Skip to content

DOI :

Fa’a’āpīra’a hope’a i te mahana 15/01/2026
  • Privé de l’aide américaine pour créer une force de frappe, le général Gaulle fait de nécessité vertu et présente l’obtention de la bombe atomique comme le signe et le moyen de l’indépendance nationale. Il prolonge cette logique pour la bombe H (à fusion nucléaire), ce qui le conduit à chercher un nouveau centre de tirs pour délivrer sa diplomatie des embarras causés par les essais aériens (Reggane) dans le Sahara. La décision de négocier l’indépendance de l’Algérie aiguise cette quête d’autant que le nouveau site de tirs souterrains à In Ecker ne permet pas d’envisager les explosions autrement puissantes de la bombe H à venir. De Gaulle joue un rôle majeur dans la décision de se doter d’une bombe thermonucléaire, laquelle conduit à chercher un nouveau site, finalement identifié aux Tuamotu. Cette décision ne s’est pas imposée facilement ; quant aux choix des militaires de tirer en Polynésie, il convient au souhait du général de Gaulle qui considère l’intérêt stratégique de Tahiti pour la France.

Sommaire

Ta’o faufa’a

Autrices / Auteurs

Renaud Meltz
Renaud Meltz
Fa’atere nō te nene’ira’a

Page 1

I te mea ē ’aore ’oia i fāna’o i te tauturu Marite nō te ha’amau i te tahi pūai o te nu’u, tē tītau ra te tēnerara De Gaulle tāne i te paura ’ātōmī ’ei tāpao ’e ’ei rāve’a nō te ti’amāra’a o te fenua Farāni (de Gaulle tāne ’e te paura Farāni). ’Ua fa’ahotu ā ’ōna i te parau nō te paura H (mauha’a ’ātōmī), ’o tei arata’i iāna i te ’imira’a i te tahi vāhi ha’apa’a’inara’a ’āpī (mā’itira’a i te vāhi) nō te fa’ati’amā i tāna ’ohipa ti’ati’a hau nō te mau fifi i tupu na i te tau tāmatamatara’a i te fenua ’Āreteria. ’Oia mau, i te mētēpara Sahara tō te fenua Farāni ha’apa’a’ina-mātāmua-ra’a i te paura ’ātōmī, i ni’a i te tahua tāmatamatara’a ha’amao’a tūpita nō te mau vāhi tūpitara’a nō Reggane (te mau ha’apa’a’inara’a i roto i te aore mai te ’āva’e nō fepuare 1960) ’e nō In-Ecker (ha’apa’a’inara’a hotī mai te ’āva’e nō novema 1961) [1]. Rahi atu ā te hia’ai e tāu’aparau i ni’a i te fa’ati’amāra’a o te fenua ’Areteria i mua i teie ’ōpuara’a. ’Ua tae ato’a te mau vāhi ha’apa’a’inara’a nō « Sahara » i tō rātou mau ’ōti’a i te pae poritita, i te pae ato’a rā o te mau rāve’a ’aravihi : Tē vauvau ato’a ra te mau ha’apa’a’inara’a i tupu i roto i te mau ana o te mou’a ’ōfa’i tarāni nō Hoggar, i In-Ecker, i te mau vāna’a o te CEA i mua i te mau auparira’a (mau hope’ara’a mai roto mai i te tāmatamatara’a nō Béryl, i te mahana mātāmua nō Mē 1962). E’ita te vāhi e fāri’i i te pūai hau atu o te paura H nō ’ananahi.

                 E ti’ara’a faufa’a roa tō De Gaulle tāne i roto i te fa’aotira’a e fāna’o i te tahi paura ’ātōmī, ’oia ho’i tei fa’ahepo i te ’imira’a i te tahi vāhi ’āpī, tei ’itehia mai, i muri roa nei, i te pae Tuamotu. ’Aita tōna hina’aro rahi e ha’amau i te paura H hou te manuiara’a o te ha’amaita’ira’a o te paura nei i fa’ahepo noa a’e iāna :  nā te nu’u fa’ehau i ni’a i te fenua Mā’ohi i ha’amā’iti iāna, e fa’a’otira’a teie i ha’apāpū i tōna hina’aro e tā’ai māite ia Tahiti i te fenua Farāni.

 

Fa’ariro i te fenua Farāni ’ei pūai ’ātōmī ti’amā : e fa’a’otira’a i tāu’aparauhia i mua i te nūna’a, tei riro rā ’ei fifi nō te fa’ahepo i te mau ti’a fa’atere poritita ’e tō te nu’u

 

E patu te mau fa’atere hau o te mau nu’u fa’ehau i te pūai tama’i o te nu’u nā roto i te fa’a’ohipara’a i te mau ture tāpurara’a : e mā’iti te ’Āpo’ora’a mana hope i te mau ha’amāu’ara’a nō te roara’a e pae matahiti. Tē ’ōpua ra ’o Pierre a Messmer tāne, ti’a piri i te arata’ira’a poritita a De Gaulle tāne, o tei mau ā i roto i te fa’aterera’a hau nō te Pārurura’a mai te ’āva’e nō fepuare 1960 ’e tae roa atu i te revara’a o te tēnerara i te matahiti 1969, e amo i te hōpoi’a  nō te tāpurara’a ’ātōmī i mua i te nūna’a [2]. ’Ua fa’ariro ’o De Gaulle i te reira ’ei tuha’a o te fifi. Tē taui nei ’ōna i te ferurira’a o te feiā e mana’o ra ē, e mea tano ’ia fa’ati’aturi i te nūna’a, ma te parau ē, e tītau-roa-hia te mau rāve’a fa’ehau ‘ei raupe’a nō te ti’amāra’a o te fenua Farāni : « E ti’a i te tahi nūna’a rahi ’ia fāri’i i te mau maita’i ’e i te mau hōpoi’a nō te pārurura’a i tōna iho fenua ’āi’a, ’e ‘ore ana’e, e’ita ato’a ïa ’oia e tāpe’a mai i te mana’o o tōna nūna’a [3].

E 5,44% (i ni’a i te hānere) te fāito o te PIB i roto i te ture tāpurara’a nō te matahiti 1960, ’o tei fa’a’ohipa-ato’a-hia nō te turu i te tama’i nō ’Āreteria. ’Ei fa’aaura’a, ’ua nae’ahia te moni a te nu’u i te fāito 1,46% o te PIB i te matahiti 2015 ’e ’aore roa atu i hau noa a’e i te fāito e 2%, te fā ïa o te tāpura faufa’a nō te matahiti 2024. E piti taime tō te ’Āpo’ora’a huito’ofā pāto’ira’a i te ture a Messmer tāne. ’Ua fa’a’ohipa te fa’atere hau mātāmua ’o Debré tāne, i te ’irava ture 49.3 : E fa’aamo ’oia i te hōpoi’a i tāna fa’aterera’a hau fenua ’e e fa’aruru ’oia e toru fa’atahurira’a. Nō te pāto’i iāna, tē ti’a mai nei te « pae ’atau » nō ’Ātaranitita (Reynaud tāne), te tuha’a nō rōpū nō ’Europa (Lecanuet tāne), ’e te mau ti’a fa’atere hau manahune-Teretitiāno e hina’aro ra i te hō’ē paura nō ’Europa, nā reira ato’a te pae ’aui (tē fa’ahiti ra ’o Chandernagor tāne i te hō’ē  rāve’a nō te fa’ahahi i te Papa Ture).’Eiaha ’ia ha’amo’ehia te feiā « ti’amā » mai ia Jean-Marie a Le Pen tāne, ’o tē hina’aro e ’aro i te « fa’ata’ahurira’a » i te fenua ’Āreteria « i te fa’ata’a i te tahi tuha’a moni rahi roa nō te tahi tama’i ’o tē ’ore roa paha e tupu”, e ha’amana’ora’a (hina’aro-‘ore-hia) i te reo hau

  • Figure 1

    CR du Conseil de défense du 29 mars 1963, p. 8 : de Gaulle demande confirmation du choix de la Polynésie ; Thiry répond en invoquant le précédent étatsunien.

Page 2

o te fa’aruri-’ē-ra’a mana’o [4]. Tē ’ohi’ohi noa ra te fa’atahurira’a fa’aterera’a tāta’itahi i te tahi ma’a reo iti i te ’āva’e nō ’ātopa, nō novema, nō titema 1960, ma tē ’ore roa e ha’afifi i te ha’amanara’a o te ture-tāpura i te ’āva’e nō tītema nō te matahiti 1960. ’Ua fa’ata’ahia teie 31 miriā nō te roara’a e 5 matahiti nā mua roa nō te mauha’a ’ātōmī : ’ahuru ma piti paura fāito A i fa’aauhia nō te matahiti 1964 ’e tō rātou mau faura’o : ’ahuru ma piti Mirage IV, ’a tīa’i noa atu ai i te mau tūpita pao ’e te mau pahī hopu moana [5].

’Ua fa’ahuru’ē te mārōra’a i te ferurira’a o te nūna’a farāni i mua i te mau fā o te fa’aruri-’ē-ra’a mana’o. ’Ua iti mai te pa’epa’era’a a te nūna’a Farāni (e 2/3) nō te hō’ē pūai tama’i, i te ’āva’e nō tenuare 1946, i te taime ’a ha’afaufa’ahia ai taua tumu parau ra i roto i te orara’a poritita [6].  Tē fa’a’ite ra te mau uiuira’a mana’o tā te fa’aterera’a hau fenua i poro’i huna ē tē vai teitei noa ra te fāito o te nūna’a Farāni « e ’ore e hōro’a ra i tōna mana’o » i ni’a i te tumu parau o te fa’aruri-’ē-ra’a mana’o ’e tae noa atu i te taime ’a ha’amauhia ai te CEP : fāito hō’e i ni’a i te toru i te ’āva’e ’atete nō te matahiti 1963. I te reira taime mau, ’a tu’urimahia ai i Moscou i te parau fa’aau ’ōpani-tuha’a-ra’a i te mau tāmatara’a ’ātōmī, tei fa’a’atutu i te tāu’aparaura’a i ni’a i te tiara’a mau o te mau ha’apa’a’inara’a tūpita ’ātōmī i roto i te aore.

Te mea ‘ite-’ore-roa-hia atu : ’Ua tupu teie manuiara’a hepohepo i te ’Āpo’ora’a mana hope i muri a’e i te tahi mau ’arora’a māniania ’ore i rotopū i te mau tōmite nō te Pārurura’a. Tō te 15 nō Tenuare 1960, ’ua ha’apāpū i te mutura’a ‘e te mana’o o te tahi pūai tama’i o te nu’u Farāni piri atu i te tauto’ora’a a te mau Hau tā’ati.  Tē fa’a’ite ra te ’ōrero a De Gaulle tāne, i te mau parau e matara i rāpae i te matahiti 1966, : « Te aura’a o te «OTAN», ’aita fa’ahou tā tātou, ’e tē vai pu’e noa ra tā mea mā. ’O Norstad [7] te «OTAN», o tē he’etumu i te mau ’ohipa ato’a nā roto i te taituru a te hō’ē fa’anahonahora’a tei hau i te Hau nui. E ’ore roa te reira e au ’ia fāri’ihia, ’aore roa vau e fāri’i i te reira, ’e ’aita ato’a te fenua Farāni tā’āto’a e fāri’i ra i te reira. Nō reira, tē horo nei mātou i ni’a i te tahi atu atara’a manava, ’oia ho’i, te iho-fa’ahou-ra’a mai te manava o te nūna’a Farāni » [8]. ’Aita ho’i taua atara’a manava e fāri’i-’āmui-hia ra, i rotopū i te ’Āpo’ora’a mana hope. I te ’āva’e nō māti i te matahiti 1960, ’ua tāmata te tahi feiā i te fa’aho’i fa’ahou mai i te mana’o nō te turuturu autaea’era’a ’ātōmī Farāni-Marite, mai ia Pierre a Guillaumat tāne ’aore ra te ti’ati’ahau François de Rose tāne tē māuruuru ’ore nei i te mea ē, ’aita taua tumu parau i tuatapapa-maita’i-hia i te ’Āpo’ora’a mana hope [9]. Mai te peu ’aita roa te turuturu autaea’era’a noa i mau noa a’e [10], tē ha’amata’u nei te fa’aterera’a hau a De Gaulle tāne i tōna mau hoa ’ohipa ’āmui nō tāna fa’aterera’a ’eta’eta. Tē ha’ape’ape’a nei ’o Debré tāne i te mara’ara’a o te moni fa’a’ohipara’a o te fare hāmanira’a tauiha’a a Pierrelatte ’e te mau faura’o//uta mahuātoa//māo’ara’a. I te 30 nō ’ēperēra, ’ua fa’aara atu ’oia ia de Gaulle tāne, e fa’ataere ’oia i te tītaura’a a te Tōmite nō te Pārurura’a fa’aauhia nō te 9 nō mē, ’ei taime ’imira’a i te tahi atu rāve’a : « Tē mana’o nei te mau mata’ī ’e te mau fa’ehau, e tano roa e fa’anaho ’e fa’aineine i te tahi tāpura i rōpū i te paura A ’e te paura H». E mau paura A « ha’apūaihia » teie, e hau roa te pūai o teie paura i te mau paura i fa’aru’ehia i ni’a i te fenua Tāpōnē, ma te ’ore e nae’a i te rahira’a tane o te tahi mauha’a tama’i ahu ’ātōmī. Tē mana’o ra o Debré tāne e tāu’aparau i te reira i te Tōmite nō te Pārurura’a i te hōpe’a ’āva’e nō mē. E fa’ata’ahia nā hepetoma e toru nō te feruri i te tahi ’āna’ira’a ’āpī o te tārena.

’Ua pāto’i ’o De Gaulle tāne. ’Ua ’ite ’ōna, tē hina’aro nei te tahi tuha’a rahi o te Nu’u ’e ’o te « Quai » i te turuturu autaea’era’a Farāni-Marite [11]. ’Ua fa’a’ite ’o Guillaumat tāne i te ’āva’e nō novema nō te matahiti

Page 3

1958 « nō te patu i te hō’ē IRBM farāni, e tītauhia e 7 ’e tae atu i te 8 matahiti tuatāpapara’a, ‘e te fāito moni ‘oia ho’i 200 miriā tārā marite». Tei reira ato’a te ha’amāu’ara’a i mitohia e ana nō te patu-tuha’a-ra’a i terā ‘e terā tuha’a. I roto i tāna pū’ohura’a : « E mea tītau-roa-hia ’ia fāna’o i te reira i pīha’i i te mau Hau tā’ati. » ’Ua pāhono atu ’o De Gaulle tāne « ’aita ’oia i ha’apae i te fāri’ira’a i te reira mai roto mai i tō tātou mau Hau tā’ati, ’eiaha rā nā roto i te mau huru tupura’a ato’a ». ’E ’ua parau ā ’oia : « E mea hau a’e ’ia vaiiho atu i te reira ». I te tau ha’atupura’a rā’au o te matahiti 1960, ’ua pāhono ’ū’ana atu ’o De Gaulle tāne, ma te fa’a’ite i tōna mana’o pe’ape’a nō te tāpurara’a o te ahu ’ātōmī : « E a’u fa’aterehau mātāmua ’ino ē, mai te peu tē vai ra te tahi ’ōpuara’a vae’a, ’a fa’a’ite mai, ’ia ’ite au. I te tahi atu pae, tē taiā nei au, nō teie noa ’ōpuara’a, e fāriu ’ē tātou i te pae paruparu ’e te tano ’ore o tē arata’i roa ia tātou ’ia fa’aru’e roa i te paura H. Nō te ’ite-maita’i-ra’a atu i te reira, e ti’a roa iā’u ’ia tāpe’a te rurura’a a te Tōmite Pārurura’a » i ’ōpuahia nō te 9 nō Mē.

 

«’Ei paura H e ti’a ai, ’ia ’ore ana’e, e faufa’a-’ore te tā’āto’ara’a o tā tātou tāpurara’a» : E mea au a’e nā de Gaulle tāne te teiaha poritita pa’epa’ehia e te ahu ’ātōmī i te hō’ē paura A pāpū nō te hō’ē tau poto

 

’Ua fa’atupu te putuputura’a i te tahi fa’aūra’a mana’o varavara mau i teie vāhi, i reira ’o De Gaulle tāne i te fa’aro’ora’a… hou a fa’aoti atu ai. Tē fa’ahanahana nei ’ōna i tōna vai ’ōtahi-noa-ra’a i mua i te mau ra’atira fa’ehau, te mau ’ī’ite, ’e te mau fa’atere hau iho : « ’Ua putuputu tātou i teie mahana nō te rave i te hō’ē fa’aotira’a, te aura’a te hō’ē mā’itira’a mana’o.” Tē fa’ahitihia nei te parau nō te ahu ’ātōmī ’ia au i te mau tātuha’ara’a tei fa’ahemo atu i te mau fifi i te pae o te moni, o te anoha’a, o te nu’u, ’e tae noa atu i te fifi o te fa’anahora’a tama’i a te nu’u, te tā’āto’ara’a tei tarapape i roto i te hō’ē fa’ahepora’a poritita : « Hō’ē uira’a tē mana ra i ni’a i te mau mea ato’a: mai te peu ē e ha’apae tātou i te paura H, tē fāri’i ra tātou i te ti’ara’a hope’a o tō tātou aravihi, oia ho’i te paruparu o te hau farāni i mua i te aro o te ao ato’a ra. Terā mau te fifi. » [12] ’Ua hiti a’ena i roto i te ferurira’a ’o Mendès tāne te parau o te ‘ana’ira’a e te hinuhinu o te Hau farāni i mua i te mau nūna’a ato’a o te ao nei, i te taime a fē’a’a ai ‘oia i rotopū i te mana’o ha’apa’e-‘ātomi nā roto i te hau aore rā te noa’ara’a o te paura ‘ātomi, o tei fa’ata’a’ē i te fenua Farāni i te fenua Heremani taratā-mauha’a-’ātōmī [13]. ’Ua tāpa’o ’o De Gaulle tāne i te fenua Farāni i roto i te horora’a ahu ’ātōmī : « I te taime ’a fa’aru’e ai tātou i te paura H, tē horo noa ra ïa ’o mea mā. ’Ua parau mai te peretiteni Nehru iā’u nei inanahi ra ē, tē rohi ra te fenua Taina ’e, e riro ’oia i te ha’amata i te mau tāmatamatara’a ». I te pae o te fa’anahora’a a te nu’u, te fa’aro’o tāfafa ē ’eiaha te fenua Farāni e ti’aturi i ni’a i te tahi atu fenua, ‘ua papahia i ni’a i tei orahia mai ‘e tei fa’ahiti pinepinehia nō te matahiti 1940. ‘Ua ha’apa’arihia atu e teie tumu parau ’āpī o te ’ātōmī, tē fa’ahepo i te hau tā’ati ’ia ti’a mai ’oia i tōna iho ti’ara’a.

I te ’āva’e mē nō te matahiti 1960, ’o De Gaulle tāne ana’e ra tē hina’aro e fāna’o mai i te hō’ē paura H, o tē fa’ahepo, nō tōna pūai, i te tahi vāhi tāmatara’a ’āpī. Tē fa’ahiti ra te tēnerara Ély i te huru hapara’a o te hō’ē paura H ’aita e rāve’a utara’a ’e tē ani ra ’ōna « ’ia ha’amara’a fa’ahou ā i te fa’anahora’a paura A maoti te paura ha’amaita’ihia, ma te fa’atāere i te paura H ». ’Ia fa’aauhia e te fa’anahora’a Marite, tē pāto’i nei ’o Debré tāne i te mana’o ha’amaita’i o te tārena i ferurihia e De Gaulle tāne : « ’Aita tā tātou e rāve’a tapiha’ara’a ’aifāito e tā te Hau Marite ». Hō’ē ā ’ōti’a tā Guillaumat tāne e fa’ahiti ra : « Tē vai ra rā te tahi ’ohipa ’ite-’ore-hia : te fa’a’ohipara’a i te ritiūmu nō te paura H. E mea paruparu ā rā te mau pū tapiha’ara’a Farāni nō teie huru fifi ».

Tē ta’iha’a nei te ’ātimarara Nomy tāne i ni’a i te parau ’aufaura’a nō te pahī ’ātōmī hopu moana ’o tei « fa’ahope’a roa i te fa’a’ore-roa-ra’a i te ture tāpurara’a a te Nu’u moana e 5 matahiti i te maoro ». ’Ua maere ’o De Gaulle tāne : « ’Ua fa’aoti au. E nehenehe tā tātou e fāna’o i te paura H. Nō te aha ’aita te

Page 4

rahira’a o ’outou e ’ore e fāri’i vitiviti i teie ’ohipa ? ». Tē ha’apāpū nei te mono i’oa « ’outou » i tōna vai-’ōtahi-ra’a mai te pāhonora’a a Debré tāne, o tē fa’ata’a’ē ra te peretiteni i tāna mau fa’atere ’e tāna mau tahu’a : « ’Eiaha e mana’o ’ino i tō mātou mana’o : ’aita e fa’ahapara’a i te pae o te pūai tama’i e te paura H, i roto rā i te mau fa’aotira’a i ravehia ’e te mau ha’amāu’ara’a tano » [14].

E mea au a’e nā De Gaulle tāne e fa’aru’e i te mau rāve’a utara’a (te turuturu autaea’era’a tei fāri’ihia e ana: « ’Ua ha’amata mātou i te ’ohipa e te mau Peretāne »), ’e te manuia-poto-ra’a o te fa’aruri-’ē-ra’a mana’o, i te faufa’a poritita o te tahi paura H i fa’atiehia e te mau tāmatamatara’a. Mai te mea ra ē, e ti’a i te ta’u i te mana’o manamana : « Tē tāmau nei au i te mana’o ē ahiri e fāna’o ’oi’oi tātou i te paura H, e fāna’o ’oi’oi ato’a tātou i te mau mātini utara’a, ’oia ho’i i te ārea e 5 matahiti. E tano ato’a, tei tō hina’aro, e ho’o mai ’e e patu atu e ’o vērā mā ». E hope te mau tāu’aparaura’a nā roto i te hō’ē ’aparaura’a i ni’a i te faufa’a moni, tā De Gaulle tāne e tāpū poto : « E noa’a mai iho ā te moni ». ’Ua pū’ohu atu ra : «’Ei paura H, ’aita ana’e, ’ua faufa’a ’ore tā tātou tāpurara’a ».

I te rurura’a a te mau fa’atere hau i te 29 nō Tiunu 1960, ’o Messmer tāne ana’e tei fāri’i i roto i te tōmite pārurura’a, tei ha’apāpū ē e’ita te mau ha’amāu’ara’a i noa’a mai e fa’ataupupū i te turēnira’a o te faufa’a moni tā’āto’a. Tē ha’a nei ’o Debré tāne nō te tāmarū i te mau mero ’Ataranitita roa a’e : « ’Aita roa teie ’ōpuara’a e fa’aite ra i te tahi pāto’ira’a i te turuturu autaea’era’a e te mau Hau tā’ati, terā rā e mea fifi ato’a te turuturu autaea’era’a [15]. Nō reira, tē ha’apūai nei ’o Washington i tāna poritita o te ha’aparare-’ore ma te ha’afaufa’a i te atamanava o te Otan « pūai ’ātōmī ti’ara’a maha » nō te fa’aruri-’ē i te mau Hau tā’ati ’ia fa’anaho rātou i tā rātou iho mau pūai nu’u [16]. Tē ha’amahie mārū noa ra ‘o De Gaulle tāne i tōna manuia : « Tē fa’ariro nei au i teie ’ōpuara’a ture ‘ei ‘ohipa faufa’a pāpū maita’i [17]. »

Teie rā, tē pāto’i maoro nei te mau fa’ehau i teie horo-’ōtahi-ra’a nō te paura H. I te Tōmite Pārurura’a nō te 19 nō Tenuare 1962, ’ua ’ōtemutemu ’o De Gaulle tāne i te fa’aho’ira’ahia mai te fa’a’otira’a nō te hō’ē paura teitei e 700 tt (tiro tane) tei fa’ahitihia e Guillaumat tāne ’ei mono i te mau mauha’a ahu ’ātōmī [18]. E maha matahiti i muri atu, i te matahiti 1966, tē mana’o fa’ahou ra te Tōmite ha’amauhia nō te hi’opo’a i te CEP i te tahi ha’avāra’a haireti i te a’ora’a a De Gaulle tāne, ma te hina’aro rahi a’e i te hāmani i te hō’ē mātini uta mahuātoa i te fāna’ora’a i te paura H. Hau atu ā, māoti te mahuātoa ahu ’ātōmī « e’ita te fāito fifi i mana’ohia e mara’a rahi roa ’ia fa’aauhia i te mauha’a paura teitei » [19]. Nō reira, teie pū’ohura’a i te fa’arirora’a i te CEP mai te tahi Reggane ra te huru tei fa’anu’uhia i roto i te moana pātifita ma te ha’apaei te ahu ’ātōmī : « i te pae o te ravera’a ’ohipa, e au ra ē, e mea maita’i a’e i te ha’amaita’i i te ’aravihi nō te fa’aōra’a o tā tātou mau mauha’a tama’i tē riro i te fa’ahapahia i roto i nā ’ahuru matahiti i muri nei, i te ’imira’a i te hō’ē mara’ara’a o tō rātou iho pūai [20]. Terā rā, ’ua mā’iti-maita’i-hia ho’i te tahua ’āpī nō te « fa’ati’a i te ha’apa’a’inara’a i te mau paura ’ātōmī pūai hope », ’oia ho’i te mau tūpita ’iu tane tīnōtī [21].

 

Te mau tumu poritita a te tēnerara De Gaulle e pe’e i te mā’iti ia Pōrīnetia

 

’Ua pū’oi mai te tēnerara Thiry i te ’ā’ai, ma te fa’ahiti « i te rurura’a a te Tōmite ta’a’ē nō te 21 nō ’ātopa 1961 » tei ’ore roa te mau pū’ohura’a i ’ite-noa-hia a’e i roto i te mau putura’a parau tahito [22]. « Mai tei

Page 5

mātarohia nō te mau ’ohipa rarahi ato’a, ’aita e pāpa’ira’a, e mea parau noa, e’ita ato’a te ta’ata e hina’aro e fa’a’ite pāpū i terā mau parau, tē taa mai ra ? ’Ua parau na te tēnerara De Gaulle :

  • ’Oia nei, ’aita ’o Sahara e nava’i ra nō ‘outou, nō te aha ?
  • Nō te mea ’aita e nehenehe e fa’a’ohipa i te ahu ’ātōmī.
  • Nā reira, e tu’u ïa i te tahi atu vāhi.

I hea ? E’ere nāna e parau mai.

 

Messmer :

– E haere i te tahi atu vāhi, e mea fifi … Te Moana ? ’E’ita tātou e tano e haere i te roto moana nō Mediterranée, te moana ’Ātaranitita, e’ita paha ïa e tano, te Moana pātifita e mea ātea roa ïa» [23].

 

I te Tōmite Pārurura’a nō tenuare 1962, ’ua ha’amata te tahi tāu’aparaura’a i roto i te feiā e’ere ho’i i te vāna’a ’ei reira ’o Debré tāne e fa’ahiti fa’ahou ai i te ara o te ha’apa’a’inara’a i raro i te fenua. E au ra hō’ē ā huru fifi anoha’a i te fenua Taratoni ’e i Pōrīnetia, nā te reira e ha’apūai i te parau o te poritita. E mea ha’ape’ape’a a’e rātou i te mau nūna’a ’e’ē e noho ra i roto i te hō’ē ārea piri, i te mau nūna’a mā’ohi e fa’aruru atu i terā paura:

– Tēnerara De Gaulle. E te mau motu nō te Moana ’Īnītia, Saint-Paul, Amsterdam [fenua nō te pae Apato’a ’o Farāni], e te fenua Tromelin ?

– Messmer tāne. E fa’aātea te huru o te reva i Saint-Paul ’e i Amsterdam ia rāua. E mea fātata roa ’o Tromelin i te fenua Mātetāta.

– Fa’atere hau mātāmua. E ’ore roa e tano e rave i te mau tāmatamatara’a i raro i te fenua i taua mau fenua ra.

– Guillaumat tāne. ‘E’ere te motu nō Christmas i te mea ātea roa ia Java, mai ia Tromelin i Mātetāta.

– Fa’atere hau mātāmua. Mai Tromelin atu, e nae’ahia ’o Mātetāta [24] e te pūai ’ātōmī.

 

Tē fāri’i ra ’o Thiry tāne i te mana’o ē e fa’aāteahia te fenua Reunion nō te tahi tumu poritita, nō te « pirira’a te fenua Maurice i te fenua Mātetata », nā fenua ’ē’ē [25]. Tē toe ra te moana Patifita. Mai te hope’a matahiti 1961, tē pe’ape’a ra te fa’atere hau nō te mau fenua ’aihu’arā’au i te fa’atupura’a i te mau tāmatamatara’a i te fenua Taratoni, ’ua rahi a’e te nūna’a nō ’Europa i reira i tō Pōrīnetia, ’e e mea rahi a’e te mau faufa’a nō reira e ti’ahia ra i Paris. ’Ua faufa’a ’ore te tāmatara’a a Jacquinot tāne nō te mau motu nō Kerguelen ’aore rā nō te mau motu nō Crozet. Tē ’opa ra ’o Messmer tāne nō Pōrīnetia : i mana’o na ’oia i te mau motu nō Mātuita mai te matahiti 1961 mai ā, « e mea ātea i te pū ’e ’aita i ātea roa i te fenua nō Christmas» [26]. Mea piri roa ra ïa i te Hau marite. O te taime tano te reira nō De Gaulle nō te ha’apāpū-fa’ahou-ra’a i te vai-maita’ira’a o te hau Farāni i reira. Te mau mana’o te reira i fa’ahitihia na i te ’ōmuara’a o te mau matahiti 1840 : e ha’afaufa’a i te nu’ura’a o teie mau motu ma te paraura’a atu ia rātou ē, e pāruruhia tō rātou iho tumu i mua i te ’umera’a ’ī’ino a te mau Peretāne. E ta’ata pāpū maita’i i te tuatua ‘ā’ai ’o De Gaulle tāne [27]. I tōna fa’aro’ora’a i te parau o te pāto’ira’a nō te ha’amaura’a o te CEP i te matahiti 1964, ’ua ha’amana’o ’oia : « ’Ua hānere e piti ’ahuru matahiti i teie nei tō te ’ā’ai ’o Pritchard tāne i te tupura’a, ’e tē vai oraora noa ra teie mau titotitora’a ! Tē nu’u ’oi’oi noa ra te ao nei. Terā rā, tē vai mure ’ore noa ra te mau pe’ape’a fa’aro’o, te mau ’arora’a o te mau peu tumu, ’e te mau ’arora’a o te mau hia’ai fenua. I muri mai i te reira, te mau Peretāne iho ā tē ’itehia» [28]. Nō te pāruru i te fenua Nouvelle-Cythère i te fa’aro’o Peretāne, ‘ua fa’aohipa te Hau Farāni i raro a’e ia De Gaulle i te parau ārai a Guizot tāne, ma te ha’apārahi i te ti’amāra’a Farāni i Tahiti nā roto i te pūai : Tahiti, tei pi’i i te ’ā’ai o te fenua Farāni ti’amā  i te i’oa o te ti’ara’a mana o

Page 6

te ta’ata, ’ua riro mai ’o Tahiti, ’ei vāhi ha’afaufa’ara’a i te pūai mana Farāni fa’a’āpihia e te mau rāve’a aravihi nō teie tau [29].

 

’Ahuru ma vau ’āva’e hou te fa’aotira’a a te ’Āpo’ora’a rahi e mā’iti i te mau motu Tuamotu mā, i te 27 nō tiurai 1962, i te ’Āpo’ora’a matahiti o tē ruru i te mau tāvana hau o te mau fenua nō te aramoana i te aora’i o Élysée, ’ua hi’opo’a ’o De Gaulle tāne i te mau fenua ‘aihu’ara’au a te Hau ’Ēmēpera : « E’ere teie mau fenua iti i te fenua Farāni, ta’a’ē noa atu i te fenua Taratoni, tei nohohia e te hō’ē rahira’a ta’ata tumu nō Farāni. ». ’Ua ti’amā tō te mau motu nō Comores e’ita ‘oia e ha’apa’o atu. ‘Āre’a rā ’o Tahiti rā, ’ia au te mau parau e pū’ohu ra i te mau maita’i ’e te mau faufa’a rau e mea ta’a’ē mau ā : « E fa’aea iho ā tātou i Pōrīnetia nō te faufa’a rahi o teie mau motu ; nō te maita’i o te ta’ata, ’eiaha tātou i teie taime e mata i te parau o te moni» [30].

E pīna’ina’i teie fa’aaura’a poritita ’e moni ato’a, e ono matahiti i muri iho, i te taime ’a haere mai ai ’o de Gaulle tāne e heheu i te pū ruru nō Pape’ete ’e ha’apa’a’ina atu ai ia Bételgeuse i te ’āva’e tetepa 1966 : : « ’Ua fa’ahiti ’outou i te Pū Tāmatamatara’a nō Pātifita. ’Oia mau, ’ua hina’aro mau ā ’o Pōrīnetia ’ia riro mai ’oia ’ei pū nō teie fa’anahora’a rahi, ’ōpuahia nō te horo’a ‘ei taipe nō te Pūai farāni te huru o te fa’aruri-’ē-ra’a mana’o o te ti’a, e te fa’ahepo, i te tā’āto’ara’a, te tahi ha’apārahira’a i te hau, i roto i te hō’ē ao ataata mau. E parau mau. Tē vai ato’a ra, i tā’u hi’ora’a, te tahi ho’onara’a : e mea fa’ahiahia mau te fa’ahotura’a e arata’i ra i teie nei fa’anahora’a a te Pū ! E’ere ā terā, tei muri mai te mā’a… » [31].

  • Bibliographie

    Frédéric Bozo, E piti fa’anahora’a nō ’Europa. De Gaulle, te fenua Marite ’a te ’āmuira’a ’Ataranitita (1958-1969), Plon 1996.

    Renaud Meltz, « Te tahi ’ōtahira’a : Te tēnerara De Gaulle ’e te pāura H », Ve’a rahi, pu’e parau « De Gaulle ’ei faufa’a », n°4, tau ve’ave’a 2020, Ve’a ha’api’ira’a teitei nō Louvain, ’api. 115-128.

    Maurice Vaïsse, Te rahira’a poritita ’ē’ē a te tēnerara De Gaulle, 1958-1969, Fayard, 1998.

  • Sources

    SGDSN, tōmite nō te pārurura’a o te mau matahiti 1958-1967.

    SHD, raura’a GR 13 R (’oia ho’i : 132)

    AN, 5 AG1 95, Ha’avāra’a nā roto i te parau o te Tōmite a te mau fa’atere hau