ore ’ona iho ia turu i te ’aerera’a o te mau ’ohipa ha’amara’ara’a mā tē ’ape i te ho’ē poritita nō te ’aitārahu ti’amā roa.

’ERERA’A i te RAVE-’OHIPA

Mai te tahi atu mau tuha’a unuma, ua naea’ehia ta tātou aveturu e te ’erera’a fa’atupuhia e te tihepura’a o tei ravehia e te C.E.P. e tāna mau taiete tāpiri.

I te matahiti 1962 ra, i mata’u na te Fa’aterera’a-hau i te ’orera’a e noa’a te ’ohipa a te mau u’i ’āpī nō Porinetia i muri a’e i tā rātou tau ha’api’ira’a ; 1.500 ta’ata Tahiti o tei fa’areva-’ē nō tē ’imi i te ’ohipa i Niu-Taratoni.

—————————————

Page 8

Parau ha’apapa fa’arava’ira’a faufa’a (’api 41)

Matahiti 1964

 

Ua taui ta’a’ē roa te vaira’a i teie nei. Nā roto i te poritita nō te moni-’ohipa fa’ahiahia, ua manuia te C.E.P. i te tihepu 2.000 ta’ata, e mau rima-rave e e mau rave-’ohipa fa’aineinehia ihoā rā. E mea fifi roa teie [fa’anahora’a], e ’inaha ’aita ’ona e tau’a roa ra i te fa’aineinera’a i te feiā ’āpī e matara mai ra nā te fare ha’api’ira’a, e, mā te tūra’ihia e te mau fa’ahepora’a rū, ’aita ’ona e māna’ona’o ra i te ha’afifira’a o tāna e fa’atupu ra nā roto i te tihepura’a io vētahi atu mau fatu-’ohipa.

Te mau Tōtaiete ’Ohipa Huira’atira, tē fa’a’afaro nei ïa i teie vaira’a mā tē fa’ahaere mai i te mau rave-’ohipa ’aravihi nā ’Europa mai, Pāniora, ’Ītāria, Uāhutarema (Portugal). Ua mana’o te Fa’aterera’a-hau e fa’ahaere mai 600 ta’ata nō Réunion mai. Ua ’ōtohe rā ’ona nā roto ïa i te [pāto’ira’a] a te ’Āpo’ora’a Rahi Fenua.

Tē tāfifi ta’a’ē ra te tuha’a fa’a’apu nā roto i te ’aitata’u a te C.E.P. ; ua fa’aru’ehia te mau tanura’a [mā’a], e tē taupuupū ra te pōfa’ira’a taofe.

Ua pau tā tātou Aveturu, nō te ārea 18 ’āva’e, 60% o tōna mau rave-’ohipa o tei hema i te mau moni-’ohipa fa’ahiahia a te C.E.P. e te mau taiete tāpiri.

Te raura’a o te mau fa’anahora’a e te mau moni-’ohipa, ua fa’atāpae roa te reira i te fa’atupu i te ho’ē hiro’aro’a o te pupu ta’ata ’aore i vai a’e nei i Tahiti. Te mauruuru-’ore o te mau rave-’ohipa a te Hau nō te Fenua nei, ua fa’atupu ïa i te ho’ē fa’aeara’a ’ohipa nō te 10 mahana, i te ’āva’e tenuare matahiti 1965 ra, mā tē fa’ahuma i te tāato’a o te mau Piha-arata’i, 60 mirioni farāne CFP o tei hōro’ahia nā rātou nō tē ha’afaufa’a fa’ahou i te fa’anahora’a o te matahiti 1965 ra, ’oia ho’i te ho’ē ha’amara’ara’a i ni’a i te 25% fāito tanotano.

—————————————

 

’Oia mau, te fare moni, nā mua roa, o te autau’ati (partenaire) tumu o te mau « ’ohipa rarahi i Patitifa ». I te mau fa’a’ohiera’a mātau hōro’ahia e te aveturu nā te mau taiete na’ina’i ti’ara’a pū-hāmani e aore ïa tapiho’ora’a ’ei papa terera’a moni-pu’e e aore ïa tauturu i te patura’a (Fare pia nō Patitifa, Lecaill e Bordar etv.), e ’āmui maori mai i te 2 nō te vaeha’a matahiti 1964 ra o te mau ’āfata ’aituru i ni’a i te mau mātete piha-arata’i ’ei maita’i nō te mau tōtaiete e rave rahi nō te mau ’ohipa rarahi. Nā roto i te mau fifi fārereihia nō te fa’atano i tā rātou arata’ira’a, ua ha’amatahia rātou i te fa’a’ohipa i te mau ’āva’e hope’a ana’e o te matahiti, e, a ta’a atu ai i te Tōtaiete tāipura’a, ’aita ïa i fa’a’ohipa-rahi-roa-hia mai tei tāpa’ohia na. Ua ’iriti ato’a te aveturu i te mau rēni nō te ’aitārahu nā te ho’ē autoru’ahuru fatu-’ohipa na’ina’i i Tahiti o tei fa’aho’ona tāta’itahi nō te ’ohipa a te CEP i te mau mātete fāito mai 2 e 4 atu mirioni CFP.

Ua ho’i fa’ahou mai te mau parau ha’apapa – mau tai’o e mau hoho’a-pata ’ei tūru’i – i ni’a i te mau ’ohipa fa’ararahira’a e fa’a-tau’āpī-ra’a i te uāhu nō Pape’ete. Tārenahia nō te roara’a e 2 matahiti, ua pūpū-mau-hia rātou i te Tōtaiete farāni nō te mau taiete nō te Tāiupura’a e te mau ’ohipa huira’atira [14]. Ua tātara hu’ahu’a ato’a rātou i te patura’a o te mau ha’amaura’a tīvira e fa’ehau a CEP e te CEA i roto i nā matahiti 1964 e 1966 ra : i ’Ārue, ’ei reira te ho’ē pūhapa

Page 9

fa’aauhia ia fāri’i e 2 000 ta’ata (fa’ehau taupo’o ’uo’uo, pāito fa’ehau etv.) e te māteria, ua tāmaumauhia te mau fare rarahi hāmanihouhia i reira, i te matahiti 1964 ra, e te mau fa’ehau nō te pāito, ’āre’a rā te mau ’ohipa tāmuta (niura’a, papa tīmā, tunura’a mā’a, vāhi tapi vai e haumiti, utuutura’a-ma’i, piha-’ohipa etv.), ua hōro’ahia ïa nā te mau taiete na’ina’i o te Fenua ia au i te mau rāve’a o te rima-rave ; i Ta’aone, ’ei reira e ha’amauhia ai te tū’ohipa nō te fa’aterera’a a te CEP e te tāato’a o te mau tāvinira’a tāpiri, te mau tahua ’ohipa fāito rarahi roa atu, ua noa’a mai te reira nā roto i te mau tōtaiete haumetua (’Ohipa Rarahi nō te Hiti’a-o-te-rā, Tōtaiete rahi nō te mau taiete) ; i Māhina, te tahi mau mātete nō te patura’a, ua hōro’ahia ïa i te mau taiete fenua (Sin Tung Hing), ’āre’a rā i te rahi o te mau ’ohipa ra, nā te Tōtaiete nō te mau tāipura’a e te Tōtaiete rahi o te mau taiete ïa te reira, e, nō te ’ere i te rima-rave vata ’ei reira, o tei fa’a’ohipa rahi i te mau patura’a hāmanihouhia i te haumetua. ’Āre’a i te mau ’ohipa nā te mau motu ra, ua pūpūhia ïa i te mau taiere rarahi haumetua, e ’aore te reira i ha’afāna’o i te fa’arava’ira’a faufa’a a te Fenua (Dumez-Citra nō Moruroa e Fangataufa, Tōtaiete nō te mau ’Ohipa rarahi nō te Hiti’a-o-te-rā i Hao etv.) [15].

 

Tāipe 3. Mau tuha’a nō te Parau ha’apapa fa’arava’ira’a faufa’a matahiti 1965 a te fa’atere nō te aveturu nō Pape’ete nō te Fare moni Indochine. Puna : Piha-’ohipa nō te mau Putuapuna tu’ā’ai – Crédit Agricole, cote 439 AH 321).

Page 10

PŪ TĀMATAMATARA’A ’ĀTŌMĪ

——————————————–

(’api 51)

Te Pū Tāmatamatara’a ’Ātōmī nō Patitifa i te matahiti 1965 ra mai te matahiti 1964 ra, tē tāmaru (domine) nei ’ona i te ’ohipa fa’arava’ira’a faufa’a i Porinetia, e te mau fifi e tupu mai nā roto i tōna ha’amaura’ahia, tē tārava ra te reira nā te tāato’a o mau tuha’a o te rohiara’a.

 

A/ MAU ’OHIPA RARAHI

E fa’ahiti poto noa tātou i te mea faufa’a :

I/ Pū tūpitara’a i ni’a i te mau motu nō Moruroa e Fangataufa – Pūpūhia i te Pupu nō te mau Taiete Dumez-Citra.

-Patura’a nō nā [motu] tāta’itahi i te ho’ē taura’a manureva fāito tanotano nō te manureva DC 4 e aore ïa Bréguet tahua 2, e nō te fa’anahora’a tīpae nō te mau manuā tama’i (uāhu, tahatai-tīpaera’a).

-Patura’a e rave rahi pare-tīmā nō te fa’aterera’a i te mau tūpitara’a e te mau hi’opo’ara’a.

Te tāato’a o te rave-’ohipa i ni’a i teie nā motu e 2, e ora ïa i roto i te mau fare rarahi – pū, manuā-rātere-tahito nō te mau rēni nō ’Afirita ’Apato’erau, fa’aineinehia nō teie ’ohipa e o tei tāpapa atu i te motu nō Hao i te taime nō te mau tārena tūpitara’a.

II/ Pū nahonaho i ni’a i te motu nō Hao – Pūpūhia i te Pupu nō te mau Taiete arata’ihia e te Tōtaiete nō te mau ’Ohipa Rarahi nō te Hiti’a-o-te-rā.

-Patura’a i nā pū rarahi e 2 nō te nohora’a e nō te ’ohipa, te ho’ē nō te fa’ehau mau ïa nā te C.E.P., te tahi ra mā te mau piha tuatāpapa nā te C.E.P. (Tomitera nō te Ito ’Ātōmī) mā te mau aroā e ti’a nō te Pū Uira – Ha’ama’arora’a pape miti … etv …

-Patura’a i te ho’ē taura’a manureva natihau hau ri’i atu [te roa] i tō Pape’ete.

…/…

(’api 52)

-Patura’a nō te fa’anahora’a tīpae nā te tairoto e ti’a ia fāri’i e rave rahi pahī-uta e manuā tama’i.

-Fa’ahohonura’a i te ava ’ōtahi o tei tītau na i te mau ’ohipa māite e te ataata.

-Patura’a i te ho’ē vāhi nō te ’aina-ta’ero-’ātōmī-ra’a i te mau manureva e te mau māteria huru rau.

 

III/ PŪ TURU NŌ TAHITI

 

a)Uāhu nō Pape’ete e Pū ’Ihitai

Fātata roa i te oti hope te fa’anahora’a o te Uāhu nā roto i te Tōtaiete nō te mau Tāipura’a. Te ārea nō te Pū-tātā’ī pānu e te mau vāhi-’ohipa a te D.C.A.N., ua oti ïa a rave rahi a’e nei ’āva’e, e ’oia ato’a te pare pāruru i te uāhu, nō te ho’ē roara’a auta’a e 800 mētera. Ua ha’amaita’i-roa-hia te vaira’a o te uāhu ’āpī nō te tapiho’ora’a i « Motu Uta », e ua naho te mau uāhu. E 2 fare maeha’a i fa’ati’ahia ; tē ravehia mai ra te 3raa. Ua oti ato’a te uāha nō te tīpoto fa’ehau e te mau « vāhi tīpaera’a » nō te L.T.C. Te hāmanihia mai ra te ’e’aturu e nāni’a atu i te aramiti nō Taunoa, ’ēna te mau pou i te nahora’a.

Te tere maita’i ra te mau patura’a o te Pū ’Ihitai o tei pūpūhia i te mau Taiete ONATER-SOFEL e SIN TUNG HING. E ’ōpuahia atu te fa’atōra’a.

 

  1. b) Pūhapa Fa’ehau i Ta’aone

I ti’a na i te C.E.P. i tē pārahi i te ’ōmuara’a o te matahiti i roto tāna pūhapa i Ta’aone. E ha’apūra’a nō te ho’ē ’āpapara’a fare-patu nō te fa’aterera’a, nō te ho’ē fare ma’i [fāito] 125 ro’i, nō te mau nohora’a e naho ia fāri’i 900 ta’ata e, ’ei reira ra, e 500 ïa piha nō te mau ta’anoa, te ho’ē fare tāmā’ara’a nō te mau ’ōfītie e te ho’e fare tāmā’ara’a nō te mau raro-’ōfītie. Tē fa’aotihia mai ra teie nā fare e 2 e vai ra i te pae tahatai o Ta’aone, e tē hā’ati ra i nā pae ’atau e ’aui i te Hōtera Ta’aone. Ua riro ’ona ’ei

Page 11

’āua nō te tahua fa’ehau. E riro teie fātatara’a i te ’ume mai i te tahi hoānira’a, e a riro ato’a atu ai ho’i i te ha’afifi pāpū mai ia na i te pae nō te fāri’ira’a rātere.

E mea huru ruperupe te fa’anahora’a o te mau patura’a fare nō te fa’aterera’a, nō te mau fare tāmā’ara’a e nō te fare ma’i. Teie nei rā, ua patuhia te mau nohora’a ta’ata-ho’ē mai te tahi pu’era’a rahi nō te mau patura’a fare na’ina’i

…/…

(’api 53)

[fare] hāmanihouhia, nā te tahua-raro ana’e e i raro roa atu, ’āpapahia nā te roara’a o te mau aroā mā te poro ti’a. Ua hāhuhia te tāato’a o te mau tumu-rā’au. Te huru nō na’uanei o teie mau « patura’a », ’e’ere ïa i te mea hāviti roa. E ti’a, i te paraura’a ra, e ha’amaita’i ia na nā roto i te tanura’a rāau iti e tiare.

’Aita atu e ti’a maoti rā i tē tātarahapa i tō teie tuha’a nō Ta’aone fa’ata’a-roa-hia ’ei fa’aeara’a e fāri’ira’a rātere, tū’inoraahia nā te ha’amaura’a o te ho’ē fa’anahora’a fa’ehau.

 

  1. c) Pūhapa o te C.E.A. i Māhina

Te Tomitera nō te Ito ’Ātōmī, ua pārahi, ’ona ato’a, i roto i tōna mau nahonahora’a i Māhina, 15 kiromētera te ātea ia Pape’ete. Hau atu i te 2 au’ahuru o te mau fare-patu rarahi e fāri’i i te mau tāvinira’a piha-arata’i, nō te ārai-pāruru, nō te hi’opo’ara’a ’ihiora etv… te mau vāhi tuatāpapara’a, te mai vāhi-’ohipa fa’atanotano āuira, te mau vaira’a tauha’a māteria. Ua fa’ati’ahia i reira, i Māhina, i ni’a i te ho’ē vāhi i vai na ’ei ari ’ā’ano, te ho’ē ’oire iti i rāpae a’e ia Pape’ete, o tei ’ore e ha’afifi noa a’e i te ta’ata, tei hōro’a i te ’ohipa nā te huira’atira o te mau mata’eina’a tāpiri, mā te hoho’a o tei riro maita’i na ho’i ia fa’a’ohipahia e te C.E.P.

Te tāato’a o te mau ’ohipa rarahi o tā tātou i tāpa’o a’e nei, e ō ïa i roto i te tuha’a hope’a.

I Moruroa e Fangataufa, ua oti te ha’a-rahi, ua topa te pāruru o te parau huna a ti’a mai ai te mau fa’anahonahora’a ’aravihi.

I Hao, ua ’avarihia te tahua [taura’a manureva] i te ’āva’e tenuare 66, e te mau ’ohipa fa’aotira’a ana’e o tei pū’oihia atu e tae noa atu i te ārea ’āva’e Mē/Tiunu 66.

I Pape’ete, mai te reira ato’a nō te tuha’a faufa’a o te mau patura’a.

Te mau taiete rarahi nō te mau ’ohipa, ua ha’amata i te fa’aho’i mai te tahi pae o ta rātou mau rave-’ohipa, te mau rima-rave ihoā rā nō Uāhutarema (Portugal) tihepuhia e Dumez nō te ho’ē tau nohora’a e 4 ’āva’e e te mau « Bretons » fa’a’ohipahia, nō te ho’ēā tau, e te mau ’Ohipa Rarahi nō te Hiti’a-o-te-rā. Te rahira’a o te fa’aāteara’a i teie mau tōtaiete, e ravehia atu te reira i te ārea nō te vaeha’a matamua matahiti 1966, e e toe noa mai ïa te tahi ri’i mau ta’ata nō te haumetua i te hope’a matahiti nō tē ha’apa’o i te pāpūra’a o te mau ’ohipa.

…/…

 

Mai te matahiti 1966 mai ra, ua ō teie mau ’ohipa i roto i tā rātou fa’anahora’a hope’a : « i Moruroa e Fangataufa, ua oti te ha’a-rahi, ua topa te pāruru o te parau huna a ti’a mai ai te mau fa’anahonahora’a ’aravihi, i Hao, ua ’avarihia te tahua [taura’a manureva] i te ’āva’e tenuare 66, e te mau ’ohipa fa’aotira’a ana’e o tei pū’oihia atu, i Pape’ete, mai te reira ato’a nō te tuha’a faufa’a o te mau patura’a » [16].

Ua ha’amata te mau taiete rarahi i te fa’aho’i mai i te tahi pae o ta rātou mau rave-’ohipa, ’oia mau ho’i te mau rima-rave nō Uāhutarema (Portugal) e ’aore ïa te mau Bretons tihepuhia e Dumez e ’aore ïa e te mau ’Ohipa Rarahi nō te Hiti’a-o-te-rā nō te ho’ē tau nohora’a e 4 ’āva’e.

Page 12

Te rahira’a o te fa’aāteara’a i te mau tōtaiete, e ravehia atu te reira i te ārea nō te vaeha’a matamua matahiti 1966, e e toe noa mai ïa te tahi ri’i mau ta’ata nō te haumetua i te hope’a matahiti nō tē ha’apa’o i te pāpūra’a o te mau ’ohipa. I te ’āva’e titema matahiti 1966 ra, te vaira’a o te mau ’āfata ’aituru nō te Fare moni Indochine nō matahiti i ma’iri, tē fa’a’ite maita’i mai ra i te ho’ē topa o te mau ’aituru hōro’ahia nā te mau tōtaiete haumetua ra, ’āre’a i te tahi atu [mau ’aituru ra], e vai hōro’ahia [ā] nā te mau fatu-’ohipa nō te Fenua ia fa’atupu atu rātou i te mau ’ohipa fa’aoti. I te hope’a nō te matahiti 1967 ra, te fāito « ’ohipa huira’atira e patura’a fare » o tei tai’ohia ’ei ’āfara’a o te mau ’aitārahu ’ei taime poto i te matahiti i mahemo, ua topa te reira mā te 60%, tē mara’a ri’iri’i ra te mau poro’ira’a ia au i te taiaha e tē topa rahi atu ra ho’i ia au i te faufa’a (topa o te mau poro’ira’a o te mau mātini pātano, te mau mātini āuira, te mau oho tō’āuri (sidérurgique), o te māteria utara’a etv. tītauhia ’ei fa’aineinera’a nō te ha’amatara’a o te CEP e te CEA). O te hope’a ïa o te mau « ’Ohipa Rarahi nō Patitifa ».

Mā tē tāpa’o i « te fa’ahiahia ’aore ā i ’itea a’e nei » fa’atupuhia e te taera’a mai o te CEP, tē ha’ape’ape’a ra te fare moni [Indochine] i te mau ’ēfē fa’arava’ira’a faufa’a, faufa’a moni e tōtiare o te ha’amaura’a. ’Oia mau, tei ha’afifi ra te mau ’ohipa i te fāito-pau o te fāito tapiho’o (te tāhānerera’a nō te pārurura’a o te mau poro’ira’a nā roto i te mau hāponora’a, i vai na i te 42% i te matahiti 1962 ra, ua topa mai ïa i te 10% i te matahiti 1966 ra), ’āre’a i « te mau tūte nō te poro’ira’a ra e riro ’ei faufa’a o te mau fa’aöra’a tūte, ua matara mai ïa te tahi fa’ahiahia ’aore ā i ’itea a’e nei nō te mau faufa’a-moni o te Fenua, te mau moni-tomo tāpura faufa’a mā tē hau atu nā te 300 mirioni i te mau ’ōpuara’a ravehia i te ’ōmuara’a matahiti 1965 ra » [17]. E ha’afānau mai te reira huru tupura’a ’ohipa i te ho’ē mara’ara’a o tei ’ore e fa’aea i te nu’u. Te nei’a o te moni pāpie a te fare moni, ua tāpae mai i te 754 mirioni i te hope’a matahiti 1963 ra, i te 1 016 mirioni i te hope’a matahiti 1964 ra : « teie huru ’orura’a nō te terera’a moni-fa’aau, ’aita e tū’ati roa ra i te ho’ē fa’ahotura’a tūea i te mau maita’i e te mau tāvinira’a hōro’ahia ’ei ’ai-taui. E fā mai ïa te ho’ē pa’i’umara’a tāmau o te orara’a moni o te mau maita’i e te mau tāvinira’a e vai ra ». Te ’aitoro (indice) mana nō te fāito-ho’o o te orara’a, e tāpae mai te 118,62 i te 1mua nō fepuare matahiti 1963 i te 135,46 i te 30 nō novema matahiti 1964, noa atu ïa te mau itoito o te mau tāvinira’a fa’arava’ira’a faufa’a e te ho’ē fa’atopara’a o te mau ture fa’aō i ni’a i tahi mau tauha’a nō te ’aimamau. [Mā te] aneane, ua fa’ariro te fa’atere ē « ’aita atu e rōromara’a tō teie mau ravera’a maoti rā nā roto i te hope’a o te mau fa’aōra’a rarahi mai i te moni i roto i te fa’arava’ira’a faufa’a tahiti (mā te huru nō te ’aufaura’a i te mau ’ohipa rarahi e te ha’ape’era’a i te mau tārahu), nō te mea ’aita ā i noa’a mai atu ra te rāve’a nō tē

Page 13

fa’atano i te terera’a fāito-hau e ’aore ïa nō tē fa’a’ohipa ia na nā te mau tapi’onara’a ho’ona », e ua fa’aitoito ia na iho eiaha ia turu i te pararera’a o te mau ravera’a ha’amara’ara’a « mā tē ’ape i te ho’ē poritita nō te ’aitārahu ti’amā roa » [18].

Mai te tahi atu mau taiete ato’a nō te tuha’a unuma i Tahiti, ua nae’ahia te aveturu i te ’ere rave-’ohipa nā roto i te tihepura’a e te fa’atō’una (surenchère) [i te] moni-’ohipa e raveravehia e te CEP e te mau taiete tāpiri [19]. Nō te fa’atere ra, nā roto i te mau pu’etau nō te fetu i te mau mātete [pu’etau] poto roa ’ino, ua fa’ahere mai te mau tōtaiete rarahi nō te mau ’ohipa huira’atira i te mau rave-’ohipa ’europa fa’aineine-ta’a’ē-hia [20] mā tē « ha’apau ti’a roa i te mau motu i tō rātou huira’atira tāne pāutuutu ». Mai te peu teie fa’ahoho’ara’a, mātau-maita’i-hia i taua tau ra, ’e’ere i te mea pāpū roa ia au i te hi’ora’a nūmera, ’inaha ho’i tē tāmau ra te mau taiete i te haru haere rātou rātou iho i te rima-rave, mā tē fa’atupu ho’i i te ho’ē « pa’i’umara’a tu’utu’u-’ore o te mau moni-’ohipa, nā ni’ani’a-’ē tāmau noa i te nu’uanu’u o te ’aitoro nō te fāito-ho’o o te orara’a » [21]. Tē ha’apāpū ra te mau parau ha’apapa ē e te taupuupū ta’a’ē ra te tuha’a fa’a’apu nā roto i te ’aitata’u a te CEP (ua fa’aru’ehia te mau tanura’a [mā’a] e tē tāfifi ra te pōfa’ira’a taofe i te matahiti 1964 ra’a ra). Nō te fa’atere, « te raura’a o te mau fa’anahora’a e moni-’ohipa, ua fa’atāpae ïa i te fa’atupu i te ho’ē hiro’aro’a pupu ’aore ā i ’itea a’e nei i Tahiti » : « e taimaha atu te ho’ira’a i te ’aifāito, e tē ha’amata’u mau atu ho’i e rave rahi mau ta’ata mata’eina’a tāpe’ahia nā te mau fa’ahani o te ’oire, ’e’ita roa atu ïa e ho’i fa’ahou i tō rātou ra mau fenua mā te tauturu ho’i i te fa’atupu i Pape’ete te ho’ē huihourae (prolétariat) o tei ’ore roa i ’itea a’e nei e tae roa mai i teie nei i te Fenua, e mā’a fa’ahiahia ïa te reira nā te mau rautī ’aravihi » [22].

  • Figure 2

    Tāipe 4. Mau tuha’a nō te Parau ha’apapa fa’arava’ira’a faufa’a matahiti 1968 a te fa’atere nō te aveturu i Pape’ete nō te Fare moni Indochine. Puna : Piha-’ohipa a te mau Putuapuna tua’ā’ai – Crédit Agricole, cote 439 AH 321).

Page 14

I te matahiti 1967 ra, te vaira’a fa’arava’ira’a faufa’a porinetia, ua pa’o hohonu roa ïa nā roto i te vaira’a mai o te CEP. Teie nei rā, « ’inaha a ’ite a’e ai te matahiti 1966 ra i te hope’a o te patura’a o te pū nō Hao e te mau pū tāmatamatara’a nō Moruroa, e i muri a’e ra, te taera’a mai o te ho’ē pūai rahi ’ihitai e māreva nō te roara’a o te mau tāmatamatara’a, ua pa’o-noa-hia te matahiti 1967 ra e te ho’ē ma’a tārena iti ha’iha’i nō te tūpitara’a e te fa’ati’a-fa’ahou-ra’a i te mau pū nō te tārena rahi i ’ōpuahia na nō te matahiti 1968 ra ». ’Ei hope’ara’a, « te rohira’a ia au i te fāito o te mau tahua ’ohipa fa’ehau rarahi, ua iti rahi roa mai te reira, e ’aita rā teie itira’a i fa’atā’ue’ue roa i te mau taiete tapiho’ora’a e pū-hāmani a te Fenua nō te mea ’aita ā i horomi’i-

 

Page 15

roa-hia atu ra te mau tōrīrī fa’arava’ira’a faufa’a nō te matahiti 1966 ra ». Ua tāpa’o mau ho’i te fare moni i te ho’ē nūmera rahi o te mau patura’a unuma, nō te ’ohipa tapiho’ora’a ānei, e nō te nohora’a ānei e te ho’ē vaivaira’a o te ’ohipa ’ī e « nō te taime matamua a rave rahi a’e nei matahiti », ua fa’a’ite tāpa’o mai te mau ho’o e te mau moni-’ohipa i te ho’ē vaipāpūra’a « huru maere ri’i ». I te pae nō te fāri’ira’a rātere, turuhia e te ho’ē Piri ’āpī o te mau tapi’onara’a, ua pa’o te matahiti nā roto i te patura’a o nā hōtera e 2 nō te « fāito natihau », e te tahi atu mau ’ōpuara’a hōtera e tuatāpapahia ra, tē fa’ati’aturi mai ra rātou e « mā te pūai nō te anira’a a te mau tōtaiete rarahi nō te utara’a māreva », e ti’a atu ’ona [te fāri’ira’a rātere] « i te mono māite atu i te mau rohira’a tuhataime-mau-hia nā roto i te CEP ». Nō te mea i te pae o te fa’a’apu e o te mau hotu tumu, ua tāmau te oho i te topa, nā roto mau ho’i i te ’ere o te rima-rave (ua topa mai te oho o te pūhā i te fāito 18 800 tane). Ua ha’apou mai te mau hāponora’a i te fāito 1 mīrīa, e ’inaha, mā tē ’ore i tāpae ato’a i tō te teitei o te matahiti 1966 ra, ua tāhemo iho nei ïa i te fāito nō te 10 mīrīa [23].

 

III. Te tahi rēni-fa’ahou-ra’a i te mau rohira’a nō te fare moni i mua i te fa’ahotura’a a te ’aitatau i te hope’a o te mau matahiti 1960 ra

Mā te hope’a o te mau « ’ohipa rarahi nō Patitifa » e i roto i te hi’ora’a nō te ’erera’a i tōna pēa nei’a, te fare moni [Indochine] o tei mo’e ’ē tāna mau fāito-’āpī, tē ’imi ra ’ona e ha’amara’a i tōna vaira’a mai i roto i te tahi atu mau tuha’a nō te fa’arava’ira’a faufa’a a te Fenua, ’oia mau ho’i i roto i te faufa’a-mana’a-’ore.

Tāipe 5. Mau tuha’a nō te Ha’apapa-Hi’o-’āmui matahiti 1967 a te fa’atere nō te aveturu i Pape’ete nō te Fare moni Indochine. Puna : Piha-’ohipa a te mau Putuapuna tua’ā’’ai– Crédit Agricole, cote 439 AH 321.

 

(’api 1)

 

 

I Porinetia Farāni, te Vaira’a Fa’arava’ira’a faufa’a, mai nā matahiti e 2 i ma’iri a’e nei, ua pa’o-hohonu-roa-hia e te vaira’a mai o te Pū Tāmatamatara’a nō Patitifa.

Teie nei rā, ’inaha a ’ite a’e ai te matahiti 1966 ra i te hope’a o te patura’a o te Pū nō HAO e o te mau pū tāmatamatara’a nō MORUROA, e i muri a’e ra, te taera’a mai o te ho’ē pūai rahi ’ihitai e māreva nō

Page 16

te roara’a o te mau tāmatamatara’a, ua pa’ohia te matahiti 1967 e te ho’ē ma’a tārena iti ha’iha’i nō te tūpitara’a e te fa’ati’a-fa’ahou-ra’a i te mau pū nō te tārena rahi i ’ōpuahia na nō te matahiti 1968.

’Ei hope’ara’a, te rohira’a, ia au i te fāito o te mau tahua ’ohipa fa’ehau rarahi, ua iti rahi roa mai ïa i te matahiti 1967 ra, e ’aita rā teie itira’a i fa’atā’ue’ue roa i te pae nō te mau taiete tapi’onara’a e te mau pū-hāmani a te Fenua, nō te mea ’aita ā i horomi’i-roa-hia atu ra te mau « tōrīrī » fa’arava’ira’a faufa’a nō te matahiti 1966 ra. E mea nā reira tē tāpa’ora’ahia te ho’ē nūmera rahi o te mau patura’a unuma, nō te ’ohipa tapiho’ora’a ānei, e nō te nohora’a ānei e tē vaivaira’a mai o te ’ohipa ’ī mā te fati-’ore.

Ua fa’a’ite tāpa’o mai te mau ho’o e te mau moni-’ohipa, nō te taime matamua a rave rahi a’e nei matahiti, i te ho’ē vaipāpūra’a huru maere ri’i.

I te pae nō Pū-hāmani fāri’ira’a rātere, turuhia e te ho’ē Piri ’āpī o te mau Tapiho’ora’a, te patura’a o nā hōtera e 2 nō te fāito natihau e nō te tahi atu mau ’ōpuara’a hōtera e tuatāpapahia ra, tē fa’ati’aturi mai ra rātou ē te Fāri’ira’a rātere, mā te pūai nō te anira’a a te mau tōtaiete rarahi nō te utara’a māreva, e ti’a atu ’ona i te mono māite atu i te mau rohira’a tuhataime-mau-hia nā roto i te C.E.P.

 

 

 

(’api 2)

Ua tāmau te oho fa’a’apu i te fa’aruru i te ’ere o te rima-rave. Ua fa’aoho te Pūhā ihoā ā ra i te fāito 18 800 tane ia fa’aauhia i te 21.400 i te matahiti 1966 ra.

 

Ua topa, i teie matahiti fa’ahou ā, te mau Hāponora’a o te mau oho tumu nō tāpae mai i te fāito 1 mīrīa farāne CFP, ’inaha, mā tē ’ore i tāpae ato’a i tō te teitei o te matahiti i ma’iri, ua tāhemo iho nei rā i te fāito nō te 10 mīrīa.

 

Fāito-pau roa a’e nei ho’i te Fāito Tapiho’ora’a.

*

*    *

Te pa’o ra te matahiti 1967 nō tā tātou Fare moni [Indochine] i te hope’a o te Pēa nō te Nei’a. Tē fa’ahepo ra teie fa’aotira’a, fa’ataime-rahi-roa-hia, i tā tātou Aveturu ia taui i te tahi mau fa’anahora’a i tōna, e, fa’ati’amāhia i te mau fa’ahepora’a tahito, ia rēni i tāna rohira’a nā te mā’imira’a i te mau moni-vaiiho e te ho’ē fa’atupura’a i te mau tāvinira’a ravehia nā roto i te hoānira’a.

 

Noa atu ïa te mau tā’ueu’era’a roto i teie tauira’a, ua vaivai maita’i mai te mau fāito-’āmui o te Aveturu i te pae nō te matahiti i ma’iri.

 

E ’ite atu tātou a muri nei i te hu’ahu’a o tā tātou mau tuaperera’a.

—————-

 

Page 17

’Oia mau, nā roto i te rahira’a moni ’āpī o tāna e hōpoi mai  i te fenua, e nā roto i te fa’arahira’a o te mau fare tārahu fa’atupuhia e te ’ōta’araa o te rave-’ohipa haumetua, ua fa’atupu ato’a te CEP i te ho’ē vave’a rahi roa nō te mau tapi’onara’a faufa’a-mana’a-’ore (« te ’oire nō Pape’ete patu-pae-rahi-hia mā te mau fare rarahi tahito mā te rā’au, tē ’ahu nei ïa i te mau patura’a ’āpī mā te tīmā e ua ha’apatu e rave rahi ta’ata i te mau aora’i nō tō rātou iho fa’aeara’a e aore ïa nō tē hōro’a tārahu ») [24] o tā te fare moni e hina’aro e porofīte nā roto i te poritita o te mau moni tārahu fa’ata’a-maita’i-hia nō te patura’a fare fa’aho’ona [25]. E ’inaha, te fa’atanora’a o tāna poritita moni ’aitārahu i te mau taiete na’ina’i ānei, i te mau ta’ata-ho’ē ānei, e ti’a te reira ia tāpe’ape’a mai i te hōanira’a e ia fa’aau i te mau ti’aorora’a fa’atupuhia nā roto i tōna ti’araa pūtahi. Teie nei rā te mau ’aituru (tapiho’ora’a, faufa’a-mana’a-’ore e aore ïa te tahi atu) o tā te fare moni e ti’a ia hōro’a, e mau tino moni tā’ōti’a-mau-hia : « nō tē mono i te 200 mirioni ’aitārahu hōro’ahia i nā taiete e 3 nō te mau ’Ohipa Rarahi, tītauhia tātou ia noa’a mai 300 hōani a’e nō te Fenua ! Te fāito rahi o te ’ohipa fa’atupuhia, e tupu vitiviti roa a’e i te mau fāito-’āpī ho’onahia. Hau roa atu, mā tē aupuru tāmau i te inera’a o te ataata, ’eiaha ia hunahia ē e te mara’ara’a o te nūmera nō te mau ’aituru na’ina’i, tē fa’atupu ato’a ra i te mau pēa nō te mau fa’aho’iraa ’ino o te mau tārahu. ’Aita tātou i fārerei, e tae roa mai i teie nei, i te mau fa’a’afarora’a fifi , e ’aita rā ho’i i pāpū ē e ’ore tātou e fārerei atu i te reira a muriatau nei » [26].

I tōna a’e pae ra, tē fa’aruru ra te tāvinira’a nō te ’āfata, ’ona ato’a, i te mau ’ēfē nō te fa’ahotura’a ta’a’ē nō te ho’ē fenua hopunahia i te moni huira’atira [27] e ’ei reira te huimoni-’āva’e (salariat) i te fa’ahotura’a : ua tāpa’o te fare moni i te matahiti 1968 ra, 12 669 ’āfata-moni nō te mau moni-vaiiho nō te ho’ē tino-moni e 2 659 mirioni CFP. Ua ’iritihia te rahira’a e te mau fa’ehau e ’aore ïa e te feiā ’aravihi terepoto o tei fa’a’ore i te reira ia ho’i ana’e atu rātou i te hope’a o te mau tārena tūpitara’a (i te ārea noa nō te ’āva’ē mē matahiti 1966, i te taime nō te taera’a mai i te pūai ’Arefa, ua ’iriti a’e nei te aveturu e 500 ’āfa-moni ’āpī). I mua i te ’ōta’ara’a o te ho’ē hōanira’a haumetua ihoā rā (fa’ehau e ’aore ïa piha-arata’i), ua fa’ahotu te aveturu i te matahiti 1966 ra i te ho’ē fa’ahonora’a piha mana’a nā roto maori i te mau faura’a ri’i uta Citroën fa’arirohia ei mau vāhi-ho’o, nā mua roa i te  CEA nō Māhina (tenuare), e i muri a’e i ’Ārue e Ta’aone (māti). Mai te ’āva’e ’eperēra ra, i muri a’e i te mau itoito fa’atīaniani, ua

Page 18

tere hä’ati te mau kāmionae nā te fenua nō  Tahiti, e 2 taime i te hepetoma (mahana maha, nā te pae Hiti’a-o-te-rā, e mahana piti, nā te pae To’o’a-o-te-rā), e te reira, mā tē tāpe’a maoro i Taravao. Teie fa’anahora’a nō te « fare moni mana’a », e manuiara’a rahi ïa i piha’i iho ānei i te mau rave-’ohipa a te CEA o tei ’ohipa i te ho’ē āteara’a 10 kiromētera i te ’oire e o tā te fare moni e mito a haere roa atu i Pape’ete, i piha’i iho ānei i te huira’atira tīvira mā te mau moni-’ohipa e mara’a ato’a ra. Nō te ho’ē matahiti, e 34 mirioni CPF o tei noa’a mai, i te pū ihoā rā a te CEA i Māhina. Fa’ahereherehia i te 3,5%, ua noa’a mai i teie mau moni-vaiiho 1,2 mirioni nā te fare moni, ua hau atu ā i te teie mirioni fa’a’ohipahia (kāmionae, mōrī, moni-’ohipa e fereiti a nā rave-’ohipa e 2 etv.). E ’inaha, e fa’aho’i te fa’a’ohipara’a i te mau fereiti, e hōro’a ato’a mai ho’i i te tahi ma’a ’āpī iti « mā tē ’ore e parau i te huru fa’atīaniani o te tuapere ». Ua riro ato’a te mau kāmionae ei piha-’ohipa ’aitaui i te taime nō te mau tīpaera’a mai o te mau pahī manihini i te matahiti 1967 ra, mā te tū’ati i te ’Āmuira’a nō te mau faura’o māreva (UTA), ua tāu’a-ato’a-hia te pū nō Faaa (vāhi-utura’a, fare maeha’a e piha nō te ’ohipa ’aravihi). Tē pāpū ra te manuia nō te fa’anahora’a i rotopū i te mau huira’atira tīvira mai tei piha’i iho i te fa’aterera’a e te mau rave-’ohipa o te mau pū faufa’a nō te fāri’ira’a rātere. Te ’iritira’a i te ho’ē pū i Pīra’e, e fa’atupu rā te reira i te fa’a’orera’a i te mau tāvinira’a nā te mau pū fa’ehau nō Ta’aone e Pīra’e o tei topatopa ho’i te [fäito] ta’ata. Ua ’iritihia ’aveamahia te ho’ē piha-’ohipa i ’Utuora mā tē ’imi ’ore te fare moni e fa’atupu ’ei reira i te mau ’aitārahu o te Fenua, « ’aita te reira i ti’ahia e te fa’arava’ira’a faufa’a o Raro Mata’i ».

’Āre’a i te nei’a e i te terera’a moni-fa’aau, tē tāhemo tāmau nei te mau ’ōpuara’a ’ā’ano roa a’e nā roto i te mau fa’aōra’a rahi e tāmau mai o te mau moni-papa haumetua (te ’aufaura’a i te moni a te mau fa’ehau a te CEP e te mau moni-ohipa a te CEA, tē ’āpe’e ra te reira i te arata’ira’a o te mau ’ohipa rarahi). Te tāta’itorura’a nō te terera’a moni-fa’aau, i roto i te mau matahiti 1963 e 1964 atu, ’aita ïa ia ha’afifi roa i te mau moni-pāpie nō te 20 farāne, ’āre’a i te mau moni- pāpie nō te 100 farāne, ua mara’a rahi ïa tō rātou terera’a, e te mau moni-pāpie nō te 1 000 farāne, ua nu’u vitiviti rahi rātou o tei fa’atupu i te mara’ara’a o te mau tāpa’o moni ia fa’aauhia i te mau maita’i e te mau tāvinira’a ’öperehia. Tē ha’ape’ape’a ra te fare moni nō tāna ha’aputura’a : e mara’a tōna mau hina’aro nō te 2 e aore ïa 3 matahiti nō te mau moni-pāpie tāta’itahi mai te peu e vai tāmau mai te fa’atomara’a, ’inaha noa atu 1 e ’aore ïa 2 matahiti mai te peu e ha’avitiviti ’ona, e riro ’ona i te ’ere rāve’a i te matahiti 1966 ra’a ra ihoā : « Te haere’a mai ana’e nō te tārena tūpitara’a matamua a te CEP o tei tupu atu, i te mana’ora’a, i te ’āva’e tiunu matahiti 1966 ra, o te ho’ē pupu-nu’u ta’iohia i te fāito 7 500 ta’ata, e fa’atupu atu te reira

 

Page 19

i te ho’ē ’orura’a 100 mirioni a’e nō te terera’a moni-fa’aau nō te roara’a ho’ē ’āva’e. E riro atu i te ’ore teie ’ōrura’a, e tītauhia rā ho’i tātou ia fa’aruru i te reira » [28].

Te fa’ahotura’a pata hānoa nō te mau rohira’a a te fare moni, e ’inaha tē ’ere ra tō te fenua i te rima-rave e te rave-’ohipa, tē tōte ra i tōna terera’a, i te pae nō te ti’ara’a o te mau mātete piha-arata’i, nō te tāvinira’a nō pūtē-moni e ’aore ïa tō te ’Āfata-moni. Te mau taure’a rave-’ohipa mā te fa’aineine-’ore-hia o tei tihepuhia « e moni ’ino roa tā rātou » : « tā tātou mau fa’aitoitora’a nō tē ha’amaita’i e nō te ha’avitiviti i te tāvini i te hōanira’a, tē fa’auiui-tāmau-noa-hia ra e te ’ahopa a te rave-’ohipa ’āpe’e e ’oia mau ho’i tā te ha’apa’o ’āfata-moni rahi ihoā rā, tē taupuupū noa atu ra ïa. Noa atu tō tātou hina’aro e ’ume mai i te ho’ē hōanira’a e rahi noa atu ra e e fa’ahotu ho’i i te rahira’a o te mau moni-vaiiho, e ti’a tātou tātou iho ia fa’ariro ē mai te peu e tāmau atu te matahiti 1967 i te hōro’a mai nā tātou i te ho’ē fa’ahotura’a ho’ēā vitiviti i tō nā matahiti e 2 i ma’iri, e riro tātou i te fa’aruru atu i te mau fifi rahi roa nō te fa’anahora’a e nō te rave-’ohipa o tei ha’afifi i te ārai-pāruru o te mau tuapere » [29]. Aua’e rā, te hope’a nō te patura’a nō te pū nō Hao e te mau pū tāmatamatara’a nō Moruroa, te tārena « iti ha’iha’i » nō te tūpitara’a nō te matahiti 1967 ’āpe’ehia e te ha’amaita’ira’a o te mau pū, ua  ha’avaipāpū te reira i te rohira’a a te mau tahua ’ohipa fa’ehau rarahi. ’E’ere rā ïa te huru i te pae o te mau taiete pū-hāmani e tapiho’ora’a a te Fenua nō te mea ’aita ā i horomi’ihia te mau tōrīrī fa’arava’ira’a faufa’a noa atu e tē fa’a’ite tāpa’o mai ra te mau ho’o e te mau moni-’ohipa, nō te taime matamua roa mai a rave rahi mau matahiti a’e nei, i te ho’ē vaipāpūra’a tanotano.

Të pa’o ato’a ra te matahiti 1967 nō te Fare moni Indochine i te hope’a nō te pēa o te nei’a : e fa’ahepo teie fa’aotira’a i te aveturu ia taui i ni’a a’e i te tahi o tāna mau fa’anahora’a nō te « fa’ati’amā i te mau fa’anahora’a tahito », e rēni rahi atu ā ra ’ona i tāna rohira’a « i te mā’irira’a i te mau moni-vaiiho e te fa’arahira’a o te mau tāvinira’a hōro’ahia nā te hōanira’a ». Tē tāmau nei ’ona i te porofīte i te ’auhunera’a o te fa’arava’ira’a faufa’a i Tahiti nō tē fa’ahotu i tāna mau rohira’a, nō tē ’ume mai i te feiā moni-vaiiho ’āpī e nō te fa’atupu i tāna tata’ura’a i te fa’arava’ira’a faufa’a a te Fenua mai tei ha’apāpūhia ra e te ’iritira’a a te rave rahi piha-ohipa ’āpī. Noa atu te ho’ē mara’ara’a tanotano o tāna mau fereiti ’āmui nā roto ïa i te fa’atanotanora’a e au i te mau moni-’ohipa, i te ho’ē fa’aitoiora’a nō te mauha’a-ohipa (tāmaura’a i te ho’ē [mātini] rorouira IBM) e nō te ’āpe’era’a , tē ’ite ra ’ona i tāna mau fāito-’āpī i te ’ou’ara’a mai te 13,6 mirioni e fātara roa atu i te 69 mirioni de CPF i roto i nā matahiti 1962 e 1969 atu. I teie tai’o mahana, e tītauhia rā ’ona ia fa’aū i nā tāta’ipiti ’aitata’u : i te tahi a’e pae, tā te Société de

Page 20

crédit et de développement de l’Océanie (SOCREDO) te Crédit de l’Océanie tahito o tei fa’ahotu i tāna rohira’a faremoni roa nā roto i te ’iritira’a ’āfata-moni i ni’a i te puta-moni e, i te tahi atu pae ra, tā te Fare moni de Tahiti [ti’a] ’āpī roa mai mā te poritita fārerei, e mea taehae roa ’ona. Mai ta tei fa’aarahia ra e te fa’atere nō te aveturu nō te Fare moni Indochine i te matahiti 1969 ra, « tē rohi hua nei tātou i tei mara’a ia tātou nō te fa’aherehere i te tāato’a o tā tātou moni-pu’e nō te tapiho’ora’a e tae roa ato’a iho nō te fa’arahi ia na, teie nei rā, e riro i te mea mata’u ē ’e’ita i ti’a atu i te mau matahiti o tei ma’iri a’e nei, ia au i te mau hi’ora’a nō te tā’ōti’a ’āmui o te fa’arava’ira’a faufa’a i te Fenua, e ’inaha noa atu, ia ’ite i tē tāmau o te tōra’a o te fāito tapifa’aau o tā tātou aveturu i te ho’ēā fa’atoma i tō tei ma’iri na » [30].  « ’E’ere i te mea hina’arohia te reira », o te fa’arava’ira’a ïa a te ta’ata nō Paris i tai’o i te parau ha’apapa.

I te hope’a, te mau parau ha’apapa a te Fare moni Indochine, tē fa’a’ite hua mai ra i te ho’ē arata’ira’a nō te fa’ahotura’a e nō te fa’a-tau’āpī-ra’a ’ēna i te ha’ara’a i Porinetia farāni hou a’e i te matahiti 1963 ra. E tauturu ato’a mai rātou ia ’āpe mā te matahiti tāta’itahi i te mau ’arepura’a fa’atupuhia e te ha’amaura’ahia o te Pū Tāmatamatara’a nō Patitifa mā te ha’apāpū maita’i i te a’e tahi pae, te vai-ineine o vētahi rahira’a ti’a fenua (fa’atere nō te fare tapiho’o, fatu fenua, rave-’ohipa, ’aipāito (artisan) na’ina’i etv.) o tei hiro’aro’a maita’i i te mau tanopēara’a o tei tārava mai ra i mua ia rātou e, i te tahi atu pae ra, « te ārea » e vai ra nō Porinetia teie « hoho’a nō te fa’atupura’a CEP » o tei riro ho’ēā taime ’ei aura’a parau nō te ’auhune, nō te ti’atītī e nō te ’aifāito-’ore ’ū’ana.

 

  • Bibliographie

    Gilles Blanchet, L’économie de la Polynésie française de 1960 à 1980 : un aperçu de son évolution. Paris, Orstom, 1986.
    Régis Boulat, « La Banque de l’Indochine, un observatoire pour comprendre les bouleversements de l’économie tahitienne dans les années 1960 », dans Renaud Meltz, Benjamin Furst et Alexis Vrignon, Un Deuxième contact ? Histoire et mémoires du Centre d’expérimentation du Pacifique, Puna’auia, Presses de la MSH-P, 2025, p. 175-190.
    Éric Conte (dir.), Une Histoire de Tahiti des origines à nos jours. Papeete, Au vent des îles, 2019.
    Nick Hoare, Re-Mining Makatea. People, Politics, and Phosphate Rock », Thesis for the Degree of Doctor of Philosophy, Australian National University, 2020.
    Marc Meuleau, Des pionniers en Extrême-Orient – Histoire de la Banque de l’Indochine 1875-1975. Paris, Fayard, 1990.
    Pascal Pénot, « Les archives de la Banque de l’Indochine ». Revue française d’histoire économique 9 10 (1 2): 270 77, 2018.
    Bernard Poirine, L’économie de la Polynésie française : de la rente atomique au développement, Thèse pour le doctorat es-sciences économiques, Université Paris-2, 1991.
    Yves Signorel, L’évolution de l’économie polynésienne de 1961 à 1966, Thèse pour le doctorat es-sciences économiques, Université de Toulouse, 1969.

  • Citer cette notice

    Référence(s) :

    Autrice(s) / Auteur(s) : Régis Boulat

    Régis Boulat, 2025, "Te Fare moni Indochine, te CEP e te mau ti’arepu o te fa’arava’ira’a faufa’a porinetia i te mau matahiti 1960 ra", Dictionnaire historique du CEP, mise à jour le 22 January 2026