Page 1
Mai te peu ē ua nāmuahia te patura’a o te taura’a manureva nō Fa’a’a, i te taera’a mai o te CEP, e tō’a’ati roa rā o Fare ’Ute i te reira mā tōna ’ā’ano e te vitiviti o te fa’anahora’a rarahi o [tōna] uāhu. A tōtahito noa ai, te mau patura’a uāhu nō Pape’ete, ’e’ita e ruru’a i te reira ia rautī i te terera’a ’ihitai o tei mara’a tāmau noa atu ra, e ’e’ita roa atu ho’i ïa teie e utahia mai ra nā roto i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī. [E mau patura’a] nō te ho’ē ana’e uāhu hohonu, ho’ē tāpaera’a pahī uta mōrī ’arahu, e tahi mau pahī huru tanotano, tāpiri mai ai te ho’ē pū ’ihitai ve’uve’u e na’ina’i roa. Te tere mātauhia i te rōpūra’a matamua o te mau matahiti 1960 ra, ua mara’a [tōna] fāito tāmatahiti mai te 130 i te 180 atu pahī tapiho’o, e te terera’a tao’a mai te 100.000 i te 266.000 atu tane, mā tē tai’o-’ore i nā 30.000 horopātete tāmatahiti, e te vaira’a mai te mau manuā fa’ehau. ’Ore a’e nei e ti’a ia ’ape i te fa’atau’āpīra’a o te uāhu, o tei api ho’i, i te matahiti 1962 ra’a ra, tai’o mahana ha’amaura’a i te Port Autonome nō Pape’ete : i teie iho matahiti tē fa’a’ī-matamua-ra’ahia e te SETIL te a’au roto nō tē fa’a’ā’ano i te ārea pū-hāmanira’a, te tahi tahua fa’a’ohipa-rū-hia e te ti’a-mana fa’ehau[1], ’e’ita rā teie i e fanu 13 tā e rava’i atu.
Figure 1

Pū uāhu nō Fare ’Ute e te pahī ra o LST Cheliff i te uāhu i te ’āva’e fepuare matahiti 1964 ra. I te mea ē e ’itehia nā te vai-muri te mau fa’a’īra’a matamua a te SETIL, ’aita ā te mau ’ohipa rarahi nō te fa’anaho-vauvau i ha’amatahia atu ra : ’aita ā te uāhu i tāpae atu ra i te a’au tua e i Motu Uta. © René Bail/ECPAD/Défense
Page 2
« Teie fa’ararahira’a faufa’a i te Uāhu nō Pape’ete, e fa’ariro maori atu ïa ia na ’ei ti’ara’a uāhu natihau[2] » : te tauira’a i te fāito o te mau ’ōpuara’a nō te fa’atau’āpīra’a.
Ua riro te taera’a mai o te CEP ’ei ’imiparau e ’oia ato’a ’ei ha’apata i te fanaho-vauvau rarahi i te uāhu nō Fare ’Ute, i ni’a-’ē roa i te mau tohura’a matamua nō te fa’atau’āpīra’a i te uāhu tīvira e te pū ’ihitai : te mau tītaura’a tau’ati i te Fenua e te CEP, tā’atihia i te moni-papa hōpoihia mai e te Hau mā te ’āpe’e i te ha’amaura’a i te pū, e fa’atupu maoti te reira i te ho’ē fa’atauira’a huehue nā te pae tahatai o Pape’ete : « mai tō te ha’amaura’a i te ho’ē Pū o te mau tāmatamatara’a ’ātōmī nō Porinetia farāni arata’ira’a ia hōro’ahia te moni-turu ra 30 mirioni i te Fa’aterera’a a te Hau tī’a’au i te mau Tuha’a e te mau Fenua nō te Ara-moana nō te mau patura’a fa’ararahi i te uāhu tīvira nō Pape’ete, mai te reira ato’a teie ha’amaura’a i te rūra’a e te fa’a’ū’ana i te fa’atau’āpīra’a o te Pū ’Ihitai nō Fare ’Ute o tei riro maori atu ’ei mea faufa’a, teie nei rā, mā te CEP ’ore, e riro atu ïa ’ei faufa’a huru iti ha’iha’i a’e[3] ».
Nā te pito o te ’ōpuara’a : te patu-hāmani-tāato’a-ra’ahia o Mou Uta i rōpū i te ’ō’o’a nō Pape’ete, o tei riroriro na ’ei vāhi fa’a’eaeara’a nō Pōmare IV, ’ei pare e ’aore ïa ’ei vāhi utuutu-ma’i, e tae noa atu i te fa’a’īra’a i te ’ōtu’e nō Fare ’Ute. Ua pāruruhia nā pū e 2 i te vāve’a nā roto i te ho’ē patu fāito 800 mētera (te roa) fa’ati’ahia i ni’a i te a’au tua, e o tei fa’atū’ati tāta’iauhia mai e te ho’ē fa’a’īra’a teitei a’e i te miti e te ho’ē ’e’aturu (hāmanihouhia mā te fāito Bailey, ’ohie i tē uta e tē ha’amau), monohia i te matahiti 1966 ra nā roto i te ho’ē ’e’aturu pāpū. Nā 52 mirioni farāne tītauhia, ua ’āfa’ihia mai ïa e te Fa’aterera’a a te Hau tī’a’au i te mau Tuha’a e te mau Fenua nō te Ara-moana (30 mirioni), te Fa’aterera’a-hau a te mau Nu’u fa’ehau (16 mirioni), te Port autonome (4 mirioni) e te Fenua (2 mirioni). Ha’amatahia i te hope’a matahiti 1963 ra, ua oti mai te mau ’ohipa i te hope’a matahiti 1966 ra, noa atu ā ïa ē ua ’āvarihia te uāhu i te hope’a ra’a ra nō tiunu [4].
Figure 2
Te uāhu nō Pape’ete e hāmanihia ra (1965), mā te mau fa’a’īra’a o te a’au tua e Motu Uta e vai maori mai nei ’ei patu-hāmani-roa-hia, mā tē ’itehia ā rā te mau hiti tumu e te aru i rōpū i te mau fa’anaho-vauvau. Hoho’a-pata : A. Sylvain (Banque de l’Indochine, Archives historiques de Crédit Agricole sa).
Page 3
Teie tuha’a matamua nō te fa’anaho-vauvau ia Fare ’Ute, [’oia te tuha’a] rarahi roa a’e, ua fa’ataui tā’ere roa i te huru nō te pae tahatai o Pape’ete. E 9 uāhu ’āpī, e 7 fare maeha’a ’āpī, e tahi mau ti’araa fare ’ohipa e mau fare pū-hāmani, e ’oia ato’a te tahi terera’a purūmu nō tē fa’atū’ati ia rātou, ua ha’amauhia te reira i ni’a i te motu, te ’ōtu’e nō Fare ’Ute e te a’au, mā te ’iriarahi (superficie) e mara’a tāato’a atu i te fāito piri i te 60 tā, mā te mau fa’a’īra’a ha’amatahia hou a’e te matahiti 1962 ra. Fa’ata’ahia te vauvau nei ia « fa’a’ohipa-māite-hia nō te maita’i o te mau “tīvira” e te mau “fa’ehau”[5] ».
« E pāruruhia atu te tairoto nā te mau huru tau ato’a nā roto i te patu hāmanihia i ni’a i te a’au-tua [6] » : te tauiuira’a o te mau horora’a ’ōpape o te tairoto
Tē vaivai ta’a-’ore noa ra te ’ēfē arutaimāreva o teie mau fa’atauira’a, tē hōro’a mai nei rā i te tahi mau nūmera e mau ’ite na’uanei i ni’a i te ’ēfē o te patu-hāmani-ra’ahia te mau pae tahatai e te mau tāipura’a papa moana, [tē hōro’a mai nei] i te ho’ē hi’ora’a nō te fa’ahuru-’ē-ra’a o te papanātura (écosystème) o te tairoto. ’Inaha, te mau fenua-fa’a’ī i noa’a mai i Motu Uta, te a’au tua e te ’ōtu’e nō Fare ’Ute, ua tītau mai ïa ia tāipuhia 1,77 mirioni mētera ’āfata « aruaru », [’oia] teie ’āno’ira’a one to’a e te miti, o tā te mau ’ihipāito (ingénieur) nō te mau ’E’aturu e te mau Aroā-Purūmu, i fa’aara ē e tano nō tē hāmani i te tīmā tāpape i te matahiti 1962 ra. I roto i nā matahiti 1963 e 1965 atu, ua heru ’āfaro roa te tāipu marite ra New Jersey, i te papa-to’a, i te tahi taime e tae roa i te fāito [hohonu] 18 mētera, ’ei hutira’a mai i te hu’a-to’a nō tē tāviri e tē hue nā te ārea fa’a’īra’a. Ua fa’a’ohipahia te mau tāipura’a nō te papa o te a’au tua mā te mau to’a pohe (feo), e ’oia ato’a, nō te mau « uru to’a ora o tei ’aere nā ni’a i te one », e o tei fa’ata’ahia ia riro « hu’ahu’a ’ohie nā roto i te mau rāve’a mātauhia (tūpitara’a e ’aore ïa pāpahira’a) [7] ». Te vāvāhira’a i te mau to’a ora e te pāra’ura’a i te papa o te a’au, e fa’atupu mai te reira i te mau ’ēfē ’ino nō te orarau (biodiversité) : mā tē ’ore e ti’a fa’ahou e fa’ataui, e fa’atupu rātou i te mau ārea varivari mā tē ehuehu ia hā’uti-ha’iha’i-noa-hia atu. ’Inaha, i te mau vāvāhira’a matamua o te orarau, tē ’āpiti mai ra te tano-’ore o tōna fa’a’āpīraa, nō te ’ere o te fa’a’āpīra’a mā tē ha’afānau o tei fa’atupuhia e te mau to’a, e nō te ’ore o te phytoplancton, tāpona matamua o te ’aere mā’a o te ānimara-tupu (faune) o te tairoto, mā tē tā’ōti’ahia te tupura’a nā te miti ehuehu.
A tirā noa atu rā, te vaira’a mai te patu fāito 5 mētera i te teitei i ni’a i te a’au tua, ua fa’ataui ïa i te terera’a-miti o te ’ō’o’a mā tē fa’a’ore i te mau ’ēfē o te vāve’a. Hina’arohia e te feiā fa’anaho-vauvau nō te pāruru i te mau patura’a e te mau pahī, tē tā’ōti’a nei rā teie rohi i te mau terera’a i rotopū i te tairoto e te moana, mā tē ha’afifi roa atu i te ehuehu o te miti, e tē fa’arahi nei i te ’ōta’ara’a o te ha’avi’ivi’i fa’atupuhia i roto i te uāhu e nā te vāhi ’ē atu o Pape’ete.
Figure 3
Te inera’a o te pae tahatai o Pape’ete mai te matahiti 1955 e 2016 atu, o tei fa’a’ite mai i te ’ā’ano o te fenua ’āpī i noa’a mai i ni’a i te tairoto i nā au’ahuru matahiti matamua o te CEP, e ’oia ato’a rā te fa’anaho-vauvau tāmau o te ārea e tae roa mai i teie mahana. B. Furst, ia au i te mau hoho’a-pata māreva (SPAA)
Page 4
« E mea faufa’a ia rave i te fa’atū’atira’a i rotopū i te rahira’a parau fa’ati’a nō tē patu e te ruperupe ’āfa’ihia mai e te CEP [8] » : te mau ’ēfē o te tupura’a pū-hāmani e va’a’oire
I muri a’e i te mau patura’a rarahi matamua, ua ine te huru o te tairoto ia au i te nu’ura’a o te pū-hāmanira’a o Fare ’Ute. Ua fa’aruru ’ona i te tupura’a rūhia nō te ha’apūra’a [’oire] nō Pape’ete, nā roto maori ihoā rā i te mau ’ohipa hōhia mai e te CEP, e te moni-’āva’e maiketa’i o tāna mau rave-’ohipa. Te rahira’a ta’ata o te ha’apūra’a, ua tae ho’i ïa mai te 35.514 i te matahiti 1962 ra, i te 93.294 i te matahiti 1983 ra, e i te 137.030 i te matahiti 2022 [9].
E rave rahi tuatāpapara’a fa’atupuhia i te mau matahiti 1980 e 1990 atu, e fa’a’ite mai ra, mai te vaeha’a o te mau matahiti 1960 ra, e rave rau te huru ha’avi’ivi’i e fa’ahuru-’ē ra i te ’ō’o’a e tōna papanātura. I te tahi a’e pae, te mau vi’ivi’i ’āfaro, te mau ’āuri teiaha ihoā rā e te mau mōrī, te aramiti fa’atahe mau ihoā rā nō te taura’a manureva nō Faa’a, e te ārea pū-hāmani e uāhu iho, tāmau roa a’e i te ha’amāhiehia. Te mau fa’aru’era’a a te pū māhu, ua turu te reira i te ahu o te vai (réchauffement des eaux) o te ārea, piri i te 1,7°C, ia fa’aauhia i te ’āfa-’āmui o te mau fāitora’a o te ’ō’o’a [10]. I te tahi atu pae, e ha’ava’a’oirera’a (urbanisation) e mara’a mai ra ’āpitihia i te ’ere o te tīti’ara’a pape ’ino e te fanahora’a i te mau fa’aru’era’a auahiahi nā te nātura, ua arata’i te reira i te huera’a i roto i te tairoto te mau pu’e pera e fenua nō roto mai i te paura’a fenua. Teie mau tupura’a, ’āmuihia i te mau ’ēfē ’āfaro o te herura’a aruaru e te mau fa’a’īra’a i te a’au, ua fa’arahi atu ïa i te hōpuna e te ehuehu o te miti. Te huru o te reva e te mau patura’a ’āpī, tē turu ato’a ra ia tāpe’a-fa’ahou-hia te mau māteria.
’Aita mau ho’i teie [mau patura’a] i fa’aea i te matahiti 1966 ra. Pū’oihia e rave rahi taime, a 2,3 atu ra kiromētera i te roa tō te patu. Mai te peu ē ua fa’aru’ehia te ’ōpuara’a nō te patu-hāmani-ra’a hope i te a’au tua e tae atu i te ava nō Taunoa i te matahiti 1980 ra, ’aita i pū’oihia te mau fa’a’īra’a i te ’ōtu’e nō Fare ’Ute e nō Motu Uta. I nā matahiti 1976 e 2023 atu, ua patu-fa’ahou-hia e 35 tā hau atu, fa’atae atu ai i te fāito 95 tā te ’iriarahi tāato’a i noa’a mai i ni’a i te tairoto mai te matahiti 1964 mai ra. I teie mahana, ’e’ere fa’ahou te fa’anaho-vauvau o te uāhu i te ’ahopa nā te CEP, tē rave-tāmau-hia nei rā ’ona, mā te ’aita e fifi-’ore i ni’a i te arutaimāreva. Noa atu te ha’amaura’ahia te ho’ē pū tāmāra’a pape ’ino i Fare ’Ute i te matahiti 2016 ra, ’aita te tairoto e ruru’a ra i te mau ha’avi’ivi’ira’a nā te mau tahora pape mai e ’aore ïa nō te ārea pū-hāmani (fa’a’itehia mai e te mau mā’ira’a a te mau tura tahito nō te mōrī o te uāhu a te mau pahī uta mōrī ’arahu [11]). E fa’ahepo te mau rēni-papa ’āpī nō te terera’a ’ihitai natihau i te ho’ē fa’ahohonura’a, e ’oia ato’a i te ho’ē fa’a’ā’anora’a i te ava ia ti’a i te mau pahī uta ’āfata-hāti rarahi roa a’e ia tūtau i Porinetia farāni. Ua fa’aauhia te mau ’ōpuara’a fa’atau’āpīra’a mā te utu’a o te mau fa’a’īra’a ’āpī. Nā te roara’a o te patu, nō fa’anaho-noa-hia atu ra te ho’ē hahaerera’a, ’āpitihia mai e te tahi ārea fa’a’ana’anatae, e ’ohipa pū-hāmani e uāhu i ni’a i teie nei ā vauvau hāmanihia.



