Skip to content

DOI :

Fa’a’āpīra’a hope’a i te mahana 16/12/2025
  • À l’arrivée du CEP, les projets de modernisation des infrastructures portuaires de Fare Ute sont revus dans leur forme et leur ampleur. Pour répondre aux nouveaux besoins civils et militaires, le récif frangeant, le Motu Uta et le récif barrière sont artificialisés entre 1963 et 1966, puis les remblais sans cesse étendus jusqu’à gagner 95 hectares sur le lagon aujourd’hui. Ces aménagements, et plus généralement l’accélération de l’urbanisation et la croissance démographique à Papeete ne sont pas sans conséquences sur l’environnement lagonaire : aux altérations résultant du remblai et aux pollutions directes s’ajoute l’impact de la sédimentation et des rejets de matière organique dans le lagon.

Sommaire

Ta’o faufa’a

Institutions : Uāhu Ihofa'atere

Autrices / Auteurs

Benjamin Furst
Benjamin Furst
Fa’atere nō te nene’ira’a

Page 1

Mai te peu ē ua nāmuahia te patura’a o te taura’a manureva nō Fa’a’a, i te taera’a mai o te CEP, e tō’a’ati roa rā o Fare ’Ute i te reira mā tōna ’ā’ano e te vitiviti o te fa’anahora’a rarahi o [tōna] uāhu. A tōtahito noa ai, te mau patura’a uāhu nō Pape’ete, ’e’ita e ruru’a i te reira ia rautī i te terera’a ’ihitai o tei mara’a tāmau noa atu ra, e ’e’ita roa atu ho’i ïa teie e utahia mai ra nā roto i te mau tāmatamatara’a ’ātōmī. [E mau patura’a] nō te ho’ē ana’e uāhu hohonu, ho’ē tāpaera’a pahī uta mōrī ’arahu, e tahi mau pahī huru tanotano, tāpiri mai ai te ho’ē pū ’ihitai ve’uve’u e na’ina’i roa. Te tere mātauhia i te rōpūra’a matamua o te mau matahiti 1960 ra, ua mara’a [tōna] fāito tāmatahiti mai te 130 i te 180 atu pahī tapiho’o, e te terera’a tao’a mai te 100.000 i te 266.000 atu tane, mā tē tai’o-’ore i nā 30.000 horopātete tāmatahiti, e te vaira’a mai te mau manuā fa’ehau. ’Ore a’e nei e ti’a ia ’ape i te fa’atau’āpīra’a o te uāhu, o tei api ho’i, i te matahiti 1962 ra’a ra, tai’o mahana ha’amaura’a i te Port Autonome nō Pape’ete : i teie iho matahiti tē fa’a’ī-matamua-ra’ahia e te SETIL te a’au roto nō tē fa’a’ā’ano i te ārea pū-hāmanira’a, te tahi tahua fa’a’ohipa-rū-hia e te ti’a-mana fa’ehau[1], ’e’ita rā teie i e fanu 13 tā e rava’i atu.

  • Figure 1

     

    Pū uāhu nō Fare ’Ute e te pahī ra o LST Cheliff i te uāhu i te ’āva’e fepuare matahiti 1964 ra. I te mea ē e ’itehia nā te vai-muri te mau fa’a’īra’a matamua a te SETIL, ’aita ā te mau ’ohipa rarahi nō te fa’anaho-vauvau i ha’amatahia atu ra : ’aita ā te uāhu i tāpae atu ra i te a’au tua e i Motu Uta. © René Bail/ECPAD/Défense

Page 2

« Teie fa’ararahira’a faufa’a i te Uāhu nō Pape’ete, e fa’ariro maori atu ïa ia na ’ei ti’ara’a uāhu natihau[2] » : te tauira’a i te fāito o te mau ’ōpuara’a nō te fa’atau’āpīra’a.

 

Ua riro te taera’a mai o te CEP ’ei ’imiparau e ’oia ato’a ’ei ha’apata i te fanaho-vauvau rarahi i te uāhu nō Fare ’Ute, i ni’a-’ē roa i te mau tohura’a matamua nō te fa’atau’āpīra’a i te uāhu tīvira e te pū ’ihitai : te mau tītaura’a tau’ati i te Fenua e te CEP, tā’atihia i te moni-papa hōpoihia mai e te Hau mā te ’āpe’e i te ha’amaura’a i te pū, e fa’atupu maoti te reira i te ho’ē fa’atauira’a huehue nā te pae tahatai o Pape’ete : « mai tō te ha’amaura’a i te ho’ē Pū o te mau tāmatamatara’a ’ātōmī nō Porinetia farāni arata’ira’a ia hōro’ahia te moni-turu ra 30 mirioni i te Fa’aterera’a a te Hau tī’a’au i te mau Tuha’a e te mau Fenua nō te Ara-moana nō te mau patura’a fa’ararahi i te uāhu tīvira nō Pape’ete, mai te reira ato’a teie ha’amaura’a i te rūra’a e te fa’a’ū’ana i te fa’atau’āpīra’a o te Pū ’Ihitai nō Fare ’Ute o tei riro maori atu ’ei mea faufa’a, teie nei rā, mā te CEP ’ore, e riro atu ïa ’ei faufa’a huru iti ha’iha’i a’e[3] ».

 

Nā te pito o te ’ōpuara’a : te patu-hāmani-tāato’a-ra’ahia o Mou Uta i rōpū i te ’ō’o’a nō Pape’ete, o tei riroriro na ’ei vāhi fa’a’eaeara’a nō Pōmare IV, ’ei pare e ’aore ïa ’ei vāhi utuutu-ma’i, e tae noa atu i te fa’a’īra’a i te ’ōtu’e nō Fare ’Ute. Ua pāruruhia nā pū e 2 i te vāve’a nā roto i te ho’ē patu fāito 800 mētera (te roa) fa’ati’ahia i ni’a i te a’au tua, e o tei fa’atū’ati tāta’iauhia mai e te ho’ē fa’a’īra’a teitei a’e i te miti e te ho’ē ’e’aturu (hāmanihouhia mā te fāito Bailey, ’ohie i tē uta e tē ha’amau), monohia i te matahiti 1966 ra nā roto i te ho’ē ’e’aturu pāpū. Nā 52 mirioni farāne tītauhia, ua ’āfa’ihia mai ïa e te Fa’aterera’a a te Hau tī’a’au i te mau Tuha’a e te mau Fenua nō te Ara-moana (30 mirioni), te Fa’aterera’a-hau a te mau Nu’u fa’ehau (16 mirioni), te Port autonome (4 mirioni) e te Fenua (2 mirioni). Ha’amatahia i te hope’a matahiti 1963 ra, ua oti mai te mau ’ohipa i te hope’a matahiti 1966 ra, noa atu ā ïa ē ua ’āvarihia te uāhu i te hope’a ra’a ra nō tiunu [4].

  • Figure 2

    Te uāhu nō Pape’ete e hāmanihia ra (1965), mā te mau fa’a’īra’a o te a’au tua e Motu Uta e vai maori mai nei ’ei patu-hāmani-roa-hia, mā tē ’itehia ā rā te mau hiti tumu e te aru i rōpū i te mau fa’anaho-vauvau. Hoho’a-pata : A. Sylvain (Banque de l’Indochine, Archives historiques de Crédit Agricole sa).

Page 3

Teie tuha’a matamua nō te fa’anaho-vauvau ia Fare ’Ute, [’oia te tuha’a] rarahi roa a’e, ua fa’ataui tā’ere roa i te huru nō te pae tahatai o Pape’ete. E 9 uāhu ’āpī, e 7 fare maeha’a ’āpī, e tahi mau ti’araa fare ’ohipa e mau fare pū-hāmani, e ’oia ato’a te tahi terera’a purūmu nō tē fa’atū’ati ia rātou, ua ha’amauhia te reira i ni’a i te motu, te ’ōtu’e nō Fare ’Ute e te a’au, mā te ’iriarahi (superficie) e mara’a tāato’a atu i te fāito piri i te 60 tā, mā te mau fa’a’īra’a ha’amatahia hou a’e te matahiti 1962 ra. Fa’ata’ahia te vauvau nei ia « fa’a’ohipa-māite-hia nō te maita’i o te mau “tīvira” e te mau “fa’ehau”[5] ».

 

 « E pāruruhia atu te tairoto nā te mau huru tau ato’a nā roto i te patu hāmanihia i ni’a i te a’au-tua [6] » : te tauiuira’a o te mau horora’a ’ōpape o te tairoto

 

Tē vaivai ta’a-’ore noa ra te ’ēfē arutaimāreva o teie mau fa’atauira’a, tē hōro’a mai nei rā i te tahi mau nūmera e mau ’ite na’uanei i ni’a i te ’ēfē o te patu-hāmani-ra’ahia te mau pae tahatai e te mau tāipura’a papa moana, [tē hōro’a mai nei] i te ho’ē hi’ora’a nō te fa’ahuru-’ē-ra’a o te papanātura (écosystème) o te tairoto. ’Inaha, te mau fenua-fa’a’ī i noa’a mai i Motu Uta, te a’au tua e te ’ōtu’e nō Fare ’Ute, ua tītau mai ïa ia tāipuhia 1,77 mirioni mētera ’āfata « aruaru », [’oia] teie ’āno’ira’a one to’a e te miti, o tā te mau ’ihipāito (ingénieur) nō te mau ’E’aturu e te mau Aroā-Purūmu, i fa’aara ē e tano nō tē hāmani i te tīmā tāpape i te matahiti 1962 ra. I roto i nā matahiti 1963 e 1965 atu, ua heru ’āfaro roa te tāipu marite ra New Jersey, i te papa-to’a, i te tahi taime e tae roa i te fāito [hohonu] 18 mētera, ’ei hutira’a mai i te hu’a-to’a nō tē tāviri e tē hue nā te ārea fa’a’īra’a. Ua fa’a’ohipahia te mau tāipura’a nō te papa o te a’au tua mā te mau to’a pohe (feo), e ’oia ato’a, nō te mau « uru to’a ora o tei ’aere nā ni’a i te one », e o tei fa’ata’ahia ia riro « hu’ahu’a ’ohie nā roto i te mau rāve’a mātauhia (tūpitara’a e ’aore ïa pāpahira’a) [7] ». Te vāvāhira’a i te mau to’a ora e te pāra’ura’a i te papa o te a’au, e fa’atupu mai te reira i te mau ’ēfē ’ino nō te orarau (biodiversité) : mā tē ’ore e ti’a fa’ahou e fa’ataui, e fa’atupu rātou i te mau ārea varivari mā tē ehuehu ia hā’uti-ha’iha’i-noa-hia atu. ’Inaha, i te mau vāvāhira’a matamua o te orarau, tē ’āpiti mai ra te tano-’ore o tōna fa’a’āpīraa, nō te ’ere o te fa’a’āpīra’a mā tē ha’afānau o tei fa’atupuhia e te mau to’a, e nō te ’ore o te phytoplancton, tāpona matamua o te ’aere mā’a o te ānimara-tupu (faune) o te tairoto, mā tē tā’ōti’ahia te tupura’a nā te miti ehuehu.

 

A tirā noa atu rā, te vaira’a mai te patu fāito 5 mētera i te teitei i ni’a i te a’au tua, ua fa’ataui ïa i te terera’a-miti o te ’ō’o’a mā tē fa’a’ore i te mau ’ēfē o te vāve’a. Hina’arohia e te feiā fa’anaho-vauvau nō te pāruru i te mau patura’a e te mau pahī, tē tā’ōti’a nei rā teie rohi i te mau terera’a i rotopū i te tairoto e te moana, mā tē ha’afifi roa atu i te ehuehu o te miti, e tē fa’arahi nei i te ’ōta’ara’a o te ha’avi’ivi’i fa’atupuhia i roto i te uāhu e nā te vāhi ’ē atu o Pape’ete.

  • Figure 3

    Te inera’a o te pae tahatai o Pape’ete mai te matahiti 1955 e 2016 atu, o tei fa’a’ite mai i te ’ā’ano o te fenua ’āpī i noa’a mai i ni’a i te tairoto i nā au’ahuru matahiti matamua o te CEP, e ’oia ato’a rā te fa’anaho-vauvau tāmau o te ārea e tae roa mai i teie mahana. B. Furst, ia au i te mau hoho’a-pata māreva (SPAA)

Page 4

« E mea faufa’a ia rave i te fa’atū’atira’a i rotopū i te rahira’a parau fa’ati’a nō tē patu e te ruperupe ’āfa’ihia mai e te CEP [8] » : te mau ’ēfē o te tupura’a pū-hāmani e va’a’oire 

 

I muri a’e i te mau patura’a rarahi matamua, ua ine te huru o te tairoto ia au i te nu’ura’a o te pū-hāmanira’a o Fare ’Ute. Ua fa’aruru ’ona i te tupura’a rūhia nō te ha’apūra’a [’oire] nō Pape’ete, nā roto maori ihoā rā i te mau ’ohipa hōhia mai e te CEP, e te moni-’āva’e maiketa’i o tāna mau rave-’ohipa. Te rahira’a ta’ata o te ha’apūra’a, ua tae ho’i ïa mai te 35.514 i te matahiti 1962 ra, i te 93.294 i te matahiti 1983 ra, e i te 137.030 i te matahiti 2022 [9].

 

E rave rahi tuatāpapara’a fa’atupuhia i te mau matahiti 1980 e 1990 atu, e fa’a’ite mai ra, mai te vaeha’a o te mau matahiti 1960 ra, e rave rau te huru ha’avi’ivi’i e fa’ahuru-’ē ra i te ’ō’o’a e tōna papanātura. I te tahi a’e pae, te mau vi’ivi’i ’āfaro, te mau ’āuri teiaha ihoā rā e te mau mōrī, te aramiti fa’atahe mau ihoā rā nō te taura’a manureva nō Faa’a, e te ārea pū-hāmani e uāhu iho, tāmau roa a’e i te ha’amāhiehia. Te mau fa’aru’era’a a te pū māhu, ua turu te reira i te ahu o te vai (réchauffement des eaux) o te ārea, piri i te 1,7°C, ia fa’aauhia i te ’āfa-’āmui o te mau fāitora’a o te ’ō’o’a [10]. I te tahi atu pae, e ha’ava’a’oirera’a (urbanisation) e mara’a mai ra ’āpitihia i te ’ere o te tīti’ara’a pape ’ino e te fanahora’a i te mau fa’aru’era’a auahiahi nā te nātura, ua arata’i te reira i te huera’a i roto i te tairoto te mau pu’e pera e fenua nō roto mai i te paura’a fenua. Teie mau tupura’a, ’āmuihia i te mau ’ēfē ’āfaro o te herura’a aruaru e te mau fa’a’īra’a i te a’au, ua fa’arahi atu ïa i te hōpuna e te ehuehu o te miti. Te huru o te reva e te mau patura’a ’āpī, tē turu ato’a ra ia tāpe’a-fa’ahou-hia te mau māteria.

 

’Aita mau ho’i teie [mau patura’a] i fa’aea i te matahiti 1966 ra. Pū’oihia e rave rahi taime, a 2,3 atu ra kiromētera i te roa tō te patu. Mai te peu ē ua fa’aru’ehia te ’ōpuara’a nō te patu-hāmani-ra’a hope i te a’au tua e tae atu i te ava nō Taunoa i te matahiti 1980 ra, ’aita i pū’oihia te mau fa’a’īra’a i te ’ōtu’e nō Fare ’Ute e nō Motu Uta. I nā matahiti 1976 e 2023 atu, ua patu-fa’ahou-hia e 35 tā hau atu, fa’atae atu ai i te fāito 95 tā te ’iriarahi tāato’a i noa’a mai i ni’a i te tairoto mai te matahiti 1964 mai ra. I teie mahana, ’e’ere fa’ahou te fa’anaho-vauvau o te uāhu i te ’ahopa nā te CEP, tē rave-tāmau-hia nei rā ’ona, mā te ’aita e fifi-’ore i ni’a i te arutaimāreva. Noa atu te ha’amaura’ahia te ho’ē pū tāmāra’a pape ’ino i Fare ’Ute i te matahiti 2016 ra, ’aita te tairoto e ruru’a ra i te mau ha’avi’ivi’ira’a nā te mau tahora pape mai e ’aore ïa nō te ārea pū-hāmani (fa’a’itehia mai e te mau mā’ira’a a te mau tura tahito nō te mōrī o te uāhu a te mau pahī uta mōrī ’arahu [11]). E fa’ahepo te mau rēni-papa ’āpī nō te terera’a ’ihitai natihau i te ho’ē fa’ahohonura’a, e ’oia ato’a i te ho’ē fa’a’ā’anora’a i te ava ia ti’a i te mau pahī uta ’āfata-hāti rarahi roa a’e ia tūtau i Porinetia farāni. Ua fa’aauhia te mau ’ōpuara’a fa’atau’āpīra’a mā te utu’a o te mau fa’a’īra’a ’āpī. Nā te roara’a o te patu, nō fa’anaho-noa-hia atu ra te ho’ē hahaerera’a, ’āpitihia mai e te tahi ārea fa’a’ana’anatae, e ’ohipa pū-hāmani e uāhu i ni’a i teie nei ā vauvau hāmanihia.

  • Bibliographie

    Pierre Harris, Modifications des caractéristiques chimiques du lagon de Papeete liées à l’activité humaine : intérêt des traceurs sédimentaires géochimiques et biogéochimiques dans la reconstitution de l’évolution de l’environnement au cours des 150 dernières années, thèse de doctorat de biogéochimie marine, Université française du Pacifique, 1998, 293 p.

    Patrick Frouin, Structure et fonctionnement des écosystèmes benthiques dans les lagons soumis aux perturbations anthropiques. Le lagon de Tahiti, Polynésie française, thèse de doctorat en écologie marine, Université française du Pacifique, 1996, 206 p.

    Benjamin Furst, Brice Martin, Teva Meyer, « Au-delà des radiations : l’impact environnemental du CEP », dans Renaud Meltz, Alexis Vrignon (dir.), Des bombes en Polynésie. Les essais nucléaires français dans le Pacifique, Paris, Vendémiaire, 2022, p.491-514.

    Albert Fraizier et al., Observations sur diverses formes de pollution d’un secteur littoral de Tahiti, Rapport CEA-R-5307, 1985.

    Renaud Fichez et al., « Sediment records of past anthropogenic environmental changes in a barrier reef lagoon (Papeete, Tahiti, French Polynesia) », Marine Pollution Bulletin, 50, 2005, p. 583-608.

    Alain Raymond, (Sep 1982; Nov 1982). Some lagoon water characteristics in the Papeete harbour extension area, Rapport CEA-N—2313, 1982.

    Gabriel Tetiarahi, « Papeete : un exemple de croissance urbaine accélérée », Cahiers d’outre-mer, n°144, 1983, p. 343-371. DOI : https://doi.org/10.3406/caoum.1983.3081

  • Sources

    Te Ana Upu tuatua a te Nu’u Pāruru

    • Nu’u Moana (MV 4 3BB, Campagnes)
    • Pū fa’atere a te mau nu’u (GR 9 R)
    • DIRCEN (GR 13 R)

    Ana Upu tuatua o te pū Crédit Agricole

    • Ana Upu a te Fare Moni nō ‘Īnītia-Taina

    SPAA

  • Citer cette notice

    Référence(s) :

    Autrice(s) / Auteur(s) : Benjamin Furst

    Furst Benjamin, 2024, "Fare Ute : te paura’a te tairoto nātura i te fa’anahora’a o te taunei", Dictionnaire historique du CEP, mise à jour le 16 December 2025