Page 1
’Ōmuara’a
Te orara’a e te mara’ara’a poritita o Gaston Flosse i Porinetia farāni e i Farāni e tā’amura’a pūai ïa i te Pū Tāmatamatara’a nō Patitifa (CEP) e i te mau tātamamatara’a ’ātōmī. Fānauhia i te 24 nō tirurai 1931 ra, tamari’i nō Ma’areva, te ho’ē fenua nō te ta’amotu Mangareva, [tamaiti] nā te ho’ē metua tāne farāni o tei haere mai na nō te fa’a’apu poe ’ere’ere, e nā te ho’ē metua vahine ma’areva, e « ’āfa » o Gaston Utati Flosse o tei ha’apāpū i tōna tā’amurara’a ia Farāni, e ’e’ere rā ’oia nō te hui « feiā-’ona » o tei riro na ’ei fāito tōtiare nō roto mai i te mau ’opū fēti’i rarahi ’āfa tahiti. Fa’amuhia i muri a’e i Tahiti io te mau frères de Ploërmel, i ha’api’i na ’oia, nā roto ihoā ïa i te reo farāni, i te tu’ā’ai o Farāni. Te fa’aineinera’a « farāni » e tōna tā’amurara’a ia Porinetia (e mea matara ’oia i nā reo ma’areva e tahiti), ua tarai maita’i te reira i tōna haere’a [1]. Tāna tāreni poritita ’ōmuahia i te matahiti 1957 ra, e 26 ’ona matahiti, ua papa-’oi’oi-hia e ua arata’ihia e te CEP e te mau tāmatamatara’a ’ātōmī, o tāna i fa’ariro i te ’ōmuara’a ’ei « puna poritita », ’oia ho’i, ia au i te ’ihiporitita ra o Rudy Bessard, ei rāve’a nō na nō te pa’i’uma i te mau tāta’ahira’a poritita, te fa’anaho i te mau aunatira’a e te fa’atupu i te ho’ē mana ia au i te ho’ē hi’ora’a matapiti [2]. Ua putu o Gaston Flosse i tāna mau hātuara’a poritita i te pae noa atu ā nō te tuha’a fenua (ra’atira mata’eina’a, tāvana, mero nō te fa’aterera’a haufenua, mero nō te ’Āpo’ora’a rahi fenua, peretiteni nō te haufenua), e i te pae noa atu ā nō te Hau (’iriti-ture farāni e ’europa, huito’ofā, pāpa’i parau nō te Hau). E oho tōna mara’ara’a nō te ho’ē ha’afaufa’ara’a rahi i te vaira’a mai te CEP e tōna mau tū’atira’a e te mau pupu poritita farāni. Tū’ati-’ore nā mua roa i te ’ōtōnōmī o te fenua, ua riro mai ’oia ’ei pāruru pāpū nō te reira mai te mau matahiti 1970 mai ra, a riro atu ai ’ei o ho’ē o tōna mau ti’a-ha’amau i te matahiti 1984 ra, nā ni’a i te mau perera’a puahema (stratégique) honohia i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī e te mau tū’atira’a turuhia e Paris, i te taime a hina’aro ai o Farāni i teie ti’a-mana fenua nō tāna poritita i roto ia Patitifa nō te tāmau ā i te CEP i te mau matahiti 1980-1990 ra.
Te ho’ē turu māhihi i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī (1957-1974)
Te CEP ei « puna poritita »
’Orometua ha’api’i i te fare ha’api’ira’a unuma, i muri a’e ’ei ’ohipa aupāruru i te tahi taime, ua tomo o Gaston Flosse mā te fa’aō i te matahiti te 1957 ra i roto i te ho’ē tāpura turara’a (loyaliste) turu de Gaulle mā te tāpa’o-’ore pi’ihia « Farāni-Tahiti » arata’ihia e Franck Richmond, o tāna i fārerei io te mau frères de Ploërmel, e ō Walther Grand, hoa nō tōna metua tāne, e mau ta’ata tahito [teie] nō te Rassemblement du peuple français (RPF). Nō te paruparu rā o teie tāpura i te mau mā’itira’a ’āpo’ora’a rahi, ua haere o Gaston Flosse io te ’enemi tahito ra, e riro mai nei ’oia ei mero nō te Union tahitienne (UT) i te matahiti 1958 ra, te ho’ē pupu turara’a e turu de Gualle tā’atihia i te Union pour la nouvelle République (UNR). E pupu pāto’i teie i te mau au’ōtōnōmī o te Rassemblement démocratique des populations tahitiennes (RDPT), arata’ihia e Pouvanaa Oopa. Ua riro te UT i te ’āva’e matahiti 1958 ra ei Union tahitienne démocratique (UTD). Nā roto maoti ia Rudy Bambridge, ti’a-pāruru e ta’ata au’ohipa, ua
Page 2
pa’i’uma o Gaston Flosse i te mau tāta’ihira’a i roto i te pupu, e ua riro mai ’ei arata’i nō te tuha’a UTD nō Pīra’e, mata’eina’a tāpiri ia Pape’ete, ’ei reira tōna ’utuafare i te nohora’a. I te matahiti 1963 ra, ua mana mai ’oia ’ei ra’atira nō te mata’eina’a (tāvana) nō Pīra’e, o tei riro mai ’ei ’oire i te matahiti 1965 ra, mā tāna anira’a [3]. Piri i te tāvana-hau ra ia Jean Sicurani (1965-1969), ua riro mai o Gaston Flosse i muri a’e ’ei mero nō te fa’aterera’a-hau fenua (o tei tū’ati i te ti’ara’a fa’aterehau [Farāni]), i te pae nō te fa’a’apu, i te matahiti1965 ra [4]. ’Ei tāvana, ua fāna’o ’oia i te faufa’a fa’ata’ahia nō te mau ’oire (e ’aita tā te mau mata’eina’a), e nō te ha’amaura’ahia te CEP, patuhia i te ārea matahiti 1963 e 1966 ra, nō te uira o tōna ’oire, e nō te ha’amata i te mau ’ohipa rarahi nō te fa’anahora’a : purōmu, fare ha’api’iraa, mātete [5].
Ia au i te ’ihiporitita ra o Rudy Bessard, ua fa’atū’ati-’oi’oi-hia te CEP ’ei puna nā Gaston Flosse, o tei tauturu ia na i te fa’arahi i tāna autaniraa porotita e fa’arava’ira’a faufa’a, e ia turuhia mai e te mau huimana o te Hau [Farāni] e ’oia ato’a tā te mau Nu’ufa’aehau nō tāna tāreni e nō tāna mau ’ōpuara’a ’oire [6]. I te ha’amatara’a o te mau tāpura o te mau tūpitara’a, ’ei mero nō te fa’aterera’a-hau [Fenua], ua tā’atihia ’oia i te ’ohipa huna nō te mau ’ohipa a te CEP e te mau tāmatamatara’a nā te reva. Ua fa’aarahia ïa o Gaston Flosse i te mau fifi ta’ero-’ātōmī nō te mau tāmatamatara’a, penei a’e mā te ’ore i hiro’aro’a i to rātou fāito-’ati. I te 2 nō tiurai matahiti 1966 ra, ua ’āpe’e ’oia i te tere o te ho’ē pupu-tere nō te mau ti’a-mana fenua, te mau rave-’ohipa a te Hau e te fa’aterehau nō te Hau nō te mau Tuha’a e nō te mau Fenua nō te Ara-Moana, te tenerara Pierre Billotte nō te māta’ita’i i te tūpitara’a Aldébaran, ’itehia mai te mou’a nō Taku i Ma’areva, fenua e vai nei i e 400 kirometera [i te ātea ia] Moruroa. Tītauhia iho nei o Gaston Flosse e tō te tere ia fa’areva ’oi’oi a po’ipo’i a’e nō te mito i te mau tōrīrī ta’ero-’ātōmī [7]. Te fa’ahiti ra o John Doom, mono-tāvana ’oire matamua nō Pīra’e i te matahiti 1966 ra, i roto i [tāna puta] Mémoires d’une vie partagée, e ua turu o Gaston Flosse i te mau parau ha’avare a te fa’aterehau ra o Pierre Billotte i ni’a i te fifi-’ore i te taime nō te fa’a’itera’a mana’o i te ve’a o tei tupu na i muri a’e ra ihoā, i te pō nō te 3 nō tiurai [8]. Ua ha’apāpū maita’i o Gaston Flosse i muri a’e roa ïa i roto i te ve’a i te matahiti 2005 ra, i roto i te fa’anahora’a nō te tomite tītorotorora’a a te ’Āpo’ora’a Rahi Fenua nō Poritentia farāni, e aore roa ’oia i fa’aro’o noa a’e i te parau nō te mau tōrīrī [9].
I te tere nō te tenerara Charles de Gaulle i te ’āvae ’tetepa matahiti 1966 ra nō te hi’opo’a i te CEP, e nō te māta’ita’i i te tūpitira’a Bételgeuse, ua fāri’i o Gaston Flosse ia na i Pīra’e i te 8 nō tetepa, e ua ’orero mā te ha’amana’o i te tā’amurara’a o te mau Porinetia ia Farāni « mā te hope e a muri noa atu [10] ». Te mau huehuera’a rā fa’atupuhia e te ha’amaura’ahia o te CEP, ua fa’arirohia e Gaston Flosse i roto i tōna ’oire ei « fa’arahira’a o tei hau’ē roa [11] ». Ua ani ’oia nā roto i tāna ’orerora’a i te tahi tauturu fa’arava’ira’a faufa’a a te Hau nō te turu i te mau ’ōpuara’a patura’a ’oire. Ua riro marū noa mai nei o Gaston Flosse [’ei ’auvaha] parau nō te Hau mā te pāpū, e tē ’ite ra i te CEP ei puna fa’arava’ira’a faufa’a ’ape-’ore. Nūmerara’a poritita e aore ïa turara’a i te Repupirita e ia Charles de Gaulle ra ? ’E’ere i te mea ’ohie i te pāhono, o tei pāpū rā, i pāto’i ’ū’ana na ’oia, e tae roa i te mau matahiti 1970 ra, i te mau au’ōtōnōmī pāto’i-CEP arata’ihia e John Teariki rāua ō Francis Sanford.
Page 3
Te fāri’i-’ore i te ’ōtōnōmī o te fenua
I rotopū i te matahiti 1963 ra, tai’o mahana nō te ha’apararīra’ahia te RDPT e te tāvana-hau ra o Aimé Grimald (1961-1965), e i te matahiti 1977 ra, matahiti i ha’amauhia ai te Tāhō’ēra’a Huira’atira (Union du peuple), ua ti’ahia te mau mana’o ’ōtōnōmī e nā ’iriti-ture ra o John Teariki nō te Here ’Āi’a (L’amour du pays) e ō Francis Sanford nō te ’Ē’a ’Āpi (La voie nouvelle). I te matahiti 1962 ra, i muri a’e i te mau tū’ati-’orera’a, ua fa’aru’e o Rudy Bambridge, Gérald Coppenrath e ō Gaston Flosse i te UTD nō te ha’amau i te Union tahitienne-Union pour la nouvelle république (UT-UNR). Riro mai nei [teie pupu] ’ei Union tahitienne-Union pour la défense de la république (UT-UDR) i te matahiti 1968 ra [12]. Nō te hina’aro e fa’aea i te orara’a poritita, hōro’a a’e ra o Rudy Bambridge i tōna ti’ara’a ra’atira pupu ia Gaston Flosse ra i te matahiti 1971 ra. Riro mai nei [o Gaston Flosse] ’ei ti’a ’aro rahi nō te mau pupu au’ōtōnōmī e pāto’i-’ātōmī.
I muri a’e i te mau raveravera’a poritita e te ho’ē tau’ara’a (alliance) e vētahi mau pāto’i-’ōtōnōmī ti’amā nō te ’aro i te Here ’Āi’a e te ’Ē’a ’Āpi, e fa’atere ra mai te matahiti 1967 mai ra, ua mana mai o Gaston Flosse ’ei perititeni nō te ’Āpo’ora’a Rahi Fenua nā roto i te mau mā’itira’a fenua i te matahiti 1972 ra. Teie nei rā, nā au-’ōtōnōmī ra o John Teariki (mai te matahiti 1963 mai ra) e ō Francis Sanford (mai te matahiti 1968 mai ra), te tūtava noa ra ïa i ta rāua pāto’ira’a, mā te ’ū’ana, i te CEP. I te 23 nō tiunu matahiti 1973 ra, ua fa’atupu rāua, e ō Jean-Jacques Servan-Schreiber e te Bataillon de la paix, i te ho’ē ta’ahira’a pāto’i-’ātōmī i Pape’ete mā te ’āmui mai [te rahira’a] piri i te 5 000 ta’ata [13]. Aita rātou i taiā i te fa’atū i te parau nō te ho’ē ti’amāra’a mā e te rōtahi nō Porinetia farāni nō te tūra’i ia fa’aea te mau tāmatamatara’a [14]. Ia au i te ìhitua’ā’ai ra o Sarah Mohamed-Gaillard, « i fa’aoti na te mau pāto’i CEP e te fa’aāteara’a ia Porinetia farāni i te aro o te Haumetua, o te fa’arirora’a ïa ’ei rāve’a nō te fa’aātea’ē i te ’ātōmī i te ta’amotu [15]. » Teie ta’ahira’a matamua pāto’i CEP, e te pi’ira’a i te ho’ē référendum (uira’a mana’o i te nūna’a) i ni’a i te ti’amāra’a a te ’iriti-ture ra o Francis Sanford e tōna mono ra o John Teariki, ua ha’apāhono te reira ia Gaston Flosse. I te 25 nō tiunu matahiti 1973 ra, ua hāpono ’oia i te peretiteni ra o Georges Pompidou i te ho’ē rata tu’urima-’āmui-hia e nā 61 ti’a-mana o te pae rahi (e ’oia ato’a iho), mā te puhura i te huru o te mau au-’ōtōnōmī : « Te ti’a nei ia mātou ia parau maori mau roa atu ia ’oe e ’aita mātou i tū’ati nei i teie fa’ahuehuera’a hānoa i fa’atupuhia na ». Ua ha’apāpū te rata ē e te feiā tu’urima, tē « māna’ona’o Mau nei ïa i te mau ’ēfē e riro i te tupu atu, i ni’a i te terera’a nō te fa’atupu fa’arava’ira’a faufa’a, te fa’a’ore tā’uera’a o te mau ’ohipa a te Pū Tāmatamatara’a ’Ātōmī nō Patitifa e porohia nei e te mau ’ahopa-’ore (irresponsables) […] [16]. » I te ’āva’e tiurai matahiti 1973 ra, ua fa’aara ’oia i roto i te vauvaura’a mana’o nā te ve’a e ’aita ’oia e pāto’i ra i te fa’anahora’a o te uiuira’a mana’o hurira’atira nō te mea ei reira te parau nō te ti’amā e tanu-roa-hia atu ai. Tei nei rā, te tātarahapa nei ’oia i te mea e, i tōna manara’a i te mau mā’itira’a, ’aita o Francis Sanford i pāto’i i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī i te taime nō tāna porora’a poritita, mā te puhura i te tauiraa ’āvei’a a te ’iriti-ture : « Te tā’amura’a i te ti’amāra’a i ni’a i te paura, e parau ma’au ïa […] [17] ». Mai te peu i mo’e vave na teie ’ōpuara’a référendum, te manara’a mai o Valéry Giscard d’Estaing i te matahiti 1974 ra, te ha’amatara nei ïa te reira nō te mau au-’ōtōnōmī i te tahi [’uputa] ’āpī nō te tapiparau (négocier) i te tahi fa’ainera’a papa
Page 4
ture, i roto i te ho’ē ’anotau ’ei reira te pāto’ira’a i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī, i Porinetia farāni e ’oia ato’a i ’Ōteānia, e riroriro roa mai ai ei ’itea roa a’e.
Tōna mara’ara’a poritita e tōna mana i rotopū ia Pape’ete e ia Paris (1975-1991)
Te ha’amaura’a i te Tāhō’ēra’a Huira’atira e te fāri’ira’ahia te mau mana’o au’ōtōnōmī
Mai te rōpūraa o te mau matahiti 1970 ra, i muri a’e i te upo’oti’ara’a o te ’āmuirara’a au-’ōtōnōmī i te mau mā’itira’a fenua i te matahiti 1977 ra, ua hiro’aro’a o Gaston Flosse e te au marū noa ra te tāato’a o to Porinetia i te mau mana’o au’ōtōnōmī. Inaha, te pāpū māite noa atu ra te iho tahiti. I taua iho matahiti ra, ua hōro’ahia mai te ho’ē papa ture ’ōtōnōmī fa’atere ia Porinetia farāni ra. Fa’aoti iho nei o Gaston Flosse e « fa’a-tahiti » i tāna pupu. Ha’amanahia a’e ra te i’oa o te UT-UDR ei Tāhō’ēra’a Huira’atira nō te fa’a’ore i tōna iho « farāni » roa, rave a’e ra i te ti’ara’a o tē riroriro roa atu ei ’ōtōnōmī. Te fa’a’ite mai ra te pupu ia na mā te tā’amu i ni’a i te mau ta’a’ēra’a porinetia e fa’atano a’e nei i te mau tāpa’o fenua (te fe’i [ina.sic.] ei tāpa’o e e te ’ū ’ānani [puatou]).
A tirā noa atu rā, e mā te tauvere i te Here ’Āi’a e te ’Ē’a ’Āpi, ’aita te Tāhō’ēra’a Huira’atira e pāto’i nei i te vaira’a mai o te CEP : ua tāmau ’ona i te porofitē poritita i tōna vaira’a mai nō te tu’u i mua te fa’ahotura’a e te maita’ira’a o Porinetia farāni, mā te tu’u i te hiti i te mau tano-’ore e te mau ’aifāito-’ore tōtiare e fa’arava’aira’a faufa’a. Tē manuira ra te puahema (stratégie) e tē riro marū noa mai ra te Tāhō’ēra’a Huira’atira ’ei pupu matamua nō Porinetia farāni. Ua porofitē ato’a o Gaston Flosse, ho’ēā taime, i te taupupū o te Front uni pour l’autonomie interne a John Teariki rāua o Francis Sanford nō te haru mai i te mau mana’o au’ōtōnōmī, e i te nu’ura’a o te mau ’āmahamaha poritita. Ti’a mai nei ho’i ïa e rave rahi pupu au-ti’amā : te Ia Mana Te Nūna’a (Le pouvoir au peuple) a Jacqui Drollet e te Tāvini Huira’atira (Servir le peuple) a Oscar Temaru. I te matahiti 1978 ra, ua mana mai o Gaston Flosse ei ’iriti-ture nō te 2ra’a o te Tuha’a o Porinetia farāni e i te matahiti 1980 ra, e māerera’a ho’i ïa nā te tāato’a, ua fa’aara e e vauvau ’oia i te ho’ē fa’aaura’a ture nō te ho’ē inera’a nā te ’ōtōnōmī roto, mā te turu a Jacques Chirac [18].
Te pāruru i te CEP e te ’ōtōnōmī : te ho’ē mana i ni’a’ē i te Hau [Farāni]
I te 5 nō titema matahiti 1976 ra, ua ti’a atu o Gaston Flosse nō te ha’amaura’a o te Rassemblement pour la république (RPR) nā roto ia Jacques Chirac i Corrèze. ’Ei mero nō te tomite arata’i o te pupu, ua ora maori ’oia i te ho’ē tū’atira’a pāpū e ō Jacques Chirac [19]. I te pae nō te fenua, te Tāhō’ēra’a Huira’atira o tei manuia i te mau mā’itira’a fenua nō te matahiti 1982 ra, e tae noa atu i te pae rahi o te mau ’oire o Porinetia farāni i te matahiti 1983 ra. ’Ei mono-peretiteni nō te ’Āpo’ora’a o te haufenua, ua ’iriti o Gaston Flosse i te ’e’a o te ’ōtōnōmī roto. Ua noa’a mai te reira i te matahiti 1984 ra, ia au i te fa’anahora’a nō te ’aina-ha’apūra’a hina’arohia e te peretiteni François Mitterrand. Riro mai nei o Gaston Flosse ’ei peretiteni matamua o te fa’aterera’a-hau fenua, ’āre’a i te CEP ra, te tāmau noa ra ïa i tāna mau tāpura tūpitara’a i te taime a riro mai ai te Tāhō’ēra’a Huira’atira ’ei mana hau’ē nō te orara’a poritita. Tū mai nei ho’i ïa o Gaston Flosse ’ei ta’ata pūai nō te fenua e ’ei tuatāu’aparau poritita ’ape-’ore-hia nō te fa’aterera’a-hau arata’i (tāipe 1). Tupu a’e nei te mau inera’a papa ture i muri a’e i te mau matahiti1990, 1996 e 2004 ra.
Page 5
Mā te ’ore mau e pae pāto’i, teie maru-fa’atere poritita e te fa’a’ohipara’a i te māna (manne) moni hōpoihia mai e te CEP e te Hau [Farāni], te tauturu ra ïa i te mau ’ohipa pi’o e te mau hahira’a i rotopū i te mau matahiti 1984-1987 ra e 1991-2004 ra : tāvirira’a moni huira’atira, orara’a fa’ahiahia e vaitaha, hi’opo’ara’a i te ve’a e te mau pae pāto’i poritita, tūmāra’a i te mau pāto’i-mana, porora’a, ha’amorira’a i te ihotaatara’a, hōanira’a, ruri’ēra’a, turupaera’a, turufēti’iraa, [rave-]’ohipa ha’avare, ’aufauraa moni pōuri i te Tāhō’ēra’a Huira’atira, hunara’a faufa’a-putu (patrimoine), tauira’a vāhi-’ohipa o te mau rave-’ohipa haufenua fa’aapiapi, patura’a i te mau fa’anahora’a rahi hua roa (’ei hi’ora’a, te aora’i o te peretiteni, te ’oire nō Pīra’e, te Pū Fare-ma’i nō Tahiti, te Fare Ha’api’ira’a Hōtera nō Tahiti), e te ha’amaura’a i te ho’ē piha-’ohipa nō tītorotorora’a [20]. Teie « fa’anahora’a Flosse », te fa’a’ite mai ra ïa i te te’ote’o-hope, te mau moemoeā nō te tinitini e te mau fa’a’ohipara’a fa’ahepo o te peretiteni turuhia e te vaira’a mai o te CEP e te muhu-’ore o te mau huimana farāni. Jacques Foccart, te fa’aa’o huna o te tenerara de Gaulle e ō Georges Pompidou mā teie maori ato’a mau ’ohipa huru tū’ati, ua hōro’a mai ’oia i te tahi hoho’a fa’ahiahia-’ore nō Gaston Flosse, mā te fa’aau ia na mai « te ho’ē tura-’ore, te ’ōvere rahi roa a’e nā te fenua nei [21] ». Ua puhurahia teie « repupirita mēi’a » mai te matahiti 1988 mai ra e te pāpa’i ve’a ra o Jean-Pascal Couraud i roto i Les Nouvelles de Tahiti ia au i te ho’ē nūmera ma’iri-ta’a’ē-hia « Te fa’aterera’a fa’atupu-’ino a G. Flosse [22] », ’ei reira te peretiteni, i te topara’ahia i te i’oa hō’ata ra o ‘Gaston Ier’, aore ïa ‘Bokaflossa Ier’, o tei fa’aauhia ia ‘Bokassa Ier’, ’emepera nō te ’Āfiritarōpū (Centrafrique) (matahiti 1976-1979). A ta’a noa atu ai te mau horora’a e rave rahi i te ha’avāra’a i te peretiteni mā te fa’ariro ia na ’ei ta’ata poritita horo-roa-a’e-hia o te Paera’a o te Repupirita [23], teie « fa’anahora’a Flosse », ua nae’a tōna fāito teitei i rotopū i te mau matahiti 1991 e 2004 ra, mā te fa’a’ite mai i te tahi mau huru o te ho’ē fa’atere fa’ahepo mā te pāruru i te CEP e te vaira’as farāni i roto ia Patitifa.
Figure 1

Tāipe 1 : O Gaston Flosse, i te pae ’aui , peretiteni o te haufenua nō Porinetia farāni, i te terera’a mai o François Mitterrand i Porinetia farāni nei i te ’āva’e tetepa 1985 ra (© Roland Pellegrino/ECPAD/Défense)
Page 6
Oia mau, i te matahiti 1986 ra, ua tītau-manihini-hia o Gaston Flosse ia ’āmui i te mau ’ohipa a te Hau. Ua nominohia ’oia ’ei pāpa’i parau nō te Hau mā te ti’a-’ahopa nō Patitifa ’Apato’a i roto i te fa’anahora’a o te fa’atere-rua Mitterrand-Chirac. Ua rau te mau perera’a i roto i te ta’afenua : ’arora’a pāto’i-’ātōmī a te mau Hau nō ’Öteānia, ’ohipa nō Rainbow Warrior e fifi poritita i Niu-Taratoni. Ua hina’aro te Fa’aterehau matamua ra o Jacques Chirac i te ho’ē ’ite [pāpū], te ho’ē ’Öteānia e ti’a i te pāruru i te mau faufa’a a Farāni. Fa’ariro iho nei ïa o Gaston Flosse ia na ’ei menatehe (chantre) nō te poritita farāni i roto ia Patitifa. E rave rahi ana mau ’ahopa : ua ha’apa’o ’oia i te fa’ahau i te mau tū’atira’a e ō Fītī, te vaipuna nō te ’arora’a pāto’i-’ātōmī ; ua fa’arahi ’oia i te mau tere ararua (diplomatique) nā te mau fenua (Toromona, Tona, Kuke-’Airani, Hāmoa, Vanuatu, ’ei hi’ora’a) ; ua patu ’oia i te tahi ararua tū’aro nō te va’a papahia i ni’a i te tonora’a i te mau va’a tāta’u nā te tahi mau fenua ’ōteānia ; ua turu ’oia i te mau ’ōpuara’a nō te mau fa’atupura’a nō te mau Hau i ro’ohia i te mau ’ati ’ahuara’i (climatique) ; ua ha’amau ’oia i te Fare Ha’api’ira Tuatoru farāni i Patitifa i Pape’ete [ina.sic.] e i Noumea [24]. Teie nei rā, te rahi noa ato’a atu ra te mau hahira’a i ni’a ato’a i teie fāito : ua fa’a’ohipa ’oia i te ho’ē « ararua nō te pu’e parau moni mā te ’ōpere i te mau « faufa’a nō te ’ohipa e nō rave-’āmui » mā te hi’opo’a ’ore roa a Paris, « ia au i tōna huru [25] » i tōna mau tau’a piri roa a’e nā Patitifa. Te ho’ē « para-ararua auflosse » e te tahi aunatira’a mōti’ahau (transnational) ’ōteānia, ua tupu mai te reira ’ei tāvini i te poritita farāni. Teie ararua, mā te parau ha’apapa fa’atanotanohia nō te mea e hope atu ’ona i te matahiti 1988, ua fa’a’ohipa-fa’ahou-hia ’ona i te tahi taime i te matahiti 1995-1996 ra.
Page 7
Ia au rā ho’i i te hi’ora’a porinetia, nō tōna nominora’ahia i roto i te fa’aterera’a-hau a Jacques Chirac, fa’ahepohia a’e ra o Gaston Flosse ia fa’aho’i i tōna ti’ara’a peretiteni nō fa’aterera’a-hau fenua nō Porinetia farāni i te ’āva’e fepuare matahiti 1987 ra. I te ātea’ē i te mau ’ohipa fenua, ua ’ere o Gaston Flosse i te ho’ē taime i te mana o tei mahere i tōna mau ’enemi poritita e ia Alexandre Léontieff, te ho’ē i fa’aru’e i te Tāhō’ēra’a Huira’atira o tei ha’amau i tāna pupu, Te Ti’arama (Le gardien), i ni’a i te papa o te mau fa’ahuehuera’a e te mau fifi tōtiare o tei fa’atā’ue’ue ia Pape’ete i te ’āva’e ’atopa ra, e te mau fifi poritita i te ’āva’e titema matahiti 1987 ra [26]. Nā te haere’a iti mētēpara atu ra o Gaston Flosse, e ’aita rā i rātē tāna tāho’ora’a i te matahiti 1991 ra.
Te ho’ē peretitenira’a ho’ēā turu e fa’a’āfafa nā roto i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī (1992-1996)
Te fa’ataimera’a i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī e te fa’aaura’a nō te nu’ua
Ua mana fa’ahou mai o Gaston Flosse i muri a’e i tōna upo’oti’ara’a i te mau mā’itira’a fenua nō te matahiti 1991 ra. I te ’āva’e ’eperēra matahiti 1992 ra, ua fa’aoti o François Mitterrand i te fa’ataime i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī nō te mau tumu poritita roto e rāpae. Mai te peu e ua fāri’ihia tāna fa’aotira’a e te mau ti’a poritita e te mau tā’atira’a pāto’i i te mau tāmatamatara’a, te ha’ape’ape’a nei o Gaston Flosse i te mau ’ēfē fa’arava’ira’a faufa’a honohia i te fa’aeara’a o te CEP, e ua tītau i te ho’ē fa’aho’ira’a moni nā roto i te ho’ē fa’aau nō te nu’ua [27]. E mau auhānere rave-’ohipa e e mau au’ahuru taiete tihepuhia e te CEP o tei fa’aea i tā rātou ’ohipara’a. I te matahiti 1993 ra, ua tu’urimahia te ho’ē parau fa’aau i Paris, e te fa’aau nō te nu’ua, i ni’a i te ho’ē fāito 270 mīrīa farane patitifa ’aufauhia te 45 % e te Hau [Farāni], ua fa’anahohia te reira nō te fa’atupura’a fa’arava’ira’a faufa’a, tōtiare e hiro’a o te fenua. I te matahiti 1994 ra, ua tu’urimahia te ho’ē parau fa’aau nō te fa’atupura’a nō te 5 matahiti i Pape’ete, mā te fa’atauto’o i te Hau e te Fenua ia ’āmui i ni’ia i te fāito tāta’itahi 51 mīrīa farane patitifa.
Teie nei rā, ia au i te ’ihitua’ā’ai ra o Jean-Marc Regnault, te fa’a’ite mai ra teie mau mauha’a i te pāoa o te fa’atupura’a i te fenua : e mea paruparu te fa’arava’ira’a faufa’a porinetia o te fenua, e ua ha’amātau rahi roa te CEP i te mau ’aitauira’a moni a te Hau mā te fa’atupu i te ’āma’a tuhatoru (secteur tertiaire) e te ha’apae i te mau ’āma’a fa’ahotu. Te vaira’a mai o te CEP, ’aita te reira i tauturu ia Porinetia farāni ia fa’atupu ia na e aore ïa ia fa’anaho i te mau ’ōpuara’a nā te rorara’a o te tau, noa atu ïa te tahi mau nu’ura’a tōtiare e fa’arava’ira’a faufa’a i ravehia na nā te peretitenira’a a Gaston Flosse (ha’amaura’a i te pārurura’a tōtiare ’āmui i te matahiti 1995 ra e aore ïa te taiete manureva Air Tahiti Nui i te matahiti 1996 ra) [28]. Ua apu mau ho’i te « fa’anahora’a Flosse » i te rahira’a o te mau tuha’a moni a te fenua, e ua rahi roa atu te fifi nā roto i te rave-fa’ahou-ra’ahia te mau tāmatamatara’a i te matahiti 1995 ra.
Te rave-fa’ahou-ra’a i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī e aore ïa te tūru’i hina’arohia nō Gaston Flosse
Mā te ’āpe’e i tāna mau fafaura’a [i te tau] mā’itira’a, ua fa’aara o Jacques Chirac i te ’āva’e tiunu matahiti 1995 ra e rave-fa’ahou-hia te ho’ē tāpura tūpitara’a hope’a. I te ’ōmuara’a, ua
Page 8
fāri’i ’atā o Gaston Flosse i teie parau ’āpī, mā te ha’ape’ape’a i te mau tōrīrī poritita nō teie rave-fa’ahou-ra’a [29]. Ua ’ite rā ho’i ’oia i te taui-’ore (irrévocable) o te fa’aotira’a a te Peretiteni nō te Hau Repupirita. Ua tāfifi fa’ahou ā o Farāni i roto ia Patitifa, e te fa’aū nei ’ona i te mau pāto’ira’a a te mau Hau, te mau aupupu, te mau ’etārētia e te mau tā’atira’a nō ’Ōteānia. I te ’āva’e ’ātete matahiti 1995 ra, ua ’āmui o Gaston Flosse i te pi’ira’a poritita a te huimana farāni ei fa’a’itera’a i te fifi-’ore [e mea mā] (innocuité) o te mau tāmatamatara’a, mā te hopu roa nā te tairoto o Moruroa [’āpe’ehia] e te mau fa’aehau farāni i mua i te mata o te mau ve’a haufenua e fenua [30]. Teie nei rā i Tahiti, aita [teie] parau ’āpī i ’amu : 10 000 ta’ata i ta’ahi nā Pape’ete i te 29 nō tiunu matahiti 1995 ra. Ua hā’atihia te ’oire-pū e 3 mahana i te maoro, e ua riro ’ei vāhi ’orure-hau rahi nō nā mahana e 8 na te maoro. Ua vai pūai te ’āmuira’a e tae noa atu i te ’āvae tetepa ra, ua fa’atupu rā ho’i te mau huimana i te tūpitara’a matamua o te tāpura i te 5 nō te ’āva’e tetepa matahiti 1995 ra. I te 6 nō tetepa, tupu iho nei te mau fa’ahuehue rahi i Fa’a’a e i Pape’ete. Ua tāninahia te taura’a manureva i [taua] mahana ra. I [taua] pō ra, ua nu’u te mau fa’ahuehuera’a i roto i te ’oire-pū e e rave rahi fare rarahi e fare toa o tei ’eiāhia e tāninahia. 200 rahira’a mūto’i farāni i ’āmuihia nō te fa’atupu i te hau o tei turuhia e te mau mau fa’aehau taupo’o ’uo’uo o tei tae mai nā Moruroa mai i te pō o te mau fa’ahuehuera’a [31]. Te mau tupura’a ’ohipa nō te 6 nō tetepa, ua tauturu ïa ia Gaston Flosse ia ti’a mai ’ei mata-ara nō te hau e nō te ārai-pāruru i mua i te aro o te mau auti’amā. Ua upo’oti’a rahi roa te Tāhō’ēra’a Huira’atira i te mau mā’itira’a fenua nō te matahiti 1996 ra, i mua i te aro o te Tāvini Huira’atira o tei ine māite mai ra ho’i nā te mau vāhi-mā’itira’a.
I rotopū i nā ’āva’e tiunu e tetepa matahiti 1995 ra, ia au i te hi’ora’a ta’afenua, ho’ēā tītau-fa’ahou-ra’ahia o Gaston Flosse e te peretiteni Jacques Chirac e tōna Fa’aterehau matamua ra o Alain Juppé nō te fa’atupu i te mau fa’atū’atira’a au maita’i e te mau fenua nō Patitifa ’Apato’a nō te tāmarū i te mau ’arora’a pāto’i-’ātōmī [32]. Ua hāpono o Gaston Flosse e rave rahi rata i te mau arata’i o te Hau, e ua tere nā te tahi mau Hau fenua (Tona, Hamoa, Fītī ihoā rā) nō te fa’ahau i te mau pāto’ira’a e nō te mito i te ha’apaera’a i te mau Ha’utira’a nō Patitifa tāpa’ohia i Tahiti nō ’atete-tetepa matahiti 1995 ra. Ua tūrama o Gaston Flosse ia Jacques Chirac ē, nā roto maoti i tāna fārereira’a, ’e’ita roa atu o Fidji e te mau Motu Kuke-’Airani e pāto’i i te mau Ha’utira’a [33]. Ua nāni’a a’e te mau tere o Gaston Flosse i tā te Quai d’Orsay i roto i te ārea [ta’afenua], mā te fa’atupu i te tāu’apapa (critiques) a vētahi mau ti’a-ararua (diplomates). Te fa’a’ite mai ra teie mana o Gaston Flosse i te tū’atira’a turuhia i rotopū ia nā e te Peretiteni o te Hau Repupirita. I te ’āva’e māti matahiti 1996 ra, i muri a’e i te tūpitara’a hope’a i tupu na i te 27 nō tēnuare, ua tonohia o Gaston Flosse e Jacques Chirac nō te tu’urima i te i’oa o Farāni i te parau papa nō Raroto’a, mā te ha’amana i te fa’a’orera’a i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī farāni i roto ia Patitifa.
I rotopū i nā matahiti 1996 e 2004 ra, ta’io mahana ’ei reira to Gaston Flosse ’erera’a i te mana hope poritita, « te a muri a’e-CEP » e te muriatau o te mau pū ’ātōmī, ua fa’anaho ïa te reira mā te tano huru tano i tāna poritita nō te ha’amo’emo’era’a nō taua ’anotau ra, i te i’oa o te nu’ua fa’arava’ira’a faufa’a, tōtiare e poritita, mā te ani ia Paris i te mau inera’a papa ture e te mau ’aitauira’a faufa’a moni.
Pū’ohura’a
E parau rahi tō Gaston Flosse i roto i te orara’a poritita o Porinetia Farāni i te tau o te mau tāmatamatara’a ’ātōmī. Ua ’ite’oia i te CEP mai te ho’ē « puna poritita » o tei turu i te nu’ua i
Page 9
roto i tāna tāreni, e te tauturu i te mau ’ōpuara’a nō te fa’atupura’a, nā mua roa nō tōna ’oire, i muri iho nō tōna fenua. Ua fa’atanotano o Gaston Flosse, mā te tū’ati-’ore i te ’ōmuara’a i te ’ōtōnōmī, i te orara’a poritita nō te reira taime, e ’aita i ’ape i te turu i te inera’a papa ture, o tei noa’a mai ia na i te matahiti 1984 ra, o tei fa’ariro ia na ’ei metua nō te ’ōtōnōmī roto. Tōna tū’atira’a unuma e ō Jacques Chirac, Fa’aterehau matamua e i muri a’e Peretiteni nō te Hau Repupirita, ua arata’i te reira ia na ia papa i te ho’ē fa’anahora hōani e mana-fa’ahepo nā te fenua, e ia tītauhia nō te pāruru, ’ei ta’ata ’Ōteānia farāni, i te tāpura o te mau tāmatamatara’a ’ātōmī a Farāni i roto ia Patitifa, e ia pāturu i te parau ’arohia nō te fifi-’ore [e mea mā] o te mau tūpitara’a. ’E’ita teie parau e tano fa’ahou i na’uanei. I te matahiti 2021 ra, i muri a’e i te piara’ahia te puta ra Toxique. Enquête sur les essais nucléaires français en Polynésie [pāpa’ihia e] Sébastien Philippe rāua o Tomas Statius, ua ha’apāpū o Gaston Flosse, fa’aātea-maori-hia i te mau ’ohipa poritita mai te matahiti 2014 mai ra (’eiaha rā i te orara’a poritita), i ni’a i te tahua ’āfata teāta e « ahiri au i ’ite na e mea nā roto i te mau utu’a fa’atūtiara’a, o te mau orara’a ta’ata, i pāto’i ’ū’ana na ïa vau [34] ». Ateatera’a e aore ïa fa’atanora’a hope’a i te orara’a poritita nō te reira taime ?

